Vineri, 12 August 2022 12:42
În perioada 14-19 august 2022, la Vălenii de Munte se vor desfășura Cursurile de Vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga” ediția a LXIX-a, care reunește personalități din diverse domenii ale științei și culturii.
Vor fi depuse flori la monumentul savantului, vor avea loc alocuţiuni ale autorităţilor locale, conferinţe care au ca temă atât activitatea lui Nicolae Iorga, dar şi a altor personalităţi ale culturii româneşti, vernisaje, prelegeri, vizite la diverse obiective din zonă ş.a.
Vineri, 12 August 2022 10:29
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită luni, 15 august 2022, începând cu ora 18.00, să participaţi la vernisajul expoziţiei temporare „Universitatea Populară de Vară în timpul lui Nicolae Iorga”.
Prin intermediul colecţiei de cărţi poştale a domnului ing. Mihai Chiroiu, expoziţia prezintă începuturile Universităţii de Vară despre care Nicolae Iorga spunea:
„Am deschis aceste cursuri de vară cu scopul dublu de a trezi sufletul românesc de pretutindeni și de a schimba prin acest suflet chiar formele de stat în care trăia poporul nostru… Am fost un luptător pentru împlinirea granițelor, dar și pentru ridicarea sufletească a claselor oropsite.”
Vă aşteptăm!
Vineri, 12 August 2022 10:15
Luni, 15 august 2022, Ziua Adormirii Maicii Domnului, secţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vor fi închise, cu excepţia muzeelor din Vălenii de Munte: Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, Muzeul de Artă Religioasă şi Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului.
Vineri, 29 Iulie 2022 07:16
Imnul Naţional – motiv de glorie şi mândrie pentru naţiunea română
În fiecare an, la 29 iulie, se celebrează Ziua Imnului Național, sărbătoare proclamată prin legea nr. 99 din 1998.
Este bine cunoscut că simbolurile naționale: stema, drapelul și imnul fac parte și reprezintă identitatea națională a fiecărei națiuni.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. La data de 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, un grup de tineri entuziaști, avându-l în frunte pe Anton Pann, au cântat pentru prima dată cântecul „Deşteaptă-te române”, cântec ce avea să devină cântecul Revoluţiei de la 1848, iar mai târziu imnul de stat al României.
Marele savant Nicolae Iorga afirma că „Deșteaptă-te, române” are o asemănare ca mesaj cu „imnul revoluționar elin” (se referea la luptele eroice ale grecilor la Marathon și Salamina împotriva invaziei armatelor persane), dar și la „imnul patriotic francez”(Marseilleza). După cum sublimul ,,acum ori niciodată”, în concepția marelui nostru istoric, se găsește prezent, într-o formă sau alta, „în toate imnurile naționale”.
Încă din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te, române” a fost un cântec menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor , le-a insuflat curaj în momentele de cumpănă ale istoriei lor, așa cum au fost Războiul de Independenţă din 1877-1878, Primul şi Al Doilea Război Mondial, ori în anii teribil de grei ai regimului comunist.
„Toată lumea trebuie să-și amintească, nu din cărți, nu din lecțiuni, ci să-și amintească din turnarea în sufletul său a trecutului de faptele mari pe care întreg poporul le-a săvârșit în curs de mai multe veacuri.ˮ
NICOLAE IORGA
Muzeul Memorial "Nicolae Iorga" Vălenii de Munte
șef secție Mihaela Voicea
Joi, 28 Iulie 2022 11:52
Expoziția temporară ”Bijuteriile timpului” organizată în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își propune aducerea în atenția vizitatorilor constănțeni, dar și a turiștilor români și străini care trec pragul prestigiosului muzeu, a unui lot de 86 de obiecte de mare atractivitate din colecția Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache” Ploiești, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
Au fost selectate ceasuri de buzunar și de mână purtând semnăturile unor remarcabili orologieri englezi și francezi - George și Edward Prior, George Charle, Eardley Norton, Markwick Markham, Julien le Roy, dar și ceasuri produse în manufacturi elvețiene, precum Longines, Omega, Doxa, Tavannes Watch CO, Tissot.
Ceasurile de șemineu și de masă din bronzuri aurite și marmură impresionează prin eleganță și stil, motivele decorative fiind de inspirație mitogică, biblică și istorică. Sunt prezente și obiecte din domenii conexe orolgeriei - două cronometre de marină de proveniență engleză, folosite ca referință de precizie în timpul călătoriilor pe mare, un altimetru de aviație, un anemometru pentru determinarea vitezei vântului, dar și două aparate de înregistrare și redarea a sunetelor.
Expoziția este întregită de prezența ceasurilor de perete, de proveniență germană și franceză – ceasuri de factură populară lucrate în regiunea Munții Pădurea Neagră, pendule de perete fabricate la prestigioasa firmă Junghans, un spectaculos tablou cu ceas cu reprezentarea unei scene militare, dar și o panoplie cu ceas, inserat în stema României din perioada 1872-1881, purtând deviza Casei Regale – "Nihil Sine Deo".
”Ceasurile pentru România” constituie un segment de referință din cadrul expoziției. Încă de la începutul secolului al XIX-lea receptivitatea pentru achiziționarea de ceasuri în societatea românească devine tot mai accentuată, ajungându-se în situația de a comanda diferite tipuri de ceasuri unor importante firme europene. Au fost create astfel de ceasuri pentru domenii militare, societăți ale statului român, dar și pentru comercianți de ceasuri pentru promovarea propriilor afaceri. Ele conțin pe cadrane înscrisuri în limba română, iar cele cu mecanisme muzicale au înregistrări cu melodii din repertoriul românesc - Deșteaptă-te române, Hora Unirii, etc. În aceași categorie se înscriu și două ceasuri de mână contemporane, de proveniență elvețiană, realizate la celebrele manufacturi Tissot și Tavannes Watch Co., dedicate unor evenimente majore din istoria României: centenarul Marii Uniri și împlinirea a două sute de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821.
Expoziția va fi vernisată în data de 29 iulie 2022, orele 13.00, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din Piața Ovidiu, nr. 12 și poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie.
Joi, 21 Iulie 2022 10:12
ZIUA PORȚILOR DESCHISE
la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi
Miercuri, 27 iulie 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi – ediţia a XI-a. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, județul Prahova, pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic.
Cercetarea arheologică în perimetrul actual al rezervaţiei a fost demarată în anul 1956. Săpăturile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târgşor, au fost planificate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi realizate cu fondurile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploiești).
Colaborarea de peste 60 de ani dintre cele două instituţii a generat acumularea unei cantități importante de informații şi artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior şi până în secolul al XIX-lea.
Această ediţie se va desfăşura în intervalul orar 11.00 – 16.00 şi cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu și Dan Lichiardopol, urmată de vizitarea expoziției de sit „Târgșor – un sit milenar” care prezintă istoricul cercetărilor și monumentelor arheologice identificate și cercetate la Târgșoru Vechi.
dr. Bogdan Ciupercă
Miercuri, 20 Iulie 2022 08:08
Astăzi, 20 iulie 2022, se împlinesc 95 de ani de la trecerea în eternitate a regelui Ferdinand I al României. Cu această ocazie să ne amintim de cel care a fost primul rege al tuturor românilor, numit „cel Loial”, „Întregitorul” ori „Regele țăranilor”.
Ferdinand Victor Albert Meinrad, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a născut la 24 august 1865 la Sigmaringen (Prusia). A fost fiul principelui Leopold de Hohenzollern, și al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, iar regele Carol I a fost unchiul său din partea tatălui.
Regele Ferdinand a fost un om inteligent, fiind înzestrat cu o foarte bună memorie. Era împătimit de lectură, pasionat de studiul limbilor (știa greaca veche, latina, ebraica, engleza, rusa, franceza). De asemenea, învățase și limba română, încă din timpul studenției. Totodată, îi plăcea să călătorească, să vâneze, îl preocupau heraldica, numismatica și filatelia. Însă pasiunea vieții sale a fost botanica, ajungând să cunoască toate denumirile latinești ale plantelor mai bine decât un specialist în domeniu.
În 1891, Ferdinand o cunoaște pe Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha, prinţesă a Marii Britanii şi a Irlandei, iar pe 10 ianuarie 1893, la Castelul Sigmaringen, cei doi se căsătoreau. Ferdinand și Maria vor avea împreună şase copii: Carol – viitorul rege Carol al II-lea (1893), Elisabeta – viitoarea regină a Greciei (1894), Maria (Mărioara sau Mignon) – viitoarea regină a Iugoslaviei (1900), Nicolae – viitor regent al României (1903), Ileana (1909) şi Mircea (1913), care va muri la 20 octombrie/2 noiembrie 1916 de febră tifoidă. Cuplul a avut ca reședințe Palatul Cotroceni în București și Castelul Pelișor, situat la Sinaia, ce era reședința de vară construită pentru ei de regele Carol I.
Domnia regelui Ferdinand I a fost relativ scurtă – de numai de 13 ani, între 1914 -1927 -, însă acești ani au marcat istoria României prin evenimente importante, precum: neutralitatea, intrarea în război de partea Antantei și mai ales făurirea statului național unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvania cu patria-mamă.
În ziua de 28 septembrie 1914, ziua depunerii jurământului ca rege, Ferdinand și-a luat angajamentul să domnească „cu dragoste pentru acest popor, munca fără preget ce sunt hotărât ca bun român și rege să închin iubitei mele țări”.
Fiind un om timid, nu-i plăcea să vorbească în public, prefera discuțiile așezate, la o țigară, despicând cu interlocutorul său „firul în patru”. „Regele Ferdinand avea plăcerea discuțiilor în cerc restrâns, pe subiecte dintre cele mai variate, de la limba sanscrită, la piramidele faraonilor, de la denumirea științifică a unei flori, până la romanele sau piesele muzicale cele mai recente. Nu avea orgoliul de a fi considerat singurul conducător al țării, care ia decizii infailibile; de aceea a adunat în jurul său oameni dispuși și capabili să-i dea sfaturi”.
Numele regelui Ferdinand I este legat de: înfăptuirea Marii Uniri din 1918 – el devenind primul rege al tuturor românilor; introducerea votului universal (numai pentru barbați), egal, direct, secret, obligatoriu, stabilit de Parlament la Iași, în 1917; legile pentru reforma agrară în Vechiul Regat și Basarabia (17 iulie) și respectiv, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (30 iulie) în 1921, iar cea mai importantă operă legislativă fiind noua Constituție din anul 1923.
Regele Ferdinand I și-a câștigat respectul românilor, care l-au numit „Regele țăranilor”, pentru că a susținut necesitatea reformei agrare și a celei electorale.
Făcând o comparație între începutul și sfârșitul domniei regelui Fedinand I, constatăm că România dintr-o țară mică ajunse-se un stat de mărime medie în Europa: în 1914, când a urcat pe tron, România se reducea la Vechiul Regat, ce avea o suprafață de 137.903 km², cu o populație de 7,7 milioane de locuitori, iar la sfârșitul domniei, România prin unirea cu Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, era un stat ce se întindea pe 295.049 km², cu o populație de 16,5 milioane de locuitori. Cei 13 ani de domnie au fost extrem de rodnici, iar România a cunoscut progrese considerabile în plan cultural, politic și economic.
După o lungă suferință, regele Ferdinand I a trecut în eternitate, în ziua de 20 iulie 1927, la Sinaia. Regele Ferdinand se numără printre personalitățile cele mai strălucite din istoria modernă a României. Dincolo de simpatiile și antipatiile personale, de „glasul sângelui”, a pus interesele țării ce o conducea. Astfel, prin decizia intrări României în război împotriva Puterilor Centrale, pentru a se realiza idealul național al românilor a fost numit „Ferdinand cel Loial”. Prin acest sacrificiu personal și-a respectat promisiunea de a fi „un bun român”.
Despre regele Ferdinand I supranumit și „Întregitorul”, la moartea acestuia, în mesajul adresat poporului român, Ion I. C. Brătianu spunea: „Primul rege al României Mari a murit. O boală cumplită a înterupt prematur această domnie glorioasă care a îndeplinit visul de secole al poporului nostru. Românii nu vor putea uita niciodată că regele Ferdinand s-a sacrificat pentru binele țării. De neclintit în convingerile sale și în hotărârile sale în timpul războiului, bun și înțelept pe timp de pace, Ferdinand I va rămâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul său și care a înfăptuit marile reforme care au dus statului dreptatea, puterea și liniștea”.
Ferdinand I, acest rege născut și crescut în Germania a arătat în vremuri grele o mare dăruire față de interesele României și ale românilor și a sacrificat totul pentru binele patriei adoptive în detrimentul patriei de origine și s-a dovedit a fi mai român decât mulți români.
Se mai pot spune multe despre cel care a fost „primul rege al tuturor românilor”, însă încheiem amintirile cu aceste însemnări din jurnalul reginei Maria: „Nando (cum era alintat în familie) – Ferdinand I cel modest, timid, nesigur pe el, dar cinstit și deloc egoist… un mare rege care a înfăptuit unirea poporului său mai presus de tot ce se credea cu putință”.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Luni, 18 Iulie 2022 13:41
„Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate”
Regina Maria, 1933
Pe 18 iulie 2022, s-au împlinit 84 de ani de la trecerea în eternitate a reginei Maria, unica regină a României Mari.
A fost fiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh (1844–1900), care refuzase, în 1863, tronul Greciei, şi a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920).
Astfel, Principesa Maria era nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
La 10 ianuarie 1893, la doar 17 ani, s-a măritat cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand, la nunta lor fiind prezent şi Împăratul Germaniei. Prin căsătoria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii.
S-a mutat în ţara ei de adopţie și a devenit repede cel mai iubit membru al familiei regale.
În septembrie 1914, devine regină, odată cu moartea lui Carol I şi cu încoronarea lui Ferdinand ca rege al României, iar legăturile ei de sânge cu Anglia şi Rusia şi convingerea că Anglia nu va fi învinsă niciodată, au determinat-o să susţină necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuperării provinciilor româneşti aflate sub stăpânire străină.
Cum a rămas Regina Maria în amintirea celor care au cunoscut-o?
Nicolae Iorga a descris poate cel mai bine sentimentele ce animau întreaga suflare românească în acea clipă de istorică tristețe: „Un suflet mare s-a dus, Regina Maria. România s-a împuținat cu tot ce-i aducea prestigiu, ca mândrie, ca inteligență și voință, ca mari și neuitate amintiri, femeia de însușiri excepționale, care cu greu se întâlnesc în istorie, Regina Maria! Despărțirea de dânsa este cu neputință pentru poporul românesc. ”
„Consternarea a fost generală – consemna și Constantin Argetoianu – căci Regina Maria a fost iubită de toată lumea: era frumoasă și simpatică(…)A cunoscut toate îmbătările vieții ca Regină și ca femeie și a cunoscut mari mulțumiri sufletești și cea mai mare dintre ele, aceea de a rămâneîn istorie ca o icoană luminoasă pentru un întreg popor. Partea ei la războiul nostru de reîntregire e mare și oricât va fi păcătuit ca femeie, toate i se vor ierta.”
I.G. Duca scria despre Regină: „Este strălucitoare fizic și moral, încât îți ia văzul, nimeni nu o poate întrece. Nu cred să fi fost în Europa multe femei care să se fi putut asemui cu dânsa. Inteligentă, fermecătoare, plină de talent pentru picture, pentru scris, pentru o conversație sclipitoare, vervă, umor, spontaneitate în gândire, originalitate, curaj – cine nu a văzut-o la Iași în mijlocul epidemiilor, mergând acolo unde primejdia era mai mare?!
Pentru Alice Voinescu, prietenă apropiată a principesei Ileana, Regina era „o icoană de umanitate superioară”.
Fermecătoare şi distinsă, Regina Maria s-a bucurat de-a lungul vieţii de atenţia celor mai importante personalităţi politice şi numai, pe plan mondial.
A negociat în vremea Tratatului de la Versailles,cu neîmblânzitul Clemenceau, după ce împiedicase ratificarea de către augustul său soț a Păcii de la București.
A cucerit publicul american în celebra vizită în SUA, din 1926, în cinstea căreia americanii i-au închinat un muzeu în Washington.
Mereu a pledat cauza României și a promovat valorile țării dincolo de granițe, dragostea pentru țara de adopție fiind una cu fiinţa sa, până când a fost îndepărtată din viața politică, odată cu preluarea tronului de către fiul său, Carol al II-lea.
În jurnalul său, Regina adresa poporului român o rugăminte: „Te rog, poporul meu, dă-mi și mie un loc printre cei care au întocmit o Românie mai mare și mai bună, pentru care am luptat cu toții împreună, în care avem o înflăcărată credință, eu cu voi toți.”
Românii i-au oferit, fără nicio îndoială, un loc imens în inima lor, astfel că Regina Maria a rămas până astăzi una dintre cele mai iubite personalități istorice ale tuturor timpurilor.
Muzeograf Paulina Manisor
Miercuri, 29 Iunie 2022 08:01
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale muzeale din Ploiești și județ oferă copiilor posibilitatea participării la ateliere interactive de creație/comunicare și la interesante incursiuni cultural-istorice, în vederea petrecerii instructiv-educative a vacanței de vară 2022, după următorul program:
.jpg)
Secții muzeale în Ploiești:
♦ Muzeul de Istorie și Arheologie, str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/514 437
Perioada de desfăşurare: 4 - 14 iulie
Ateliere de creaţie şi activităţi de dezvoltare personală pentru copii
4, 11 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
Călătorii în jurul României şi Europei cu cinci păpuşi
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani;
5, 12 iulie 2022, între orele 10.00 – 11.30,
Povestea Fibulei şi a Poştalionului
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani;
6, 13 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
Cuvinte încrucişate „Ne jucăm şi rebus completăm”
- pentru copii cu vârste cuprinse între 10-14 ani;
7, 14 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
Formă şi culoare în lut şi Atelierul micului artizan
- pentru copii cu vârste cuprinse între 5-12 ani;
•Taxa de participare este 10 lei.
Informaţii şi înscrieri la telefon 0745366219, Amalia Nicoară
♦ Muzeul ,,Casa de Târgoveț din sec. XVIII – XIX”, str. Democrației nr. 2, tel. 0244/529 439
Ne jucăm și învățăm la muzeu
Perioada de desfăşurare:
5 iulie – 1 august 2022, în fiecare marţi şi miercuri, între orele 9.30 - 10.30
- marţi, – atelier modelaj în lut: Podoabe pentru mama mea
- miercuri – atelier de pictură pe pânză, lemn, lut: Micul meu tablou
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-16 ani;
Înscrieri: tel. 0244/529 439, 0730 804 278
Persoană de contact: Mihaela Ioniță
♦ Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”, str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
Ceasurile vacanței 2022
Perioade de desfășurare: 06-08 iulie; 13-15 iulie, între orele 10.30-12.00
- 06 iulie – atelier practic: Inspirație și culoare
- 07 iulie – atelier practic: Meșterul ceasornicar
- 08 iulie – atelier practic: Ceasul în culori
- 13 iulie – atelier practic: Inspirație și culoare
- 14 iulie – atelier practic: Meșterul ceasornicar
- 15 iulie – atelier practic: Ceasul în culori
•Programul se va desfășura la sediul Muzeului Ceasului din str. „Nicolae Simache” nr.1, Ploieşti
•Vârsta copiilor participanți 5-10 ani
•Taxa de participare: 10 lei/zi/copil
Înscrieri la adresa de email
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
, telefon. 0244.542.861
Coordonatori program: - muzeograf Elena Frîncu
- conservator Carmen Banu
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti
Perioada de desfăşurare: 06-14 iulie 2022, miercuri şi joi, între orele 10.00-11.00 şi 11.15-12.15
Atelier de pictură: Culorile verii
•Programul se va desfășura la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10
•Taxa de participare: 6 lei/zi/copil
•Persoană de contact pentru înscrieri: Mihaela Ştefanescu, telefon 0730 670 654
♦ Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
Perioada de desfăşurare:
1 - 12 august 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 10.00 - 11.30
Vacanță acasă la nenea Iancu
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 7 - 10 ani
Ne jucăm şi învăţăm cum să ne comportăm
- plecând de la comportamentul personajele D-l Goe şi Ionel din schiţele lui Caragiale, descifrăm codul bunelor maniere.
Eroii lui Caragiale
- în cadrul activităţii vom citi, vom interpreta pe roluri schiţele scriitorului, vom caracteriza personajele principale din schiţele lecturate, scoţându-le în evidenţă trăsăturile de caracter, urmând ca apoi să desenăm eroii din schiţele lecturate.
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/525 394, e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Monica Bostan și Georgiana Lazăr
Secții muzeale în județ:
♦ Muzeul ,,Casa Domnească”, Brebu, comuna Brebu, tel. 0244/357 731
Ateliere interactive de vacanță
Perioada de desfăşurare:6 - 29 iulie 2022, între orele 10.00 - 12.00
6 iulie - Când pietrele prind viaţă
- atelier de creație: picturi pe piatră –aquarelă.
- documentar video: Muzeul Trovanților de la Costești.
13 iulie – Din lumea basmelor
- prezentarea personajului preferat dintr-un basm;
- atelier de creație: realizarea unui desen care să ilustreze o scenă din basmul ales.
20 iulie - Ghici cine?
- povestim întâmplări sau aventuri trăite în compania colegilor de la școală, fără a le dezvălui identitatea în cadrul povestirii, pentru ca la final să ghicească despre cine este vorba.
- joc tematic: Deschide urechea bine
29 iulie - Imnurile naționale ale României de-a lungul istoriei
- Povestea imnului României – prezentare PowerPoint.
- documentar video: Istoria celor șase imnuri
- atelier de creație: desene realizate la alegerea copiilor, conform temei.
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/357 731, 0722 551 258, 0726 250 507
Persoane de contact: Răzvan Radu și Ioana Galoiu
♦ Complexul Muzeal ,,Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
Şcoala de vară: Micul muzeograf. Să descoperim tainele muzeului
Perioada: 18 - 29 iulie 2022, în zilele de miercuri și joi, între orele 13.00 - 14.00
Miercuri, între orele 13.00 - 14.00 - Micii istorici
joi, între orele 13.00 - 14.00 - Codul bunelor maniere
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/280 861, e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
♦ Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bușteni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
Ateliere de vacanță
Perioada de desfăşurare: 25-29 iulie 2022, ora 11.00 – 12.30
25 iulie - Atelier de creaţie
- Persoană de contact: muzeograf Ioana Ilie
26 iulie - Joaca de-a vacanţa – teatru, atelier de improvizaţie
- Persoană de contact: muzeograf Ioana Ilie
27 iulie - Vacanţă la muzeu – scriitorul preferat – prezentări, discuţii
- Persoană de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
28 iulie - Ora de poveste
- Persoană de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
29 iulie - Povestea scrisului şi a instrumentelor de scris
- Persoană de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/321 080
♦ Muzeul Memorial ,,Constantin și Ion Stere”, coumna Bucov,
Parcul Constantin Stere, str. Dacia, nr. 13, tel. 0244/344 040
,Muzeul copiilor - zilnic teme diferite
Perioada de desfăşurare: 1 - 31 august 2022, în fiecare joi, între orele 10.00 - 12.00
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/344 040
Persoane de contact: Corina Mărășescu și Paulina Mănișor
♦ Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea Călugãrească,
str. Muzeului, nr. 32, tel. 0244/235 470
Prispa cu poveşti
Perioada de desfăşurare: 10- 13 august 2022, între orele 10.00 - 12.00
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/235 470, 0728 620 353
Persoană de contact: Emilia Savelovici
♦ Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu”, comuna Filipeștii de Târg, nr. 868, tel. 0244/389 480
Vacanță la conac
Perioada de desfăşurare:
22 august - 2 septembrie 2022, în zilele de miercuri și vineri, între orele 10.00 - 11.30
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrierile se fac cu 3 zile înainte la tel. 0244/389 480, 0721 455 586, 0723 837 229
Persoane de contact: Alexandra Pîrîianu și Daniela Manolache
Mai multe articole..
Pagina 1 din 111