Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
înfiin?at în anul 1955 prin str?dania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este ast?zi o prestigioas? institu?ie de cultur?, care prin cele 16 sec?ii muzeale deschise publicului, valorific? expozi?ional, ?tiin?ific ?i cultural-educativ, crea?ii materiale ?i spirituale din patrimoniul prahovean, na?ional ?i universal.

"Muzeul trebuie sa fie o ?coala de istorie a gustului - ?i, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

B?t?lia de la M?r??ti

Vineri, 24 Iulie 2020 08:15

24 iulie 1917 – 1 august 1917. B?t?lia de la M?r??ti a fost purtat? de Armata a 2 a român? comandat? de generalul Alexandru Averescu, în compunerea armatei fiind 4 divizii de infanterie (56 batalioane),1 brigad? de cavalerie (14 escadroane), 448 mitraliere, 228 tunuri ?i 21 avioane, în total 50.000 de osta?i.

Generalul Alexandru Averescu a decis spargerea frontului pe o por?iune de 13 kilometri între Poiana Înc?rc?toarea ?i M?r??ti. For?ele germano-austro-ungare dispuneau de 4 divizii (21 batalioane), 36 escadroane de cavalerie, 252 mitraliere ?i 142 tunuri.

Armata a 2 a a ob?inut o victorie important? realizând str?pungerea frontului inamic pe o adâncime de 20 km ?i o lungime de 30 km eliberând 30 de localt??i. Pierderile Puterilor Centrale s-au ridicat la peste 2000 de mor?i, 2746 prizonieri, 40 de tunuri, 30 de mortiere ?i 22 mitraliere capturate. Armata a 2 a român? a avut pierderi cifrate la 1469 de mor?i ?i 3052 r?ni?i, fiind emise 32 de ordine Mihai Viteazul clasa a III a care au fost acordate ofi?erilor români. Aceea?i distinc?ie a fost acordat? ?i drapelelor Regimentelor 4,18, 30 Infanterie ?i 2 Vân?tori. Generalul Alexandru Averescu a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul clasa a II a.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
   

ANUN?

Vineri, 24 Iulie 2020 08:12

   

Joi, 23 Iulie 2020 06:15

Luni, 27 iulie 2020 Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizeaz? ZIUA POR?ILOR DESCHISE la Rezerva?ia Arheologic? Târg?oru Vechi – edi?ia a IX-a. Iubitorii de istorie ?i arheologie sunt a?tepta?i la baza Rezerva?iei Arheologice Târg?oru Vechi, situat? la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploie?ti, pe partea dreapt? a ?oselei Ploie?ti - Târg?or, jude?ul Prahova, pentru a afla mai multe informa?ii cu privire la istoricul ?i cercet?rile întreprinse în acest important sit arheologic.

Cercetarea arheologic? în perimetrul actual al rezerva?iei a fost demarat? în anul 1956. S?p?turile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târg?or, au fost planificate de Institutul de Arheologie al Academiei Române ?i realizate cu fondurile Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploie?ti).

Colaborarea de peste 60 de ani dintre Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române a generat acumularea unei cantit??i importante de informa?ii ?i artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercet?rile arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumin? urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior ?i pân? în secolul al XIX-lea.
Aceast? edi?ie se va desf??ura în intervalul orar 11.00 – 16.00 ?i cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu ?i Dan Lichiardopol, urmat? de vizitarea expozi?iei de sit „Târg?oru Vechi – un sit milenar” care prezint? istoricul cercet?rilor ?i monumentelor arheologice identificate ?i cercetate la Târg?oru Vechi. Cu aceast? ocazie vor fi prezentate pentru prima dat? publicului cele dou? depozite de unelte ?i arme descoperite în anul 2019 în cadrul cercet?rilor arheologice întreprinse la Tâg?oru Vechi, punctul balastier? Holcim - descoperire unic? în peisajul arheologic al Munteniei. Pân? în prezent depozitele de unelte ?i arme cunoscute proveneau din descoperiri întâmpl?toare. Îngroparea acestor depozite de unelete ?i arme se realizeaz? în contextul „embargoului” asupra fierului ?i a pieselor de armament instaurat de c?tre împ?ra?ii bizantini asupra teritoriilor de la nordul Dun?rii. În acest context, depozitele de unelte ?i arme ar fi putut la sfâr?itul secolului al IX-lea ?i începutul secolului al X-lea s? aib? valoarea de bunuri de prestigiu.
Actuala edi?ie se desf??oar? în condi?ii speciale generate de contextul epidemiologic pe care îl travers?m. Astfel, v? rug?m s? ne sus?ine?i în efortul de a stopa r?spândirea virusului SARS-CoV-2 ?i pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricte?e regulile de igien? personal?, distan?are fizic? ?i acces în spa?iul expozi?ional.
Accesul publicului în spa?iul expozi?ional va fi permis numai în condi?iile purt?rii de masc? de protec?ie pe toat? durata vizitei. Pe toat? durata vizitei v? rug?m s? p?stra?i distan?a de siguran?? de cel pu?in 2 m fa?? de ceilal?i vizitatori.

dr. Bogdan Ciuperc?

 

   

CEASURI CU VALOARE MEMORIAL?

Joi, 23 Iulie 2020 05:42

CEASUL DIPLOMATULUI NICOLAE TITULESCU

Colec?ia Muzeului Ceasului cuprinde, pe lâng? alte ceasuri cu valoare memorial?, un ceas de mân?, din aur, marca „LeCoultre Co” atribuit lui Nicolae Titulescu.
Primele men?iuni despre familia LeCoultre, dateaz? din secolul al XVI-lea, când Pierre LeCoultre (1530-1600), un francez hughenot, a fugit la Geneva din Fran?a pentru a sc?pa de persecu?ia religioas?. Vallée de Joux, urma?ul lui Pierre, Antoine LeCoultre (1803-1881) au fondat un atelier de orologeriei în satul Le Sentier, care avea s? devin? peste ani Fabrica Jaeger-LeCoultre.
În 1858, Elie LeCoultre (1842-1917) ceasornicar si inventator ca ?i tat?l s?u Antoine, s-a al?turat acestuia de?i avea doar 16 ani. Împreun? cu tat?l s?u, Elie a avut ini?iativa reunirii tuturor micilor ateliere de ceasuri din zon?; utileaz? fabrica cu un aparat cu aburi pentru a alimenta noile instrumente cu care dotez? fabrica ?i schimb? denumirea fabricii în LeCoultre & Cie. Jacques-David LeCoultre, nepotul lui Antoine, responsabil pentru produc?ia de la LeCoultre & Cie în acel moment, a acceptat provocarea, dând na?tere la o colec?ie de ceasuri de buzunar ultra-subtiri, inclusiv cel mai sub?ire din lume în anul 1907. Edmond Jaeger ( 1858-1922) orologier francez specializat în micro-inginerie, a dobândit brevetul pentru ceasurile atmosferice numite Atmos, crea?ie a inventatorului s?u Jean-Léon Reutter ?i a ob?inut licen?a acestui ceas, pentru firma LeCoultre. În urma acestei colabor?ri, compania a fost redenumit? oficial  Jaeger-LeCoultre, începând cu anul 1937.
Ceasul de mân?, din aur, marca  ,,LeCoultre Co,, aflat în patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, este inscrip?ionat pe capacul din spate „N.Titulescu/10.12.34 BREVETE S.G.D.G. /BREV. DEP.D1V. PAYS/ PATENTS APPL. FOR/ 3651". Aceast? inscrip?ie este de fapt  semn?tura în facsimil a diplomatului ?i data de depunere a brevetului pentru acest model de ceas. Dup? data inscris? aici, ceasul este model „Reverso“ datat 1931.

 

Cadranul ceasului de culoare neagr?, are cifre arabe ?i este inscrip?ionat LE COULTRE/GOLAY/FILS&STAHL/ GENEVE/SWISS. Aceast? inscrip?ie certific? faptul c?, acest ceas a fost comercializat prin intermediul firmei Golay Fils & Stahl, înfiin?at? în 1837 la Geneva de c?tre Auguste Golay Leresche ?i vândut? la începutul secolului domnului Stahl, de unde ?i numele Golay Fils & Stahl. Firma, specializat? în bijuterii, a fost numit? la începutul secolului XX, bijutier oficial al familiei regale a României.
Ceasul de mân? atribuit diplomatului N.Titulescu a intrat în patrimoniul Muzeului Ceasului în anul 1967, achizi?ionat fiind de la dna. Maria Ionescu, so?ia lui Thomas Ionescu - prieten cu Titulescu. Dup? ce l-a purtat o vreme, Nicolae Titulesc îi d?ruie?te acest ceas lui Thomas Ionescu.
La 10 decembrie 1934, Nicolae Titulescu  particip? în calitate de ministru de externe al României, la cea de a 15-a Sesiune extraordinar? a Consiliului Na?iunilor, unde roste?te un nou discurs. Nu este exclus ca acest ceas, produs în Elve?ia s? fie legat de acest moment, conform uzan?elor vremii, când astfel de evenimente erau marcate pe obiecte de uz personal.

 

?ef sec?ie Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti
Muzeograf Tatiana RISTEA


   

22 iulie 1456 - Asediul Belgradului

Miercuri, 22 Iulie 2020 15:33

22 iulie 1456 - Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei ?i regent al Ungariei ob?ine o important? victorie asupra armatei otomane conduse de sultanul Mehmed al II cuceritorul Constantinopolului.

 

 

Otomanii asediaser? Belgradul cu o armat? de 100 000 de oamnei înc? din data de 4 iulie, toate cele trei atacuri fiind respinse de o oaste cre?tin? de 30.000 de oameni condus? de Iancu de Hunedoara. La data de 23 iulie armata otoman? abandoneaz? câmpul de b?t?lie, victoria cre?tin? întârziind cu 70 de ani cucerirea otoman? a Ungariei. Iancu de Hunedoara este numit de c?tre Papa Calixt al III lea drept atletul cel mai puternic, unic al lui Christos.

Muzeograf Claudiu ROBE

   

Miercuri, 22 Iulie 2020 10:19

 

V? invit?m s? viziona?i conferin?a „Personalit??i prahovene în ?tiin?? ?i tehnic?” din ciclul "Istorie ?i Civiliza?ie", sus?inut? de dr. ing. Mircea Ignat, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=I9rvdOT1VkQ

Vizionare pl?cut?!

   

Marţi, 21 Iulie 2020 15:33

21 iulie 1914 - Regele Carol I convoac? la Castelul Pele? din Sinaia Consiliul de Coroan? în contextul izbucnirii Primului R?zboi Mondial. România aderase în anul 1883 la tratatul de alian?? defensiv? cu Germania ?i Austro-Ungaria, iar aceste ??ri f?ceau presiuni asupra României pentru intrarea acesteia în r?zboi. La Consiliul de Coroan? au participat 18 politicieni importan?i printre care Ion I.C. Br?tianu, Petre P. Carp, Alexandru Marghiloman ,Take Ionescu. Regele Carol I s-a declarat pentru intrarea României în r?zboi de partea Germaniei ?i Austro-Ungariei, dar cei prezen?i au votat în majoritate pentru declararea neutralit??ii României.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
   

Marţi, 21 Iulie 2020 15:29

21 iulie 1774 – în urma R?zboiului Ruso-Turc ( 1768-1774) este semnat Tratatul de la Kuciuk-Kainargi între Rusia ?i Imperiul Otoman.
Conform prevederilor tratatului, Rusia ob?inea controlul asupra Peninsulei Crimeea ?i o serie de drepturi economice ?i politice în Imperiul Otoman. Oficial Rusia se va erija în protectoarea cre?tinilor din Imperiul Otoman fapt ce îi va permite s? se amestece în treburile interne ale ??rii Române?ti ?i Moldovei. În urma tratatului de la Kuciuk –Kainargi, Austria va ocupa teritoriul de nord –vest al Moldovei pe care îl va anexa în anul 1778, teritoriu ce va fi cunoscut sub numele de Bucovina.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
   

EXPOZI?E TEMPORAR?

Marţi, 21 Iulie 2020 09:43

 

20 IULIE 2020 -  Vernisajul expozi?iei temporare ”Arta laic? ?i religioas? - tradi?ie ?i me?te?ug”:

https://www.youtube.com/watch?v=OQWMVXehmSA

 

 

La sediul Muzeului „Casa Domneasc?” Brebu, s-a organizat o expozi?ie temporar? de art? popular? româneasc? laic? ?i religioas?, cu scopul refacerii fragmentare a satului românesc, respectiv a casei tradi?ionale române?ti. Sunt etalate piese de patrimoniu de o deosebit? valoare artistic?, reliefând gustul ??ranului român pentru frumos, spiritualitate ?i aspecte practice din via?a cotidian?. Vizitatorii vor fi încânta?i s? descopere obiecte diverse înc?rcate de simboluri str?vechi, precum: stâlpul casei ”axis mundi”, fereastra în form? de cruce, masa sfânt? a casei cu trinitatea alimentar? dat? de: pâine, ulei ?i vin, consemnate în evanghelii ?i transcrise în form? pictat? pe pânze din in, icoana sfânt? a Maicii Domnului cu pruncul, a?ezat? cu pio?enie, la r?s?rit ?i icoana casei reprezentându-l pe Sf. Ilie - Patronul spiritual al comunei Brebu.
Costume populare specifice V?ii Prahovei, unelte desemnând arta casnic? atribuit? femeilor: furc?, fus, suveic?, darac, roata de tors lâna, colec?ii de vase din ceramic? pictat? manual ?i toiege cu destina?ii diferite, pristolnice din lemn sculptat, clasice sau rotunde, scoar?e muntene?ti ?i oltene?ti cu motive multicolore floral-vegetale, avimorfe ?i geometrice, dintre care una este datat? 1856; toate acestea la un loc încânt? privirea, bucur? sufletul ?i ne înal?? spiritul c?tre cer, sperând într-o reînviere a vechilor tradi?ii populare, uneori, pe nedrept, uitate.

”Dac? e serios ?i con?tient, cucerit de munca lui ca de o misiune, omul e mare ?i când crede c? e mic, în sfor?area sa modest?. M?iestria sa, în form? ?i sens, p?streaz? continuu ceva din fiorul viu al crea?iei. ??ranii vechiului sat, când muncesc cânt?. Ei las? ceva din fiin?a lor, în fiece lucru, oricât de m?runt ar p?rea, lucru ce iese din mâna lor însetat?. În acest caz, me?e?ugul ?i fapta, în general, sunt în contact cu arta ?i crea?ia.”   ♦ Ernest Bernea

 

 

   

Note de calendar - Eremia Grigorescu

Marţi, 21 Iulie 2020 08:43

Eremia Grigorescu s-a n?scut la 28 noiembrie 1863, la Târgu Bujor. Dup? studiile primare ?i gimnaziale de la Gala?i, ob?ine diploma de Bacalaureat în 1881 la Liceul Na?ional din Ia?i. Dup? un an de studiu la Facultatea de ?tiin?e ?i Medicin? din Ia?i pleac? la Bucure?ti ?i se dedic? carierei militare.
În 1884 termin? studiile le ?coala de ofi?eri de infanterie ?i cavalerie, iar dup? al?i doi ani ?coala de artilerie ?i geniu. Între 1887-1889 urmeaz? cursuri de matemetic? la Sorbona. De la gradul de sublocotenent (1884) a parcurs rapid ierarhia militar? pân? la gradul de general de brigad? în 1915. În 1917 , în timpul Marelui R?zboi este avansat general de divizie, iar în 1918 general de armat?.
În 1916 generalul de brigad? Eremia Grigorescu este comandant al Diviziei 15 Infanterie. Dup? victoriile de la Mulciova ?i Arabagi în Dobrogea este timis de urgen?? cu divizia sa la Oituz, unde va câ?tiga trei b?t?lii, reu?ind astfel s? stabilizeze frontul. În calitate de comandant al Corpului VI armat? este trimis la N?moloasa. Ulterior va ajunge la M?r??e?ti pentru a prelua comanda Armatei I român? ?i a celei de-a IV rus?. De?i a repurtat victorii în fa?a feldmare?alului Mackensen, în final a fost învins de armata german? mult superioar?.
Lozincile, devenite istorie, „Pe aici nu se trece” de la Oituz ?i „Nici pe aici nu se trece” de la M?r??e?ti îi apar?in, Eremia Grigorescu fiind considerat pe bun? dreptate un erou în acele b?t?lii.
A trecut în nefiin?? la 21 iulie 1919, iar trupul s?u se odihne?te în Mausoleul de la M?r??e?ti, în sarcofagul din partea central? a acestuia.

Amalia NICOAR? - ?ef Birou Istorie

 

   

Mai multe articole..

Pagina 50 din 122