Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

   

29 Iulie - Ziua Imnului Naţional

Joi, 29 iulie 2021, cu prilejul Zilei Imnului Naţional, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, sub egida Consiliului Judeţean Prahova, organizează următoarele manifestări culturale dedicate acestui simbol suprem al unității și identității românești, sărbătorit şi în mediul virtual, pe paginile de Facebook ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiilor sale muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro. şi pe www.instagram.com/ muzeul.de.istorie.ploiesti/.

♦  Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al -XIX-lea”,
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• ora 10.00 – Matineu muzeal: „Imnul, mândria unei naţiuni”

♦  Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
• „Ziua Imnului – origine şi semnificaţie” - online

♦  Muzeul „Conacul Pană Filipescu” Filipeştii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
• „Patriotism prin muzică” - online

♦  Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
• „Imnul Naţional – motiv de glorie şi mândrie pentru naţiunea română” - online

♦  Muzeul „Casa Domnească” Brebu
• ora 10.00 - Matineu muzeal: „Imnul ţării mele”

♦  Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni,
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
• „Imnul Naţional – origine şi semnificaţie”- online.


   

Concursul de fotografie „Alexandru Bellu"

Muzeul „Foişorul Bellu” Urlați, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează în perioada 1-15 august 2021 Concursul de fotografie „Alexandru Bellu”, cu tema „Ţăranul român contemporan prin lentila obiectivului”.

Calendarul evenimentului:
• 1 - 15 august 2021 – trimiterea fotografiilor online pe adresa de e-mail Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ;
• 16 august 2021 - jurizarea fotografiilor;
• 19 august 2021 – premierea şi expoziţia realizată cu prilejul Zilei Mondiale a Fotografiei.
Premiile constau în cărţi, pliante, accesorii foto oferite de Cărtureşti, DarkoPrint Ploieşti şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.
Condiţiile de participare şi specificaţiile tehnice ale fotografiilor pot fi găsite pe paginile de Facebook şi site-ul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova www.histmuseumph.ro
 
 
Condiţii de participare:
- trimiterea fotografiilor cu subiectul „Pentru concurs” pe adresa de e-mail Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ;
Fotografiile trebuie însoţite de un titlu; trebuie menţionată locaţia fotografiei şi datele de contact ale fotografului (nume complet, număr de telefon şi adresa de e-mail);
 
Specificaţii tehnice ale fotografiilor:
- să se încadreze în tematica aleasă;
- dimensiunea minimă a imaginii: 4mb;
- rezoluţie: minim 3.000px;
- rezoluţie print, calitate la 300dpi;
- format fişier: jpg;
- pot fi alb-negru sau color;
- colajele nu sunt acceptate.
Înscrierea în concurs presupune acceptarea prezentelor condiţii de participare.
   

ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi

Marţi, 27 iulie 2021 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi – ediţia a X-a. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, județul Prahova, pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic.



Cercetarea arheologică în perimetrul actual al rezervaţiei a fost demarată în anul 1956. Săpăturile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târgşor, au fost planificate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi realizate cu fondurile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploiești).
Colaborarea de peste 60 de ani dintre cele două instituţii a generat acumularea unei cantități importante de informații şi artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior şi până în secolul al XIX-lea.
Această ediţie se va desfăşura în intervalul orar 11.00 – 16.00 şi cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu și Dan Lichiardopol, urmată de vizitarea expoziției de sit „Târgșor – un sit milenar” care prezintă istoricul cercetărilor și monumentelor arheologice identificate și cercetate la Târgșoru Vechi.
dr.  Bogdan Ciupercă
   

Învăţând din trecut putem privi către viitor

Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova în parteneriat cu Asociaţia "Un Strop de Fericire" vă invită vineri, 23 iulie 2021, la History Hunters începând cu ora 10.00.
Timp de două ore copiii cu vârste cuprinse între 7-14 ani sunt aşteptaţi la sediul muzeului din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10 pentru a descoperi în mod interactiv istoria strămoşilor noştri, prin intermediul unor probe care le va pune la încercare curiozitatea, spiritul de aventură, tot ceea ce ar trebui să aibă un adevărat vânător de comori.
Evenimentul se va desfăşura în curtea muzeului, iar participarea este liberă.




şef Birou Istorie,
Amalia Nicoară
   

ANUNŢ

   

Învăţând din trecut putem privi către viitor

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în parteneriat cu Asociaţia „Un Strop de Fericire”, vă invită vineri, 16 iulie 2021, la History Hunters începând cu ora 10.00. Timp de două ore copiii cu vârste cuprinse între 7-14 ani sunt aşteptaţi la sediul muzeului din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr.10 pentru a descoperi în mod interactiv istoria strămoşilor noştri, toate prin intermediul unor probe care le va pune la încercare curiozitatea, spiritul de aventură, tot ceea ce ar trebui să aibă un adevărat vânător de comori. Astfel cei interesaţi vor învăţa despre numerele romane, războaiele daco-romane, procesul de romanizare, columna lui Traian.
 
Evenimentul se va desfăşura în curtea muzeului, iar participarea este liberă.
 
   

Seară cu folk la conac

Muzeul „Conacul Bellu” Urlați, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vă invită vineri, 9 iulie 2021, ora 17.00, la sediul său din Urlați, strada Orzoaia nr. 12, să vă bucurați de o „Seară cu folk la conac”.
 
 
Momente muzicale deosebite vor oferi publicului invitatul special Oliver Ciobanu şi Grupul Folk Urlaţi, coordonat de prof. Marius Glonţ.
 
Vă aşteptăm!

   

PROGRAM ESTIVAL 2021

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale muzeale din Ploiești și județ oferă copiilor posibilitatea participării la ateliere interactive de creație/comunicare și la interesante incursiuni cultural-istorice, în vederea petrecerii instructiv-educative a vacanței de vară 2021, după următorul program:



Secții muzeale în Ploiești:
• Muzeul de Istorie și Arheologie, str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/514 437
Ateliere interactive de vacanţă pentru copii cu vârste cuprinse între 6-14 ani
„Povestea Reginei Maria a României – viaţa şi pasiunile reginei”
5 şi 12 iulie 2021 – între orele 10.00-11.45
„Formă şi culoare în lut”
6, 13, 20 şi 27 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
„Poveşti, povestiri, legende româneşti”
7, 19 şi 26 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
„Accent şi ornament”
14, 21 şi 28 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
Taxa de participare: 10 lei/copil/atelier
Număr fix de participanţi/atelier – 10 copii
Informaţii şi înscrieri la telefon 0745366219, Amalia Nicoară

Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”, str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 6 - 10 ani
„Ceasurile vacanței 2021”
7- 9 iulie și 14 - 16 iulie 2019, între orele 10.30 - 12.00
Teme: 7 iulie - atelier practic „Inspirație și culoare”
8 iulie - atelier practic „Micul ceasornicar - cadranul meu solar”
9 iulie - atelier practic „Meșterul ceasornicar”
14 iulie - atelier practic „Ceasul în culori”
15 iulie - atelier practic „Cât este ceasul, oare?”
16 iulie - „Jocurile copilăriei”
Taxa de participare: 10 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/542 861, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Elena Frîncu și Carmen Banu

Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” str. Toma Caragiu nr. 10
„Ne jucăm și cântăm la muzeu”
- program de educație creativă destinat tuturor copiilor de vârstă școlară, indiferent de aptitudini;
- se va lucra pe grupe formate din 10-12 copii.
5 - 14 iulie 2021, de luni până miercuri, în intervalul orar 10.00 - 11.00 și 11.15 - 12.15
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/522 914, 0730 670 654
Persoană de contact: Mihaela Ștefănescu

Muzeul Memorial ,,Nichita Stănescu”, str. Nichita Stănescu nr. 1, tel. 0344/100 768
„Vara la muzeu”
14 - 22 iulie 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0344/100 768
Persoană de contact: Ioana Roşu

Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 7 - 10 ani
„Vacanță acasă la nenea Iancu”
4 - 19 august 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/525 394, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Monica Bostan și Georgiana Lazăr

Muzeul ,,Casa de Târgoveț din sec. XVIII – XIX”, str. Democrației nr. 2, tel. 0244/529 439
,,Ne jucăm și învățăm la muzeu” – zilnic teme diferite
27 - 30 iulie 2021, între orele 10.00 - 11.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/529 439, 0730 804 278
Persoană de contact: Mihaela Ioniță

Secții muzeale în județ:
Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea Cãlugãreascã,
str. Muzeului, nr. 32, tel. 0244/235 470
„Atelierul din poveste”
1 - 29 iulie 2021, în fiecare zi de joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/235 470, 0728 620 353
Persoană de contact: Emilia Savelovici

Muzeul ,,Casa Domnească”, Brebu, comuna Brebu, tel. 0244/357 731
Ateliere interactive de vacanță
1 - 28 iulie 2021, între orele 10.00 - 12.00
Teme: 1 iulie - „Aventuri la muzeu”
7 iulie - „Prietenul meu necuvântător”
14 iulie - „Vacanță la muzeu”
21 iulie - „Când pietrele prind viață”
28 iulie - „Imnul țării mele”
19 - 20 august 2021, între orele 10.00 - 12.00
Școala de vară: 19 august - „Prietenia” etapa I
20 august - „Prietenia” etapa II
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/357 731, 0722 551 258, 0726 250 507
Persoane de contact: Răzvan Radu și Ioana Galoiu

Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 5 - 12 ani
„Culorile verii”
1 - 15 iulie 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 12.00 - 13.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/280 861, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoană de contact: Daniela Moraru

Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bușteni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
Ateliere de vacanță
26-30 iulie 2021, ora 11.00
Teme: - 26 iulie - „Atelier de creaţie”
- 27 iulie - „Recital de poezie”
- 28 iulie - „Cartea, o comoară”
- 29 iulie - „Minunata lume a animalelor”
- 30 iulie - „Copilărie, joc şi bucurie”
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/321 080
Persoane de contact: Ioana Ilie şi Ilinca Grigorescu

Muzeul Memorial ,,Constantin și Ion Stere”, coumna Bucov,
Parcul Constantin Stere, str. Dacia, nr. 13, tel. 0244/344 040
,,Muzeul copiilor” - zilnic teme diferite
15 iulie - 15 august 2021, în zilele de marți și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/344 040
Persoane de contact: Corina Mărășescu și Paulina Mănișor

Muzeul ,,Foişorul Bellu”, Urlați, str. Orzoaia de Sus nr. 12, tel. 0244/271 721
„Vacanța la muzeu”
15 - 29 iulie 2021, în fiecare zi de joi, ora 11.00 - 13.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/271 721, 0725 411 112
Persoană de contact: Gina Istrătescu

Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu”, comuna Filipeștii de Târg, nr. 868, tel. 0244/389 480
„Vacanță la conac”
9 august - 3 septembrie 2021, în zilele de miercuri și vineri, între orele 10.00 - 11.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/389 480, 0721 455 586, 0723 837 229
Înscrierile se fac cu 3 zile înainte
Persoane de contact: Alexandra Pîrîianu și Daniela Manolache
   

155 de ani de la adoptarea Contituției din 1866

La 29 iunie/11 iulie 1866, Parlamentul a votat în unanimitate prima Constituție modernă a României, pe care domnitorul Carol I a depus jurământul la 30 iunie/12 iulie 1866: „Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului”. În discursul rostit după depunerea jurământului, domnitorul a spus: „Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat din viața unui popor. Prin Constituțiunea ce dăm astăzi statului român realizăm aspirațiunile legitime ale națiunii, garantând interesele tuturor stărilor, precum și toate drepturile ce cetățeanul trebuie să găsească într-o societate civilizată. Acest act pentru mine în parte este cel mai solemn al vieții mele, căci el este pactul definitiv, care mă leagă pentru totdeauna cu destinele noii mele patrii, România. […] Țara intră într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dar cu toții, ca din leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni, ea să poată produce binefăcătoarele ei roade”.
Legea fundamentală a fost publicată în „Monitorul oficial” din 1 iulie 1866 și a constituit baza juridică a instaurării formei de guvernământ în România, monarhie-constituțională care se va menține până în februarie 1938. Constituția din 1866 a fost opera de compromis a forțelor politice și a fost inspirată după modelul Constituției belgiene din 1831. Aceasta nu este însă o simplă imitație a celei belgiene, deoarece în articolele referitoare la proprietate, învățământ, alegeri și guvernare locală autorii ei au luat în considerație condițiile specifice României.
În momentul adoptării acestei constituții, România se afla sub suzeranitatea otomană și plătea tribut, dar în legea fundamentală nu se regăsește nicio referire la această stare de dependență. Acest lucru arată tendința spre independență absolută a țării preconizată de liderii săi politici.
Constituția din 1866 are opt titluri: I. Despre teritoriul României, II. Despre drepturile românilor, III. Despre puterile statului, IV. Despre finanțe, V. Despre puterea armată, VI. Disposițiuni generale, VII. Despre revisuirea Constituțiunei, VIII. Dispozițiuni transitorii și suplimentare. Aceasta avea la bază: principiul separării puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), principiul suveranității naționale (toate puterile statului emană de la națiune) și principiul guvernării reprezentative (națiunea nu putea guverna decât prin delegați).
Primul titlu al Costituției proclama dreptul țării de a-și purta denumirea pe care i-o conferiseră locuitorii ei: „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil sub numele de România”. Utilizarea denumiri de România este o dovadă că se dorea aplicarea tuturor hotărârilor luate de adunările ad-hoc.
Cel de-al doilea titlu cuprinde 26 de articole cu drepturi și libertăți precum: libertatea individuală (nimeni nu poate fi urmărit sau arestat decât în cazuri prevăzute de lege), libertatea conștiinței (dreptul de a avea propriile idei, credințe, dar respecând ordinea publică și bunele moravuri), libertatea presei (dreptul de a publica propriile idei), libertatea învățământului (învățământul primar era gratuit și obligatoriu), libertatea de instruire și asociere, egalitatea înaintea legilor, a impozitelor și a sarcinilor publice, admisibilitatea în funcțiile publice, civile și militare, dreptul de petiționare, secretul corespondenței, inviolabilitatea proprietății (acceptându-se exproprierile numai „pentru cauză de utilitate publică” și doar cu „o dreaptă și prealabilă despăgubire”), dreptul de a alege și a fi aleși în parlament și în consiliile județene și comunale. Populația era împărțită în patru colegii electorale, după avere – la colegiul I și II votau marii proprietari funciari, la colegiul III votau burghezii, liber profesioniștii și ofițerii în retragere, iar la colegiul IV votau țăranii. La colegiul IV votul era indirect, prin reprezentanți (își alegeau dintre ei niște reprezentanți și doar aceia votau). Țăranilor li se garanta posesiunea loturilor pe care le obținuseră în virtutea legii din 1864, dar și moșierilor expropriați li se garantau despăgubirile.
Titlul III face referire la organizarea statului, proclamându-se, prin articolul 31, că „toate puterile statului emană de la națiune”. Puterea legislativă era exercitată colectiv de către Domn și Reprezentanța Națională (alcătuită din Adunarea deputaților și Senat). Pentru a se asigura un echilibru ,,orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare’’. Nici o lege nu putea fi supusă sancțiunii domnului decât după ce s-a discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Inițiativă legislativă aveau atât domnitorul, cât și Adunarea deputaților și Senatul. Puterea executivă era încredințată Domnului „care o exercita în mod regulat prin Constituțiune”. Puterea judecătorească se exercita de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele se pronunțau în virtutea legii și în numele domnului.
Constituția din 1866 marca trecerea la domnia ereditară și de la domnii pământeni la principele străin. Articolul 82 stabilea că „puterile constituționale ale domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei Sale principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a răsăritului”. În articolul 83 se preciza că „în lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi” sau descendenților acestora. La suirea pe tron, domnitorul trebuia să depună următorul jurământul de credință către țară: „Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului”.
Prin articolul 93 erau stabilite atribuțiile domnitorului: numește și revocă pe miniștri săi; sancționează și promulgă legile; are dreptul de amnistie în materie politică; are dreptul de a ierta sau micșora pedepsele în materii criminale; numește sau confirmă în toate funcțiile publice; face regulamentele necesare pentru executarea legilor; este capul puterii armate; conferă gradele militare în conformitate cu legea; conferă decorații conform unei anume legi; are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale; încheie cu statele străine convenții necesare pentru comerț, navigațiune și altele asemenea, însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Domnitorului îi mai revenea să convoace, să deschidă și să închidă Adunarea deputaților și Senatul. Avea și dreptul de a le dizolva, însă cu obligația de a le reconstitui, în temeiul unor noi alegeri, în termen de trei luni. Constituția stabilea și cazurile în care domnul nu avea dreptul să intervină: nu putea crea o nouă funcție fără o lege specială; nu putea ierta sau micșora pedepsele hotărâte de justiție în privința miniștrilor; nu putea suspenda cursul urmăririi sau a judecății, nici a interveni prin nici un mod în administrarea justiției; nu putea modifica sau suspenda legile și nu putea scuti pe nimeni de aplicarea lor.
Domnul era implicat în toate ramurile puterii de stat, bucurându-se de largi prerogative, însă comparativ cu Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris puterea domnului era mult îngrădită. Cea mai serioasă îngrădire a puterii domnului era stabilită prin articolul 92: „Persoana domnului este neviolabilă. Miniștrii lui sunt răspunzători. Nici un act al domnului nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act”. De asemenea „nici un membru al familei domnitoare nu putea fi ministru”. Articolul 96 prevedea că „domnul nu are alte puteri, decât acelea date lui prin Constituțiune”.
Dincolo de controversele create în timp Constituția din 1866 este considerată una din cele mai democratice constituții din Europa în momentul respectiv, fiind adoptată fără acordul Marilor Puteri. România fiind primul stat constituțional din sud-estul Europei ce a oferit un exemplu demn de urmat statelor din zona geografică.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectivă:
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedică, București, 2011.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, București, 2003.
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998
   

Pagina 1 din 98