Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Participarea României la campania antisovietică (1941-1944)

Opinia publică şi clasa politică românească percepea Uniunea Sovietică ca fiind principalul inamic al ţării, deoarece, pe lângă scopul expansionist, sovieticii urmăreau şi o politică de impunere a regimului comunist. Astfel se explică apropierea României de Germania care, alături de Italia, îi garantase frontierele după pierderile teritoriale din vara anului 1940. Pentru noul guvern român condus de generalul Ion Antonescu prioritatea o constituia refacerea României Mari, adică recuperarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei, a Nord-Vestului Transilvaniei, a Ţinutului Herţei şi a Dobrogei de Sud. În momentul declanşării invaziei germane în Uniunea Sovietică frontul româno-sovietic aflat pe Prut era cel mai înaintat segment al frontului, pentru recuperarea Basarabiei armata română mobilizând peste 470.000 de militari din toate armele. De asemenea, în Basarabia sovieticii aveau mobilizaţi 350.000 de militari echipaţi cu numeroase tancuri şi piese de artilerie. Practic cele mai bune unităţi sovietice fuseseră plasate între Nipru, Bug şi
 
rut pentru a putea apăra Ucraina. Pentru ofensiva antisovietică din Basarabia au fost pregătite armatele 3 şi 4 române şi armata 11 germană, operaţiunile efective pe frontul basarabean începând cu data de 2 iulie 1941, prin trecerea Prutului şi înaintarea în direcţia Nistru. Toate încercările sovietice de contraatac s-au soldat cu eşecuri. Pe 5 iulie este eliberat oraşul Cernăuţi, pe 12 iulie este eliberat oraşul Bălţi, iar pe 19 iulie este eliberat Chişinăul, oraş în care trupele sovietice aflate în retragere au dinamitat numeroase clădiri publice. Pe data de 26 iulie ultimele unităţi sovietice se retrag peste Nistru pentru a scăpa de încercuirea germano-română, astfel că pe 27 iulie armata română atinge aliniamentul Nistrului, în acest moment operaţiunile militare din Basarabia luând sfârşit. Trupele române care au fost angajate în luptele din Basarabia au suferit pierderi cifrate la 4.271 de morţi,12.326 răniţi şi 6.168 dispăruţi. Armata sovietică a pierdut în aceste lupte 150.000 de prizonieri, 2.000 de tancuri şi 2.000 de avioane care au fost distruse. Societatea românească a primit cu bucurie vestea eliberării Basarabiei considerând campania purtată în vara anului 1941 ca fiind o acţiune dreaptă ce repara un act înfăptuit cu brutalitate de un inamic care nu respecta legile de drept internaţional. Din considerente strategice, şi fără să aibă un tratat de alianţă cu Germania, guvernul Antonescu a dispus ca unităţi ale armatei române să participe la operaţiuni militare desfăşurate dincolo de Nistru, în interiorul Uniunii Sovietice, precum asediul şi cucerirea Odesei, campania din Crimeea, Caucaz şi la marea bătălie de la Stalingrad. Între august 1941 - iulie 1943 Basarabia a fost reintegrată României iar teritoriul dintre Nistru şi Bug, denumit Transnistria, s-a aflat sub administraţie românească.
Participarea trupelor române la operaţiunile militare din interiorul Uniunii Sovietice a făcut ca România să se afle în stare de război cu Marea Britanie şi Statele Unite, principalii aliaţi ai Uniunii Sovietice, reuniţi cu toţii în cadrul organismului denumit Naţiunile Unite. După bătălia de la Stalingrad (noiembrie 1942 - februarie 1943), în care armata română a pierdut 150.000 de soldaţi, guvernul Antonescu a însărcinat diplomaţia românească cu tatonarea aliaţilor anglo-americani pentru a purta discuţii ce priveau ieşirea României din alianţa cu Germania. Începând cu anul 1943, după bătăliile de la Stalingrad şi Kursk, armata sovietică preia iniţiativa pe frontul de Est, iar unităţile române care luptau pe flancul sudic al frontului sovieto-german sunt împinse către vest, astfel că, în luna martie a anului 1944, armata sovietică ajunge la Nistru unde începe să pregătească bătălia pentru România. Marea ofensivă sovietică declanşată pe frontul Iaşi - Chişinău s-a purtat în condiţii de superioritate net favorabile sovieticilor în ceea ce priveşte forţele umane şi tehnica de luptă. Pe linia frontului, ce se întindea de la Carpaţi până la Nistru, armatele germano-române numărau 630.000 de soldaţi, însă debarcarea anglo-americană din Normandia şi deschiderea celui de-al doilea front în Europa a determinat comandamentul german să retragă 12 divizii de pe frontul din Moldova. Prin actul de la 23 august 1944, prin care guvernul Antonescu era înlăturat, România ieşea din alianţa cu Germania şi se alătura coaliţiei Naţiunilor Unite. Convenţia de armistiţiu dintre România şi Naţiunile Unite a fost în fapt un act încheiat între România şi Uniunea Sovietică, reprezentată de mareşalul Malinovski, delegaţii anglo-americani fiind doar simpli figuranţi. Actul semnat la Moscova în 12 septembrie 1944, prevedea ca frontiera între cele două state să fie cea stabilită prin „convenţia româno-sovietică din 28 iunie 1940” cum era numită la Moscova nota ultimativă adresată României, râul Prut devenind frontieră de stat între România şi Uniunea Sovietică.

Muzeograf Claudiu Robe

   

Conferinţa „Cantacuzinii, Brâncovenii și geneza mentalității române moderne”

Vă invităm să vizionaţi conferinţa „Cantacuzinii, Brâncovenii și geneza mentalității române moderne”, din ciclul "Istorie şi Civilizaţie", accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=IjkbU4gCdyk, susţinută de domnul acad. Răzvan Teodorescu.  Vizoinare plăcută!

 

 

Vă invităm să vizionaţi conferinţa „Cantacuzinii, Brâncovenii și geneza mentalității române moderne”, din ciclul "Istorie şi Civilizaţie",
accesând link-ul
susţinută de domnul acad. Răzvan Teodorescu.
Vizoinare plăcută!
   

Costumul tradițional românesc – artă și inspirație

 
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești au celebrat o ediție specială a Zilei Naționale a Costumului Tradițional din România. Un eveniment plin de strălucire și culoare ce pune în evidență unul dintre domeniile cele mai complexe ale culturii populare românești.

Anul acesta, activitatea a fost abordată și organizată sub forma programului de pedagogie muzeal „Costumul tradițional românesc – artă și inspirație”, ce a prins viață prin intermediul platformelor de comunicare online.
Parteneriatul educațional s-a desfășurat în perioada 27 aprilie – 10 mai 2020 și a avut ca scop cunoașterea și prețuirea patrimoniului etnografic românesc, abordarea costumului tradițional ca educație estetică, stimulând dezvoltarea abilităților și a competențelor artistice ale elevilor.
 
Vă invităm să vizionați cele 100 de creații realizate în tehnici grafice și picturale, de către elevii claselor a IX-a, a X-a, a XI-lea și elevii claselor de gimnaziu de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.
Mulțumim în mod deosebit acestor tineri talentați și doamnelor profesoare Liliana Marin,  Adriana Brăileanu, Rita Bădulescu, Camelia Profirescu, Cristina Galai, Mădălina Gheorghe Tănase, pentru colaborarea cu totul specială și pentru faptul că, de la bun început și-au arătat disponibilitatea în organizarea acestui eveniment.
 
Muzeograf,
Ioana Constantin
   

RESTAURARE ŞI RESTAURATORI

Vâlnic de Mehedinţi

În domeniul etnografic, depozitul și expozițiile din secțiile muzeului dețin un inventar variat, de exemplu: covoare, piese de îmbrăcăminte, decor, etc. Dintre zecile de piese asupra cărora am intervenit, m-am oprit la o piesa din sec. XIX care se află în colecția Muzeului memorial „Cezar Petrescu”, un vâlnic de Mehedinți achiziționat de însuși scriitorul Cezar Petrescu.
 
 
Vâlnicul de Mehedinți este piesă componentă a unui costum femeiesc de sărbătoare. Ținându-se cont de valoarea istorică, documentară și artistică a piesei s-a hotărât stoparea degradării, vâlnicul intrând într-un proces de restaurare-conservare.
 
FIȘĂ DE RESTAURARE
Autorul: Anonim
Titlul: Vâlnic de Mehedinți
Nr. de inventar: 64-4532
Dimensiuni: L=68 cm; LA=234 cm
Material: stofă din lână neagră brodată cu fir metalic alb cu motive geometrice în benzi orizontale și verticale.
-   Desprăfuire cu ajutorul unei pensule
-   Curățire umedă: cu soluție de L.O.C. prin pensulare, după care am limpezit în mai multe băi pînă la îndepărtarea detergentului
-   Uscarea piesei s-a făcut pe o suprafață plană pe pat de hârtie de filtru
-   După uscare am început consolidarea și refacerea zonelor rupte și destrămate din suportul textil și după aceea broderia din fir metalic.
 
 
 
Când suprafața din stofă și broderia au fost restaurate, am trecut la refacerea formei inițiale a piesei prin formarea pliurilor. Pentru menținerea formei am căptușit piesa cu o pânză din bumbac neagră iar în partea de sus am susținut piesa cu o bandă din același material cu căptușeala.
 
 
După restaurare piesa a revenit în expoziția permanentă a Muzeului memorial „Cezar Petrescu”; a fost expusă și în expoziții temporare.
 
Restaurator textile
Alexandrina Luiza BALCAN

 

   

Spectacol istorico-militar

 
  • Vă invităm să vizionaţi filmul spectacolului istorico - militar „130 de ani de la Independența de Stat a României” accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=lo_qM6Qa8aU
     
     
     
     
     
     
     
    Spectacolul a avut loc în perioada 17-18 octombrie 2008 şi a fost realizat de:
  • Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
  • Asociația „6 Dorobanți”
  • Asociația „Tradiția” Bulgaria
  • Asociația Colecționarilor de Arme
  • Muzeul Militar Național
  • Primăria Ploiești
  • Poliția Comunitară
  • Jandarmeria Prahova
   

Asta-i hora din Carpați!

 

În vechime, hora satului era nelipsită din cursul firesc al vieții de la țară și avea un important rol de socializare.
În Prahova, ca și în alte zone ale țării, horele debutau la Paște și se țineau în toate duminicile, in afara celor din post și la toate sărbătorile mari din an: de Rusalii, de Sfinții Constantin și Elena, de Sfântul Ilie, la Sfânta Maria, Sfântul Dumitru, Sfinții Mihail și Gavriil, de Crăciun. Acestea se desfășurau fie la cârciumile din sat, fie în fața unei prăvălii, tot lângă cârciumă, undese organizau 3 sau 4 saloane de dans.Cârciumarii tocmeau lăutarii, în timp ce băieții plăteau jocul. Horele se desfășurau pe vârste (cam 3 hore) – flăcăii și fetele o horă, tinerii căsătoriți o horă, bătrânii o horă. Întâi jucau fetele și flăcăii până la asfințit, apoi cei căsătoriți. Atenție: cei căsătoriți puteau juca doar cu neamurile, rar doar care erau rude apropiate se prindeau între cei necăsătoriți. De asemenea, o femeie măritată putea dănțui cu un alt bărbat, dar mai întâi cerea voie bărbatului său.
În Talea, spre exemplu, era hora de zi - la ora 18 fetele plecau acasă. Apoi veneau la joc cei bătrâni. La Paște, fetele dădeau băieților care le jucau,două ouă roșii. De obicei, se începea cu Hora, apoi Brâul, Sârba, Ungureasca și se termina cu Breaza.
În hora tinerilor, se obișnuia ca băieții să participe de la 16-17 ani, iar  fetele începând cu vârsta de 15-16 ani erau „prinse în horă” arătând că sunt gata să se mărite. Acestui moment i se acorda o atenție deosebită. Fata purta haine de sărbătoare și cămașa cea nouă, brodată pe ascuns, în postul Paștelui. Când mergeau la horă, fetele purtau batista la brâu. Surorile mai mici nu aveau voie să intre în horă până nu se mărita cea mare. Ședeau doar să se uite. Evident, măiestria cu care jucau și frumusețea era un atuu al fetelor în fața pețitorilor. Așa se înfiripau legăturile de iubire.

Din seria Sărbători și obiceiuri. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român.

 Text de Ioana Constantin, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova

Foto1: Carte poștală ilustrată „Hora la Comarnic”- fotocopie, din colecția MJIAPH

Foto 2: Carte poștală ilustrată „Hora la Nea Lache din Breaza de Sus” - fotocopie, din colecția MJIAPH

Foto 3: „Costumul popular românesc – artă și tradiție”- secvență din expoziția temporară a MJIAPH (Str. Toma Caragiu 10)

   

ZIUA EUROPEI - 9 MAI 2020

COMUNITATEA EUROPEANĂ – PRINCIPALE DATE ŞI REPERE

 9 mai 1950 - Lansarea Proiectului comunitar de către luxemburghezul Robert Schuman, în contextul împlinirii a cinci ani de la proclamarea victoriei aliaţilor împotriva fascismului.
Proiectul a primit numele iniţiatorului, dar oficial va fi folosit termenul CECA, semnificând tocmai Consiliul European privind problemele capitale economice ale momentului – cărbunele şi oţelul.
Ţările fondatoare: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg.
 10 august 1952 - Începerea funcţionării efective a activităţii Înaltei Autorităţi, sub preşedinţia lui Jean Monnet, celebrul economist francez, care o va conduce până în 1955.
Primul secretar general al Consiliului a fost luxemburghezul Christian Calmes.
 25 martie 1957 – Semnarea tratatelor privind constituirea Comunităţii Economice Europene (C.E.E.) şi Euroatomul, de către toate statele fondatoare, ambele tratate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 1958.
 1 ianuarie 1973 – La membri de bază ai comunităţii, se adaugă Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie
 1981 – Grecia este, şi ea, primită în Comunitatea Europeană.
 1985 – S-au creat noi facilităţi, pentru ţările membre, în avantajul liberei circulaţii a mărfurilor şi a uşurării deciziilor pe care Consiliul este împuternicit să le ia. Actul Unic a fost documentul oficial care va intra în vigoare la 1 iulie 1987
 1986 – Spania şi Portugalia devin noii membri ai Comunităţii Europene
 februarie 1992 – Comunitatea Europeană va lua numele de Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht
 31 decembrie 1992 – S-au pus bazele acordului de liberă circulaţie a mărfurilor pentru toţi membri Uniunii Europene, tratatul intrând efectiv în vigoare la 1 noiembrie 1993.
 1 ianuarie1995 – Austria, Finlanda şi Suedia sunt noile ţări componente ale Uniunii Europene.
 Octombrie 1997 – Prin Tratatul de la Amsterdam, s-a prevăzut că toate ţările din Europa pot adera la UE dacă îndeplinesc cinci condiţii: să aparţină spaţiului geografic, să apere valorile democratice, să respecte economia concurenţială, de piaţă, să accepte regulile şi practicile UE, să aplice politica comercială, tariful vamal extern
 19 iunie 1999 – Se semnează, la Schengen, acordul privind eliminarea vizelor pentru comunitari şi trecerea la aplicarea liberei circulaţii.
 1 ianuarie 2002 – Are loc introducerea monedei unice europene, Euro, care înlocuieşte moneda naţională, doar pentru un număr de 12 ţări, întrucât Marea Britanie, Suedia şi Danemarca şi-au păstrat în continuare propriile monezi.
 1 mai 2004 – Devin membre ale Uniunii Europene încă 10 ţări şi anume: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
 29 octombrie 2004 – Lansarea Constituţiei Europene a cărei aprobare urmează să fie finalizată prin referendum.
 1 ianuarie 2007 – Bulgaria şi România sunt acceptate de facto ca ţări membre, cu drepturi depline, ale Uniunii Europene.
 15 decembrie 2008 – Muntenegru depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.
 1 decembrie 2009 - Intră în vigoare Tratatul de la Lisabona, semnat în capitala Portugaliei la 13 decembrie 2007.
 22 decembrie 2009 - Serbia depune cererea de aderare la UE.
 1 aprilie 2012 - Prima inițiativă cetățenească europeană, „Right2Water”, care a întrunit 1,6 milioane de semnături, s-a finalizat cu o propunere de noi norme privind apa potabilă. Comisia depune eforturi pentru a face inițiativa mai accesibilă pentru utilizatori, luând în calcul inclusiv scăderea vârstei minime necesare pentru a susține o inițiativă cetățenească de la 18 la 16 ani.
 1 iulie 2013 - Croația devine cel de al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.
 1 ianuarie - 31 ianuarie 2014 - Este creat Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, cu scopul de a le oferi sprijin grupurilor celor mai dezavantajate ale societății, sub formă de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de toaletă sau activități de incluziune socială.
 1 ianuarie 2015 - Lituania devine cel de al 19-lea stat membru al UE care adoptă moneda euro.
 12 decembrie 2015 - Acord internațional privind combaterea schimbărilor climatice. La Conferința ONU privind schimbările climatice de la Paris, lideri din 195 de țări, inclusiv din toate statele membre ale UE și din UE în ansamblu, au convenit asupra unui nou acord care prevede ca toate țările să ia măsuri pentru a evita consecințele catastrofale ale încălzirii globale.
 23 iunie 2016 - În cadrul unui referendum, Regatul Unit votează pentru retragerea din Uniunea Europeană (52 % din voturi pentru, față de 48 % împotrivă).
 25 martie 2017 - La Roma, liderii celor 27 de state membre ale UE se reunesc pentru a sărbători cea de a 60-a aniversare a semnării tratatelor de la Roma, care au deschis calea pentru o Uniune a păcii, a solidarității și democrației.
 6 mai 2017 - Parlamentul European inaugurează, la Bruxelles, un nou muzeu - Casa Istoriei Europene.
 17 noiembrie 2017 - Pilonul european al drepturilor sociale este semnat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, la Göteborg, în Suedia.
 7 decembrie 2017 - Se lansează la Milano Anul European al Patrimoniului Cultural 2018.
 3 mai 2018 – Este lansată DiscoverEU, o nouă inițiativă care le oferă tinerilor europeni cu vârsta de 18 ani șansa de a vizita între una și patru destinații străine, pe parcursul a maximum 30 de zile.
 25 mai 2018 - Noile norme în materie de protecție a datelor care garantează că informațiile cu caracter personal sunt protejate indiferent unde sunt trimise, prelucrate sau stocate, chiar și în afara UE.
 26-27 noiembrie 2018 - UE convine asupra unei noi strategii în favoarea tinerilor pentru perioada 2019-2027. Scopul acesteia este să aducă Uniunea mai aproape de tineri și să contribuie la abordarea chestiunilor care îi privesc.
 1 mai 2019 - UE celebrează a 15-a aniversare a celei mai ample extinderi din istoria sa, care a permis unui număr de zece țări să se alăture familiei europene. Este vorba despre Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia și Ungaria.
 9 mai 2019 - Declarația de la Sibiu. Lideri din 27 de state ale UE se reunesc în România, la Sibiu, cu ocazia Zilei Europei pentru a discuta despre provocările și prioritățile Uniunii Europene în următorii ani. Ei adoptă Declarația de la Sibiu ca semn al unității și încrederii în viitorul UE.
 31 ianuarie 2020 - Regatul Unit, care a fost stat membru al UE din 1973, părăsește Uniunea Europeană ca urmare a referendumului din 2016. Așa-numitul „Acord privind Brexitul”, aprobat în comun de către Parlamentul European și parlamentele britanice, prevede acum o perioadă de negociere care va redefini relațiile dintre UE și Regatul Unit în numeroase domenii, printre care comerțul, educația, ocuparea forței de muncă și apărarea, cu un impact substanțial asupra cetățenilor europeni și britanici în aceeași măsură.

Robert Schuman: arhitectul proiectului de integrare europeană

Robert Schuman s-a născut în anul 1886, mama sa fiind luxemburgheză, iar tatăl, de origine germană. Ca funcţionar superior vamal, atent la problemele specifice ale schimburilor de mărfuri şi ale vieţii comunitare de la frontiera între Germania-Franţa-Luxemburg, acesta a putut să aibă, de timpuriu, o anumită înrâurire asupra fiului, deschizându-i interesul pentru asemenea practici.
După trecerea bacalaureatului, în Luxemburg, Robert Schuman îşi continuă studiile în Franţa, la Paris, căpătând o serioasă instrucţie juridică şi economică. Concomitent, participă activ la multe din tumultoasele evenimente care se petrec în această ţară. Ca mulţi dintre intelectualii francezi ai vremii, intră în politică. Gândirea sa activă şi, în acelaşi timp, pragmatismul de care a dat dovadă mereu îl recomandă ca pe un bun lider de partid. Astfel, din 1946, se află în fruntea partidului Mişcarea Republicană Populară, funcţie pe care o deţine până la moarte (1963).
Implicarea lui în viaţa social-politică îi asigură o rapidă ascensiune în structurile de conducere ale autorităţii de stat, fiind, rând pe rând, prim-ministru (1947-1948), ministru de externe (1948-1953) ministru al justiţiei (1955-1956).
Ocupând asemenea poziţii politice înalte şi responsabilităţi sociale majore, Robert Schuman se impune ca o veritabilă personalitate, cu o certă autoritate în plan public. Lupta lui pentru redresarea ţării, după marasmul războiului, conjugată cu eforturile mai generale ţinând de aplicarea prevederilor Planului Marshall, îl orientează spre decizia lansării, în aprilie 1950, a unui proiect constructiv cuprinzător care îi va purta numele şi care a stat la baza constituirii Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, la care au aderat, mai întâi, Franţa, Germania, Belgia, Olanda şi Luxemburgul. Această iniţiativă, eminamente economică, va fi ulterior amplificată în conţinut, dezvoltându-se sub emblema Comunităţii Economice Europene, cunoscută, mai pe scurt, drept Piaţa Comună.
Cariera sa strălucită şi înfăptuirile lui notabile i-au păstrat nealterată memoria, Robert Schuman punându-şi o amprentă distinctă asupra întregii evoluţii a spaţiului european, din a doua jumătate a secolului XX. Datorită meritelor de excepţie, politico-diplomatice, în memoria lui s-a înfiinţat, la Luxemburg, Centrul de Studii şi Cercetări Europene Robert Schuman. În 2006, a fost sărbătorit, cu toate onorurile, în oraşul său natal, cu prilejul marcării a 120 de ani de la naştere, semn că posteritatea nu este totdeauna ingrată.

   

ANUNŢ

Ziua Europei va fi marcată sâmbătă, 9 mai 2020, ora 12.00, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, prin intonarea Imnului de Stat al României şi al Imnului Uniunii Europene.

   

Provocările noastre... evenimentele lunii mai din anii 1877, 1945, 1950

,,Provocările noastre…’’

Dragi copii, continuăm întâlnirile noastre virtuale.
Istoria este interesantă și are un loc special în viețile oamenilor. Mihail Kogălniceanu spunea: ,,istoria…ne arată ce am fost, de unde am venit, ce suntem şi…ce avem să fim!’’.
Provocarea a fost lansată elevilor clasei a VII-a E de la Colegiul Național ,,Mihai Viteazul’’, Ploiești, prin intermediul d-nei diriginte Mariana Iancu, prof. dr. limba română. Invitația lansată copiilor, a fost de a descoperi evenimentele istorice petrecute la începutul lunii mai în anii 1877, 1945 și 1950.

Începutul lunii mai marchează trei momente importante din istoria națională și universală:
Anul 1877
-România și-a Proclamat Independența față de Imperiul Otoman.
Anul 1945
-Semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei, fapt ce a dus la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. Moment cunoscut în istorie ca Ziua Victoriei Aliaților.
Anul 1950
-Declarația rostită de Robert Schuman, ministrul francez de externe ce a rămas în istorie drept "Declarația Schuman". Acesta propunea o nouă formă de organizare a statelor Europei, ce a dus la crearea "Comunității Europene a Cărbunelui și a Oțelului", al cărei membri urmau să gestioneze împreună aceste două resurse. Evenimentul este sărbătorit anual ca Ziua Europei, o sărbătoare a păcii și unității în Europa.
Anul acesta marcăm 75 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și 70 de ani de la pronunțarea "Declarației Schuman", considerată piatra de temelie a Uniunii Europene.
Provocarea le-a fost oferită copiilor pentru a ne povesti din perspectiva lor, momentele istorice de atunci și importanța lor pentru români și lumea întreagă.
Pornind de la evenimentele petrecute în anii menționați, copii au realizat proiecte interesante și astfel ne oferă o frumoasă lecție de istorie, pe care vă invităm să o vizualizaţi accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=AcPuxLzugls&t=1s
Prin documentarea efectuată, lucrând în echipă sau individual, elevii s-au transformat în mici profesori și ne invită să facem o călătorie fascinantă prin istoria națională și universală.
Importanța istoriei ne-o ilustrează și cuvintele d-nei prof. dr. Mariana Iancu:
„Istoria este și va rămâne, mereu, o „lecție" dincolo de școală, de manuale...
Este marea lecție de viață pe care ne-o transmit generațiile anterioare, cei ce au făurit-o și, mai ales, cei ce și-au dat viața pentru noi, pentru ROMÂNIA.
Este acea lecție minunată care ne învață să devenim FIII ADEVĂRAȚI AI ROMÂNIEI.
Noi toți, elevii de ieri și cei de azi, trebuie să înțelegem istoria și să învățăm din ea IUBIREA SFÂNTĂ DE ȚARĂ, adică respectul, sacrificiul, datoria, dăruirea – căci trebuie să dăruim această superbă țară, cu orice sacrificiu!, copiilor și nepoților noștri…
Iubirea de țară? – «…IUBIREA DE MOȘIE E UN ZID» (Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a)…”

Mulțumim tututor pentru că ne sunteți alături!
Cu dor de voi, abia așteptăm să ne treceți pragul, ca altădată!
Muzeograf Monica Cîrstea

   

ZIUA DREPTULUI INTERNAŢIONAL UMANITAR, ediţia a VII-a, 2020

Programul manifestărilor organizate cu ocazia
„ZILEI DREPTULUI INTERNAȚIONAL UMANITAR”
Ediția a VII-a, 2020

NOTĂ: Activitățile menționate mai jos se vor desfășura în format online şi pot fi vizualizate accesând linkul https://sites.google.com/view/valente-educative/home. Unele dintre ele vor fi organizate cu participarea publicului la o dată când se vor ridica restricțiile pandemiei COVID - 19.

Perioada: 5 mai - 15 mai 2020
Organizatori și parteneri: Oganizatori și parteneri: Consiliul Județean Prahova, Primăria Municipiului Ploiești, Muzeul Județean de Științele Naturii, Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Colegiul Național „Regina Maria” Ploieşti, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Baza 2 Logistică „Valahia”, Ploiești, Asociaţia Română de Drept Umanitar - Filiala Prahova, Centrul Transdisciplinar de Drepturile Omului-SNSPA, Asociația de Geopolitică „Ion Conea”, Cercul Militar Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, Organizația Județeană a Cdrelor Militare în Rezervă și Retragere „Aurel Vlaicu”, Asociația Veteranilor de Război - Filiala Prahova, Asociația de Dreptul Conflictelor Armate - Republica Moldova.

Tematica ediției a VII-a, 2020- Rolul mass media în promovarea principiilor și valorilor umanitare

Lansare catalog „Corespondent de război. Statut și protecție internaţională”
Coordonatori: Mario Hadrian Balint,corespondent de război,
dr. Dumitru Codiță, președinte ARDUPH.

Lansare carte „Rolul mass media în promovarea principiilor și valorilor umanitare”
Coordonatori: prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu,
prof. drd. Elena Roxana Vișan
prof. univ. dr. Dumitru Codiță

Vernisarea expoziției fotografice cu tema: „Fereastră spre Kandahar”
Autor: jurnalist Mario Hadrian Balint.

 

Vernisarea expoziției fotografice cu tema: „Între violențe, sufletul combatantului”
Autor: fotograf-jurnalist Nicolae Pojoga.

Declarație politică: „Ziua Dreptului Internațional Umanitar. Solitari,dar solidari!”
Deputat Parlamentul României Doamna Rodica Paraschiv

Lansarea Apelului de la Ploiești (IV) adresat autorităților militare și civile cu responsabilități în respectarea statutului jurnaliștilor în misiuni periculoase

   

Pagina 4 din 67