Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Seară cu folk la conac

Muzeul „Conacul Bellu” Urlați, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vă invită vineri, 9 iulie 2021, ora 17.00, la sediul său din Urlați, strada Orzoaia nr. 12, să vă bucurați de o „Seară cu folk la conac”.
 
 
Momente muzicale deosebite vor oferi publicului invitatul special Oliver Ciobanu şi Grupul Folk Urlaţi, coordonat de prof. Marius Glonţ.
 
Vă aşteptăm!

   

PROGRAM ESTIVAL 2021

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale muzeale din Ploiești și județ oferă copiilor posibilitatea participării la ateliere interactive de creație/comunicare și la interesante incursiuni cultural-istorice, în vederea petrecerii instructiv-educative a vacanței de vară 2021, după următorul program:



Secții muzeale în Ploiești:
• Muzeul de Istorie și Arheologie, str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/514 437
Ateliere interactive de vacanţă pentru copii cu vârste cuprinse între 6-14 ani
„Povestea Reginei Maria a României – viaţa şi pasiunile reginei”
5 şi 12 iulie 2021 – între orele 10.00-11.45
„Formă şi culoare în lut”
6, 13, 20 şi 27 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
„Poveşti, povestiri, legende româneşti”
7, 19 şi 26 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
„Accent şi ornament”
14, 21 şi 28 iulie 2021 – între orele 10.00 – 11.45
Taxa de participare: 10 lei/copil/atelier
Număr fix de participanţi/atelier – 10 copii
Informaţii şi înscrieri la telefon 0745366219, Amalia Nicoară

Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”, str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 6 - 10 ani
„Ceasurile vacanței 2021”
7- 9 iulie și 14 - 16 iulie 2019, între orele 10.30 - 12.00
Teme: 7 iulie - atelier practic „Inspirație și culoare”
8 iulie - atelier practic „Micul ceasornicar - cadranul meu solar”
9 iulie - atelier practic „Meșterul ceasornicar”
14 iulie - atelier practic „Ceasul în culori”
15 iulie - atelier practic „Cât este ceasul, oare?”
16 iulie - „Jocurile copilăriei”
Taxa de participare: 10 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/542 861, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Elena Frîncu și Carmen Banu

Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” str. Toma Caragiu nr. 10
„Ne jucăm și cântăm la muzeu”
- program de educație creativă destinat tuturor copiilor de vârstă școlară, indiferent de aptitudini;
- se va lucra pe grupe formate din 10-12 copii.
5 - 14 iulie 2021, de luni până miercuri, în intervalul orar 10.00 - 11.00 și 11.15 - 12.15
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/522 914, 0730 670 654
Persoană de contact: Mihaela Ștefănescu

Muzeul Memorial ,,Nichita Stănescu”, str. Nichita Stănescu nr. 1, tel. 0344/100 768
„Vara la muzeu”
14 - 22 iulie 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0344/100 768
Persoană de contact: Ioana Roşu

Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 7 - 10 ani
„Vacanță acasă la nenea Iancu”
4 - 19 august 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/525 394, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Monica Bostan și Georgiana Lazăr

Muzeul ,,Casa de Târgoveț din sec. XVIII – XIX”, str. Democrației nr. 2, tel. 0244/529 439
,,Ne jucăm și învățăm la muzeu” – zilnic teme diferite
27 - 30 iulie 2021, între orele 10.00 - 11.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/529 439, 0730 804 278
Persoană de contact: Mihaela Ioniță

Secții muzeale în județ:
Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea Cãlugãreascã,
str. Muzeului, nr. 32, tel. 0244/235 470
„Atelierul din poveste”
1 - 29 iulie 2021, în fiecare zi de joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/235 470, 0728 620 353
Persoană de contact: Emilia Savelovici

Muzeul ,,Casa Domnească”, Brebu, comuna Brebu, tel. 0244/357 731
Ateliere interactive de vacanță
1 - 28 iulie 2021, între orele 10.00 - 12.00
Teme: 1 iulie - „Aventuri la muzeu”
7 iulie - „Prietenul meu necuvântător”
14 iulie - „Vacanță la muzeu”
21 iulie - „Când pietrele prind viață”
28 iulie - „Imnul țării mele”
19 - 20 august 2021, între orele 10.00 - 12.00
Școala de vară: 19 august - „Prietenia” etapa I
20 august - „Prietenia” etapa II
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/357 731, 0722 551 258, 0726 250 507
Persoane de contact: Răzvan Radu și Ioana Galoiu

Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
Ateliere interactive de vacanță pentru copii cu vârste cuprinse între 5 - 12 ani
„Culorile verii”
1 - 15 iulie 2021, în zilele de miercuri și joi, între orele 12.00 - 13.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/280 861, e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoană de contact: Daniela Moraru

Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bușteni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
Ateliere de vacanță
26-30 iulie 2021, ora 11.00
Teme: - 26 iulie - „Atelier de creaţie”
- 27 iulie - „Recital de poezie”
- 28 iulie - „Cartea, o comoară”
- 29 iulie - „Minunata lume a animalelor”
- 30 iulie - „Copilărie, joc şi bucurie”
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/321 080
Persoane de contact: Ioana Ilie şi Ilinca Grigorescu

Muzeul Memorial ,,Constantin și Ion Stere”, coumna Bucov,
Parcul Constantin Stere, str. Dacia, nr. 13, tel. 0244/344 040
,,Muzeul copiilor” - zilnic teme diferite
15 iulie - 15 august 2021, în zilele de marți și joi, între orele 10.00 - 12.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/344 040
Persoane de contact: Corina Mărășescu și Paulina Mănișor

Muzeul ,,Foişorul Bellu”, Urlați, str. Orzoaia de Sus nr. 12, tel. 0244/271 721
„Vacanța la muzeu”
15 - 29 iulie 2021, în fiecare zi de joi, ora 11.00 - 13.00
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/271 721, 0725 411 112
Persoană de contact: Gina Istrătescu

Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu”, comuna Filipeștii de Târg, nr. 868, tel. 0244/389 480
„Vacanță la conac”
9 august - 3 septembrie 2021, în zilele de miercuri și vineri, între orele 10.00 - 11.30
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/389 480, 0721 455 586, 0723 837 229
Înscrierile se fac cu 3 zile înainte
Persoane de contact: Alexandra Pîrîianu și Daniela Manolache
   

155 de ani de la adoptarea Contituției din 1866

La 29 iunie/11 iulie 1866, Parlamentul a votat în unanimitate prima Constituție modernă a României, pe care domnitorul Carol I a depus jurământul la 30 iunie/12 iulie 1866: „Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului”. În discursul rostit după depunerea jurământului, domnitorul a spus: „Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat din viața unui popor. Prin Constituțiunea ce dăm astăzi statului român realizăm aspirațiunile legitime ale națiunii, garantând interesele tuturor stărilor, precum și toate drepturile ce cetățeanul trebuie să găsească într-o societate civilizată. Acest act pentru mine în parte este cel mai solemn al vieții mele, căci el este pactul definitiv, care mă leagă pentru totdeauna cu destinele noii mele patrii, România. […] Țara intră într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dar cu toții, ca din leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni, ea să poată produce binefăcătoarele ei roade”.
Legea fundamentală a fost publicată în „Monitorul oficial” din 1 iulie 1866 și a constituit baza juridică a instaurării formei de guvernământ în România, monarhie-constituțională care se va menține până în februarie 1938. Constituția din 1866 a fost opera de compromis a forțelor politice și a fost inspirată după modelul Constituției belgiene din 1831. Aceasta nu este însă o simplă imitație a celei belgiene, deoarece în articolele referitoare la proprietate, învățământ, alegeri și guvernare locală autorii ei au luat în considerație condițiile specifice României.
În momentul adoptării acestei constituții, România se afla sub suzeranitatea otomană și plătea tribut, dar în legea fundamentală nu se regăsește nicio referire la această stare de dependență. Acest lucru arată tendința spre independență absolută a țării preconizată de liderii săi politici.
Constituția din 1866 are opt titluri: I. Despre teritoriul României, II. Despre drepturile românilor, III. Despre puterile statului, IV. Despre finanțe, V. Despre puterea armată, VI. Disposițiuni generale, VII. Despre revisuirea Constituțiunei, VIII. Dispozițiuni transitorii și suplimentare. Aceasta avea la bază: principiul separării puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), principiul suveranității naționale (toate puterile statului emană de la națiune) și principiul guvernării reprezentative (națiunea nu putea guverna decât prin delegați).
Primul titlu al Costituției proclama dreptul țării de a-și purta denumirea pe care i-o conferiseră locuitorii ei: „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil sub numele de România”. Utilizarea denumiri de România este o dovadă că se dorea aplicarea tuturor hotărârilor luate de adunările ad-hoc.
Cel de-al doilea titlu cuprinde 26 de articole cu drepturi și libertăți precum: libertatea individuală (nimeni nu poate fi urmărit sau arestat decât în cazuri prevăzute de lege), libertatea conștiinței (dreptul de a avea propriile idei, credințe, dar respecând ordinea publică și bunele moravuri), libertatea presei (dreptul de a publica propriile idei), libertatea învățământului (învățământul primar era gratuit și obligatoriu), libertatea de instruire și asociere, egalitatea înaintea legilor, a impozitelor și a sarcinilor publice, admisibilitatea în funcțiile publice, civile și militare, dreptul de petiționare, secretul corespondenței, inviolabilitatea proprietății (acceptându-se exproprierile numai „pentru cauză de utilitate publică” și doar cu „o dreaptă și prealabilă despăgubire”), dreptul de a alege și a fi aleși în parlament și în consiliile județene și comunale. Populația era împărțită în patru colegii electorale, după avere – la colegiul I și II votau marii proprietari funciari, la colegiul III votau burghezii, liber profesioniștii și ofițerii în retragere, iar la colegiul IV votau țăranii. La colegiul IV votul era indirect, prin reprezentanți (își alegeau dintre ei niște reprezentanți și doar aceia votau). Țăranilor li se garanta posesiunea loturilor pe care le obținuseră în virtutea legii din 1864, dar și moșierilor expropriați li se garantau despăgubirile.
Titlul III face referire la organizarea statului, proclamându-se, prin articolul 31, că „toate puterile statului emană de la națiune”. Puterea legislativă era exercitată colectiv de către Domn și Reprezentanța Națională (alcătuită din Adunarea deputaților și Senat). Pentru a se asigura un echilibru ,,orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare’’. Nici o lege nu putea fi supusă sancțiunii domnului decât după ce s-a discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Inițiativă legislativă aveau atât domnitorul, cât și Adunarea deputaților și Senatul. Puterea executivă era încredințată Domnului „care o exercita în mod regulat prin Constituțiune”. Puterea judecătorească se exercita de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele se pronunțau în virtutea legii și în numele domnului.
Constituția din 1866 marca trecerea la domnia ereditară și de la domnii pământeni la principele străin. Articolul 82 stabilea că „puterile constituționale ale domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei Sale principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a răsăritului”. În articolul 83 se preciza că „în lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi” sau descendenților acestora. La suirea pe tron, domnitorul trebuia să depună următorul jurământul de credință către țară: „Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului”.
Prin articolul 93 erau stabilite atribuțiile domnitorului: numește și revocă pe miniștri săi; sancționează și promulgă legile; are dreptul de amnistie în materie politică; are dreptul de a ierta sau micșora pedepsele în materii criminale; numește sau confirmă în toate funcțiile publice; face regulamentele necesare pentru executarea legilor; este capul puterii armate; conferă gradele militare în conformitate cu legea; conferă decorații conform unei anume legi; are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale; încheie cu statele străine convenții necesare pentru comerț, navigațiune și altele asemenea, însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Domnitorului îi mai revenea să convoace, să deschidă și să închidă Adunarea deputaților și Senatul. Avea și dreptul de a le dizolva, însă cu obligația de a le reconstitui, în temeiul unor noi alegeri, în termen de trei luni. Constituția stabilea și cazurile în care domnul nu avea dreptul să intervină: nu putea crea o nouă funcție fără o lege specială; nu putea ierta sau micșora pedepsele hotărâte de justiție în privința miniștrilor; nu putea suspenda cursul urmăririi sau a judecății, nici a interveni prin nici un mod în administrarea justiției; nu putea modifica sau suspenda legile și nu putea scuti pe nimeni de aplicarea lor.
Domnul era implicat în toate ramurile puterii de stat, bucurându-se de largi prerogative, însă comparativ cu Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris puterea domnului era mult îngrădită. Cea mai serioasă îngrădire a puterii domnului era stabilită prin articolul 92: „Persoana domnului este neviolabilă. Miniștrii lui sunt răspunzători. Nici un act al domnului nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act”. De asemenea „nici un membru al familei domnitoare nu putea fi ministru”. Articolul 96 prevedea că „domnul nu are alte puteri, decât acelea date lui prin Constituțiune”.
Dincolo de controversele create în timp Constituția din 1866 este considerată una din cele mai democratice constituții din Europa în momentul respectiv, fiind adoptată fără acordul Marilor Puteri. România fiind primul stat constituțional din sud-estul Europei ce a oferit un exemplu demn de urmat statelor din zona geografică.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectivă:
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedică, București, 2011.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, București, 2003.
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998
   

Medalion aniversar PAUL CONSTANTINESCU

Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” secţie a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vă invită miercuri, 30 iunie 2021, ora 11.00, la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, să participaţi la medalionul aniversar „PAUL CONSTANTINESCU” organizat cu prilejul împlinirii a 112 ani de la naşterea eminentului compozitor, profesor universitar, dirijor și muzicolog, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române.

   

ANUNŢ

   

ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL

 

Scurt istoric al drapelului naţional
 
Prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost declarată ca fiind Ziua Drapelului. Pe data de 26 iunie 1848, prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu de la București, tricolorul roșu, galben și albastru era adoptat drept drapel naţional al Țării Românești.
Primele dovezi ale existenței drapelelor în istoria românilor pot fi considerate reprezentările drapelului geto-dac, draco, reprezentări ce apar pe metopele Columnei lui Traian. Draco era format dintr-un cap de lup de bronz atașat unui corp de șarpe din pânză pe care erau fixați solzi de bronz. În Evul Mediu cunoaștem faptul că în Țările Române se foloseau drapele de inspirație bizantină numite prapuri, ce reprezentau o bucată dreptunghilară de pânză purtată în vârful unei lănci. Pe drapele erau reprezentate imagini religioase cum ar fi Fecioara Maria, Arhanghelul Mihail sau Sfântul Gheorghe. Un astfel de drapel este drapelul militar moldovenesc din mătase roșie dăruit de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) mănăstirii Zografu de la Muntele Athos.

Drapelul îl reprezintă de Sfântul Gheorghe așezat pe tron zdrobind balaurul. Din diverse cronici medievale avem descrierea drapelului Moldovei reprezentat de un dreptunghi de pânză roșie pe care era brodat capul de bour cu stea între coarne flancat de soare și lună.

 
În timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601) drapelul Țării Românești avea reprezentat un corb ținând în cioc o cruce dublă, deasupra unei ramuri de ienupăr pe fond alb. În timpul domniei lui Constantin Ipsilanti (1799- 1807), pentru o scurtă vreme, atât Moldova cât și Țara Românească vor folosi un drapel comun din pânză albă pe care erau brodate o acvilă și capul de bour.
Drapelul revoluției lui Tudor Vladimirescu de la 1821 creat la inițiativa savantului Petrache Poenaru avea trei rânduri de ciucuri de culoare roșie galbenă și albastră. Drapelul tricolor este adoptat în Țara Românească în anul 1834, sub domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), dar nu ca drapel național ci ca pavilion naval și drapel de luptă al milițiilor pământene. În timpul Revoluției de la 1848 românii aflați la Paris vor arbora drapelul în culorile albastru galben, roșu dispuse vertical, iar prin Decretul nr. 252 al Guvernului Provizoriu de la București acest drapel va fi consființit ca drapel național pentru Țara Românească, având înscripționată cu litere chirilice deviza DREPTATE FRĂȚIE.

În Transilvania, în cadrul Marii Adunări Naționale de la Blaj din 15-17 mai 1848, au fost arborate drapele în care culorile albastru, galben roșu erau dispuse pe orizontală cu deviza VIRTUTEA ROMÂNEI ÎNTREGITE. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), ca drapel național era utilizat tricolorul, în care culorile erau dispuse pe orizontală cu roșul în partea superioară, având acvila cruciferă și capul de bour cu stea imprimate pe avers.

Domnia lui Carol I (1866-1914) va impune așezarea culorilor pe verticală cu albastru aflat lângă lance. Constituția din 2003 prevede la articolul 12, alineatul 1 următoarele: Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pentru a fi diferențiat de drapelele asemănătoare ale altor state, prin Legea 75 din 1994 se precizează că drapelul naţional este alcătuit din albastru cobalt, galben crom și roșu vermion.

Muzeograf Claudiu ROBE

   

24 iunie - Ziua Universală a Iei

În semn de profund respect pentru tradițiile și obiceiurile populare românești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale din județ vă invită în perioada 24-25 iunie 2021 să sărbătorim împreună Ziua Universală a Iei:

24 iunie 2021

Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, Filipeștii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
ora 1200- „Ecoul tricolor al portului şi datinilor străvechi”, ediţia a V-a
- în colaborare cu Primăria Filipeştii de Târg



Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
Ziua Universală a Iei - online

Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
„Ia, de la origine și până în prezent” - online

25 iunie 2021, ora 10.30

Muzeul „Crama 1777”, Valea Călugărească, str. Muzeului, nr. 36, tel. 0244 235 470
ora 10.30- Matineu muzeal: „Drăgaica – Doamna florilor”
Invitat: prof. Petre Ghiţeanu, meşter prahovean


   

Rezervaţia Arheologică Budureasca

Astăzi 23 iunie 2021, se împlinesc 89 de ani de la nașterea arheologului Victor Teodorescu fondatorul Rezervației Arheologice Budureasca și sufletul cercetărilor întreprinse în această zonă începând cu anul 1959.
Victor Teodorescu s-a născut pe 23 iunie 1932 la Cinișeuți (Republica Moldova) și a trecut în neființă pe 9 ianuarie 2004, la Ploiești. Studiile preuniversitare le urmează la Craiova unde se afla împreună cu familia în refugiu după ultimatumul din 28 iunie 1940 și ocuparea Basarabiei de către armata sovietică. Urmează cursurile Facultății de Istorie a Universității București pe care le finalizează în anul 1957. După terminarea studiilor universitare își începe activitatea profesională ca muzeograf și arheolog la Muzeul Regional de Istorie Ploiești, actualul Muzeu Județean de Istorie și Arheologie Prahova (1957-1994), al cărui director a fost în perioada 1972-1984. Specialist în preistoria Munteniei, istoria și arheologia evului mediu timpuriu / epoca migrațiilor, cu contribuții interesante privind cercetarea culturii Ipotești-Cândești (sec. V-VII p. Chr.) și a aspectului cultural Cireșanu (sec. IV-V p. Chr.). A participat și condus cercetările arheologice desfăşurate pe numeroase şantiere arheologice dintre care amintim Budureasca, Cireșanu, Târgșoru Vechi, Boldești-Grădiștea, Șirna, Bozieni, Sălciile, Ploiești-Bereasca, Cândeşti, Poşirceşti, Gherăseni, Sudiţi, Smeeni, Pruneni etc. Organizator și coorganizator la expoziții și manifestări științifice. Participant la manifestări științifice internaționale: VIIe Congres des Sci. Prehistoriques et Protohistoriques, Praga (1966); XIV Congres International des Etudes Byzantines, București (1971). Membru în comitetul de organizare al expoziției internaționale: Trésors de l'art ancien en Roumanie, Petit Palais, Paris, (1970); Tresures from Romania, British Museum, London (1971) și comisar al aceleași expoziții în Suedia: Guldskatter frân Karpaterna och medeltida metalkonst i Rumanien, Statens Historiska Museum, Stocholm-Goteborg (1970) etc.
În mod tradițional în această zi Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova organiza ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Budureasca, un bun prilej pentru iubitorii de istorie și arheologie de a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic. Datorită condițiilor meteorologice nefavorabile ne vedem nevoiți șă reprogramăm acest eveniment pentru o dată care va fi anunțată din timp.
Până la viitoarea întâlnire cu cei care iubesc Valea Budureasca sau vor să cunoască mai multe despre acest loc fascinant vă invităm să vizionaţi filmele „Arheologia Văii Budureasca” https://www.youtube.com/watch?v=TNLz0CmchZA care prezintă un scurt istoric al cercetărilor și monumentelor arheologice identificate și cercetate în Valea Budureasca şi „Victor Teodorescu – ipostaze fotografice” https://www.youtube.com/watch?v=zVp2OGheR0o, care se dorește a fi un omagiu adus fondatorului acestei rezervaţii.
   

OMAGIU PATRIOTULUI CONSTANTIN STERE (1865-1936)

Sub egida Consiliului Judeţean Prahova, Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere” Bucov, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în colaborare cu Fundaţia „Constantin Stere” Bucov, vă invită joi, 24 iunie 2021, începând cu ora 10.00 în Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov să participaţi la manifestările omagiale dedicate patriotului Constantin Stere (1865-1936).



Programul manifestărilor:
Joi, 24 iunie 2021, ora 10.00
Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov
• Depuneri de flori la statuia lui Constantin Stere
Ora 10.30
Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere“
• Depuneri de flori la statuia lui Constantin Stere din incinta muzeului
SIMPOZION: „CONSTANTIN STERE, O VIAŢĂ PENTRU UN IDEAL“,
organizat cu prilejul împlinirii a 156 de ani de la naştere;
• Prelegere susţinută de prof. univ. dr. GHEORGHE CALCAN -
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
• Avanpremieră lansare carte „Publicistică C. Stere“ Vol. VI (ultimul din serie) -
VICTOR DURNEA, cercetător ştiinţific gr. I la Institutul de Filologie Română
„Al. Philippide“ din Iaşi
• Moment artistic susţinut de Grupul vocal „Florile munteneşti din Brătăşanca“ ,
coordonator prof. Ana-Maria Ilinca

Vineri, 25 iunie 2021, ora 12.00
Comemorarea patriotului Constantin Stere la Cimitirul „Bellu“ Bucureşti,
la 85 de ani de la trecerea în eternitate
• Slujbă de pomenire, depunere de jerbe de flori, alocuţiuni comemorative,
moment de reculegere.
   

EXPOZIŢE TEMPORARĂ

Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova are deosebita plăcere de a vă invita joi, 24 iunie 2021, ora 12.00, la sediul său din com. Filipeștii de Târg, strada Principală, nr. 868 la vernisajul expoziției temporare „Costumul tradițional românesc – Tezaur de etnografie și artă”.



Expoziția își propune să aducă în atenția publicului vizitator, prin intermediul patrimoniului textil și al graficii de șevalet, unul dintre cele mai spectaculoase segmente ale culturii populare - costumul traditional. Cele 130 de obiecte muzeale datate în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert de veac XX se constituie în ansambluri vestimentare aparținând zonelor etnografice ale marilor provincii istorice românești: Transilvania, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat. Expoziția se dezvăluie într-o ilustrare complexă a elementelor de port din arealul menționat anterior, fără a recurge însă la o abordare pur descriptivă ca manieră de expunere. Podoabele şi bijuteriile, precum găteala capului, brăţările, salbele, curelele, brâurile de diferite lungimi şi modele sunt prezente ca parte esenţială a costumului popular, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Demersul expozițional este completat tematic cu șase acuarele semnate de remarcabilii plasticieni ai secolului al XIX-lea: Amedeo Preziosi (1816-1882), Carol Popp de Szathmary (1812-1887) și Sava Henția (1848-1904), atenți și corecți observatori ai tipologiilor românești și povestitori în imagini ai costumului nostru tradițional. Prețios izvor de informații pentru etnografi, istorici, sursă de inspirație pentru artiști și iubitori ai artei tradiționale în general, ținutele populare românești și scenele rurale de gen reprezentate în lucrările celor trei pictori documentariști reînvie un trecut plin de culoare, frumusețe, pitoresc și diversitate.
Așadar, la miezul verii, în zi de mare sărbătoare, vă așteptăm la vernisaj, să trăim împreună mândrIA românească în cămașa strămoșească, un eveniment vibrant dedicat Zilei Universală a Iei și o ediție specială a „Ecoului tricolor al portului și datinilor stravechi”.
Muzeograf Ioana Constantin
   

Pagina 9 din 105