Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Vernisajul expoziţiei temporare "În tranşee pentru ţară"

 

Vă invităm să vizionaţi vernisajul expoziţiei temporare "În tranşee pentru ţară" organizată la Muzeul Memorial "Nicolae Iorga" Vălenii de Munte, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=ZKzLJFipPsU

Vizionare plăcută!

   

Bătălia de la Mărăşti

24 iulie 1917 – 1 august 1917. Bătălia de la Mărăști a fost purtată de Armata a 2 a română comandată de generalul Alexandru Averescu, în compunerea armatei fiind 4 divizii de infanterie (56 batalioane),1 brigadă de cavalerie (14 escadroane), 448 mitraliere, 228 tunuri și 21 avioane, în total 50.000 de ostași.

Generalul Alexandru Averescu a decis spargerea frontului pe o porțiune de 13 kilometri între Poiana Încărcătoarea și Mărăști. Forțele germano-austro-ungare dispuneau de 4 divizii (21 batalioane), 36 escadroane de cavalerie, 252 mitraliere și 142 tunuri.

Armata a 2 a a obținut o victorie importantă realizând străpungerea frontului inamic pe o adâncime de 20 km și o lungime de 30 km eliberând 30 de localtăți. Pierderile Puterilor Centrale s-au ridicat la peste 2000 de morți, 2746 prizonieri, 40 de tunuri, 30 de mortiere și 22 mitraliere capturate. Armata a 2 a română a avut pierderi cifrate la 1469 de morți și 3052 răniți, fiind emise 32 de ordine Mihai Viteazul clasa a III a care au fost acordate ofițerilor români. Aceeași distincție a fost acordată și drapelelor Regimentelor 4,18, 30 Infanterie și 2 Vânători. Generalul Alexandru Averescu a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul clasa a II a.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
   

ANUNŢ

   

ZIUA PORȚILOR DESCHISE LA REZERVAȚIA ARHEOLOGICĂ TÂRGȘORU VECHI

Luni, 27 iulie 2020 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi – ediţia a IX-a. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, județul Prahova, pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic.

Cercetarea arheologică în perimetrul actual al rezervaţiei a fost demarată în anul 1956. Săpăturile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târgşor, au fost planificate de Institutul de Arheologie al Academiei Române şi realizate cu fondurile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploiești).

Colaborarea de peste 60 de ani dintre Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române a generat acumularea unei cantități importante de informații şi artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior şi până în secolul al XIX-lea.
Această ediţie se va desfăşura în intervalul orar 11.00 – 16.00 şi cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu și Dan Lichiardopol, urmată de vizitarea expoziției de sit „Târgșoru Vechi – un sit milenar” care prezintă istoricul cercetărilor și monumentelor arheologice identificate și cercetate la Târgșoru Vechi. Cu această ocazie vor fi prezentate pentru prima dată publicului cele două depozite de unelte și arme descoperite în anul 2019 în cadrul cercetărilor arheologice întreprinse la Tâgșoru Vechi, punctul balastieră Holcim - descoperire unică în peisajul arheologic al Munteniei. Până în prezent depozitele de unelte și arme cunoscute proveneau din descoperiri întâmplătoare. Îngroparea acestor depozite de unelete și arme se realizează în contextul „embargoului” asupra fierului și a pieselor de armament instaurat de către împărații bizantini asupra teritoriilor de la nordul Dunării. În acest context, depozitele de unelte și arme ar fi putut la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea să aibă valoarea de bunuri de prestigiu.
Actuala ediție se desfășoară în condiții speciale generate de contextul epidemiologic pe care îl traversăm. Astfel, vă rugăm să ne susțineți în efortul de a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricteţe regulile de igienă personală, distanţare fizică şi acces în spațiul expozițional.
Accesul publicului în spațiul expozițional va fi permis numai în condițiile purtării de mască de protecție pe toată durata vizitei. Pe toată durata vizitei vă rugăm să păstraţi distanţa de siguranţă de cel puţin 2 m faţă de ceilalţi vizitatori.

dr. Bogdan Ciupercă

 

   

CEASURI CU VALOARE MEMORIALĂ

CEASUL DIPLOMATULUI NICOLAE TITULESCU

Colecția Muzeului Ceasului cuprinde, pe lângă alte ceasuri cu valoare memorială, un ceas de mână, din aur, marca „LeCoultre Co” atribuit lui Nicolae Titulescu.
Primele mențiuni despre familia LeCoultre, datează din secolul al XVI-lea, când Pierre LeCoultre (1530-1600), un francez hughenot, a fugit la Geneva din Franța pentru a scăpa de persecuția religioasă. Vallée de Joux, urmașul lui Pierre, Antoine LeCoultre (1803-1881) au fondat un atelier de orologeriei în satul Le Sentier, care avea să devină peste ani Fabrica Jaeger-LeCoultre.
În 1858, Elie LeCoultre (1842-1917) ceasornicar si inventator ca și tatăl său Antoine, s-a alăturat acestuia deși avea doar 16 ani. Împreună cu tatăl său, Elie a avut inițiativa reunirii tuturor micilor ateliere de ceasuri din zonă; utilează fabrica cu un aparat cu aburi pentru a alimenta noile instrumente cu care doteză fabrica și schimbă denumirea fabricii în LeCoultre & Cie. Jacques-David LeCoultre, nepotul lui Antoine, responsabil pentru producția de la LeCoultre & Cie în acel moment, a acceptat provocarea, dând naștere la o colecție de ceasuri de buzunar ultra-subtiri, inclusiv cel mai subţire din lume în anul 1907. Edmond Jaeger ( 1858-1922) orologier francez specializat în micro-inginerie, a dobândit brevetul pentru ceasurile atmosferice numite Atmos, creație a inventatorului său Jean-Léon Reutter și a obținut licența acestui ceas, pentru firma LeCoultre. În urma acestei colaborări, compania a fost redenumită oficial  Jaeger-LeCoultre, începând cu anul 1937.
Ceasul de mână, din aur, marca  ,,LeCoultre Co,, aflat în patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, este inscripționat pe capacul din spate „N.Titulescu/10.12.34 BREVETE S.G.D.G. /BREV. DEP.D1V. PAYS/ PATENTS APPL. FOR/ 3651". Această inscripție este de fapt  semnătura în facsimil a diplomatului și data de depunere a brevetului pentru acest model de ceas. După data inscrisă aici, ceasul este model „Reverso“ datat 1931.

 

Cadranul ceasului de culoare neagră, are cifre arabe și este inscripționat LE COULTRE/GOLAY/FILS&STAHL/ GENEVE/SWISS. Această inscripție certifică faptul că, acest ceas a fost comercializat prin intermediul firmei Golay Fils & Stahl, înființată în 1837 la Geneva de către Auguste Golay Leresche și vândută la începutul secolului domnului Stahl, de unde și numele Golay Fils & Stahl. Firma, specializată în bijuterii, a fost numită la începutul secolului XX, bijutier oficial al familiei regale a României.
Ceasul de mână atribuit diplomatului N.Titulescu a intrat în patrimoniul Muzeului Ceasului în anul 1967, achiziționat fiind de la dna. Maria Ionescu, soția lui Thomas Ionescu - prieten cu Titulescu. După ce l-a purtat o vreme, Nicolae Titulesc îi dăruiește acest ceas lui Thomas Ionescu.
La 10 decembrie 1934, Nicolae Titulescu  participă în calitate de ministru de externe al României, la cea de a 15-a Sesiune extraordinară a Consiliului Națiunilor, unde rostește un nou discurs. Nu este exclus ca acest ceas, produs în Elveția să fie legat de acest moment, conform uzanțelor vremii, când astfel de evenimente erau marcate pe obiecte de uz personal.

 

Şef secţie Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti
Muzeograf Tatiana RISTEA


   

22 iulie 1456 - Asediul Belgradului

22 iulie 1456 - Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei obține o importantă victorie asupra armatei otomane conduse de sultanul Mehmed al II cuceritorul Constantinopolului.

 

 

Otomanii asediaseră Belgradul cu o armată de 100 000 de oamnei încă din data de 4 iulie, toate cele trei atacuri fiind respinse de o oaste creștină de 30.000 de oameni condusă de Iancu de Hunedoara. La data de 23 iulie armata otomană abandonează câmpul de bătălie, victoria creștină întârziind cu 70 de ani cucerirea otomană a Ungariei. Iancu de Hunedoara este numit de către Papa Calixt al III lea drept atletul cel mai puternic, unic al lui Christos.

Muzeograf Claudiu ROBE

   

Conferinţa „Personalități prahovene în știință și tehnică”

 

Vă invităm să vizionaţi conferinţa „Personalități prahovene în știință și tehnică” din ciclul "Istorie şi Civilizaţie", susţinută de dr. ing. Mircea Ignat, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=I9rvdOT1VkQ

Vizionare plăcută!

   

21 iulie 1914 - Consiliul de Coroană proclamă poziţia de neutralitate a României

21 iulie 1914 - Regele Carol I convoacă la Castelul Peleș din Sinaia Consiliul de Coroană în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. România aderase în anul 1883 la tratatul de alianță defensivă cu Germania și Austro-Ungaria, iar aceste țări făceau presiuni asupra României pentru intrarea acesteia în război. La Consiliul de Coroană au participat 18 politicieni importanți printre care Ion I.C. Brătianu, Petre P. Carp, Alexandru Marghiloman ,Take Ionescu. Regele Carol I s-a declarat pentru intrarea României în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei, dar cei prezenți au votat în majoritate pentru declararea neutralității României.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
   

21 iulie 1774 - Tratatul de la Kuciuk –Kainargi

21 iulie 1774 – în urma Războiului Ruso-Turc ( 1768-1774) este semnat Tratatul de la Kuciuk-Kainargi între Rusia și Imperiul Otoman.
Conform prevederilor tratatului, Rusia obținea controlul asupra Peninsulei Crimeea și o serie de drepturi economice și politice în Imperiul Otoman. Oficial Rusia se va erija în protectoarea creștinilor din Imperiul Otoman fapt ce îi va permite să se amestece în treburile interne ale Țării Românești și Moldovei. În urma tratatului de la Kuciuk –Kainargi, Austria va ocupa teritoriul de nord –vest al Moldovei pe care îl va anexa în anul 1778, teritoriu ce va fi cunoscut sub numele de Bucovina.

Muzeograf Claudiu ROBE
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
   

EXPOZIŢE TEMPORARĂ

 

20 IULIE 2020 -  Vernisajul expoziției temporare ”Arta laică și religioasă - tradiție și meșteșug”:

https://www.youtube.com/watch?v=OQWMVXehmSA

 

 

La sediul Muzeului „Casa Domnească” Brebu, s-a organizat o expoziție temporară de artă populară românească laică și religioasă, cu scopul refacerii fragmentare a satului românesc, respectiv a casei tradiționale românești. Sunt etalate piese de patrimoniu de o deosebită valoare artistică, reliefând gustul țăranului român pentru frumos, spiritualitate și aspecte practice din viața cotidiană. Vizitatorii vor fi încântați să descopere obiecte diverse încărcate de simboluri străvechi, precum: stâlpul casei ”axis mundi”, fereastra în formă de cruce, masa sfântă a casei cu trinitatea alimentară dată de: pâine, ulei și vin, consemnate în evanghelii și transcrise în formă pictată pe pânze din in, icoana sfântă a Maicii Domnului cu pruncul, așezată cu pioșenie, la răsărit și icoana casei reprezentându-l pe Sf. Ilie - Patronul spiritual al comunei Brebu.
Costume populare specifice Văii Prahovei, unelte desemnând arta casnică atribuită femeilor: furcă, fus, suveică, darac, roata de tors lâna, colecții de vase din ceramică pictată manual și toiege cu destinații diferite, pristolnice din lemn sculptat, clasice sau rotunde, scoarțe muntenești și oltenești cu motive multicolore floral-vegetale, avimorfe și geometrice, dintre care una este datată 1856; toate acestea la un loc încântă privirea, bucură sufletul și ne înalță spiritul către cer, sperând într-o reînviere a vechilor tradiții populare, uneori, pe nedrept, uitate.

”Dacă e serios și conștient, cucerit de munca lui ca de o misiune, omul e mare și când crede că e mic, în sforțarea sa modestă. Măiestria sa, în formă și sens, păstrează continuu ceva din fiorul viu al creației. Țăranii vechiului sat, când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor, în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată. În acest caz, meșeșugul și fapta, în general, sunt în contact cu arta și creația.”   Ernest Bernea

 

 

   

Pagina 7 din 79