Marţi, 11 Ianuarie 2022 13:51
Cu prilejul celei de-a XII-a ediții a Zilei Culturii Naționale şi împlinirii a 172 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale vă invită în perioada 12-15 ianuarie 2022, să participaţi la următoarele evenimente omagiale dedicate personalităţilor culturii prahovene şi naţionale, desfăşurate şi în mediul virtual, pe paginile de facebook ale secţiilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro şi pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/:
12 ianuarie 2022
Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al -XIX-lea”,
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• Ora 10.30 - Matineu muzeal: „Dor de Eminescu” - online
- participă elevi ai Şcolii Gimnaziale „George Coşbuc” Ploieşti
- prof. coordonator: Diana Istrate
14 ianuarie 2022
Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
• Ora 10.30 - Recital de poezie: „Dor de Eminescu”
- participă elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială "Constantin Stere" Bucov
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova,
Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
• Ora 11.00 - Micro-expoziție temporară:
„In Honorem prof. Nicolae Simache (1905 - 1972)”
Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploieşti, str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394
• „Caragiale şi Eminescu” - online
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploieşti, str. Nicolae Bălcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914
• Paul Constantinescu - ciclul „Patru madrigale” pe versuri de Mihai Eminescu - online
Muzeul „Casa Domnească” Brebu
• Matineu muzeal: „Mihai Eminescu în amintirile contemporanilor săi”
- participă elevi ai Şcolii Gimnaziale „Matei Basarab” Brebu
15 ianuarie 2022
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
• Evocare: „Nicolae Simache - exemplu de dăruire şi abnegaţie în domeniul culturii” - online
Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”,
Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
• Moment liric: „Dialog cu oda în metru antic” - online
- recital de versuri dedicate poetului Mihai Eminescu susţinut de prof. Nelu Stan
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
• Ora 11.00 – Expoziţie temporară: „Perfecţiune şi diversitate în opera lui Nicolae Iorga”
Muzeul „Conacul Bellu” Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• Ora 11.30 – Medalion omagial: „Un luceafăr răsărit în liniştea uitării - Eminescu”
- prezintă: prof. Iuliana Stan şi prof. Natalia Dimulescu - Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă” Urlaţi
Muzeul „Conacul Pană Filipescu” Filipeştii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
• Evocare: „Gheorghe Grigore Cantacuzino, Nababul” - online
Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească, str. Valea Largă, nr.139A, tel. 0244 235 470
• „Din ipostazele vinului în cultura tradiţională românească” - online
Muzeul „Foişorul Bellu” Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• „Cultura României – origini şi însemnătate” - online
Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni,
str. Tudor Vladimirescu, nr.1, tel. 0244 321 080
• „Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei româneşti” - online
Participarea la evenimentele desfăşurate cu public va fi permisă cu respectarea normelor sanitare intrate în vigoare la data de 8 ianuarie 2022.
Marţi, 11 Ianuarie 2022 12:09
Vis sau realitate?
Era o zi frumoasă de toamnă târzie. Soarele trimitea cu generozitate razele călduțe pe pământ, vântul nu îndrăznea să adie, iar cerul parcă era o cupolă albastră sus, sus, foarte sus. Numai copacii erau triști pentru că Doamna Toamnă, în joacă, îi lăsase goi, fără podoaba de frunze pe care o așezase la picioarele noastre.
În acea zi superbă am avut parte de prima mea lecție de istorie. Cu sfială, am intrat în Muzeul de Istorie a României. Era o mare încărcătură emoțională în sălile pline de vestigii, care aparținuseră neamului nostru.
De pe pereți, din tablouri imense, ne priveau cu semeție și îndrăzneală domnitorii Moldovei și ai Țării Românești, principii Transilvaniei. I-am salutat cu respect, în șoaptă, pe Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și crudul Vlad Țepeș. Am admirat ținuta impecabilă a primului domnitor al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza și pe a doamnei Elena. Am văzut cum au luptat românii în Războiul pentru Independență și m-am aplecat cu respect primilor regi ai României Mari, Ferdinand și Maria.
Și așa, trecând în câteva ore prin istoria de mii de ani a României, am ajuns la Primul Război Mondial. Sala alocată acestui eveniment era plină de fotografii și articole decupate din ziarele vremii, articole care descriau faptele de eroism ale ostașilor români. Decorații și uniforme militare erau expuse în vitrine. Pe un perete mi-a atras atenția fotografia unui tânăr chipeș. Ne privea pe fiecare în parte cu niște ochi mari și negri. Avea părul mai lung decât al celorlalți soldați, iar fața lui frumoasă nu avea nici urmă de barbă. Curioasă, m-am apropiat să văd mai bine și am rămas uimită când am citit ce scria sub fotografie: ,,Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, căzută la datorie în luptele de la Mărășești-Oituz.”
În acel moment, prin fața ochilor, au început să se deruleze imagini tulburătoare. O tânără frumoasă, zveltă, cu păr lung, vine la București să-și urmeze visul, acela de a deveni învățătoare. Dar, începe războiul și când află că cei trei frați ai ei au murit la datorie, hotărârea ei e luată. Își taie părul, se îmbracă în soldat și se înrolează în armată.
Datorită faptelor de vitejie, este avansată la gradul de sublocotenent și decorată de Regina Maria. Imaginile se succed repede, ochii mă ustură și-mi lăcrimează.
Tânăra conduce acum un batalion și se află în prima linie. Armata germană vrea să treacă munții pe la Oituz, în Ardeal. În tranșeele săpate în pământul jilav, ostașii români așteaptă să treacă la atacul decisiv. Tânăra Ecaterina trece cu pas ferm prin noroiul din tranșee, oprindu-se și vorbind cu fiecare camarad în parte. Începe atacul. Obuzele cad de peste tot, făcând gropi adânci în pământ și semănând moarte. Pietre și bucăți mari de pământ zboară prin aer și o perdea de fum gros și înecăcios acoperă totul în jur. Se dă ordinul de atac și ostașii români ies din tranșee cu baionetele la armă. Neînfricată, tânăra se aruncă în luptă. Îmbărbătați de curajul ei, ostașii o urmează prin fumul gros. Străpunși de gloanțele inamice, cad primii ostași români. Răniții rămân în urmă, sângerând. Mai au puțin și ocupă tranșeele dușmanilor. Dar, deodată, Ecaterina cade. Un glonț inamic a lovit-o. Din tâmpla tinerei se prelinge un firicel de sânge. Camaradul care lupta umăr la umăr cu ea voia să o ajute. Strigă după ajutor, dar nu îl aude nimeni în acel vacarm. Cu ultimele puteri, sublocotenenta strigă:
,,-Înainte, băieți, înainte!”
Din ochii larg deschiși, spre zorile care începeau să se ivească, două lacrimi mari se prelingeau pe obrajii tinerei.
,,-Am învins!” au fost ultimele cuvinte pe care le-a mai auzit, apoi totul s-a întunecat.
Deodată, m-am scuturat înfiorată. Nu știu dacă totul a fost doar un vis sau dacă am fost și eu pe câmpul de luptă.
Elisei Maya-Leona, Premiul II
Clasa a III-a D, Școala Gimnazială ,,Sfântul Vasile”, Ploiești, județul Prahova
Luni, 10 Ianuarie 2022 11:59
Începând de astăzi, 10 ianuarie 2022, vă prezentăm poveştile câştigătoare ale concursului
"Vreau să povestesc" - ediţia I
Legenda unui tânăr numit Zakaria
Soarele strălucea pe bolta cerului azuriu și senin. Pițigoii vâsleau cu aripile lor plăpânde pe întinsul lac albastru – cerul.
Convoiul de tătari înarmați până-n dinți, mărșăluia pe plaiurile Moldovei, pustiind satele bravilor români. Printre aceștia, era un tânăr tătar milos din fire, care nu reușea să câștige încrederea nimănui. Tatăl său, fusese un renumit luptător, dar, murise chiar de mâna lui Vodă Ștefan. Singurele lucruri pe care le mai moștenise de la tătâne-său, erau: o armură de zale, un coif tătăresc, și o sabie încovoiată ruginie.
Conducătorul cetei tătărești se numea Sagaidak. Acel barbar teribil masacra orice ființă i se împotrivea. Era cel mai neînfricat dintre căpeteniile dușmane, ce atacau adesea.
Trecănd printr-un cătun de munte Sagaidak grăi către Zakaria așa:
– Pradă si ucide pe cei din satul acesta, ia toți banii și toată mâncarea, apoi incendiază bordeiele țăranilor.
Tânărul zăbovii o clipă…
– N-ai auzit? urlă căpetenia și își mână calul; strigă “După mine!” iar convoiul porni. Zakaria cântări situația iar apoi merse la trap în mijlocul satului.
– Oameni buni, începu tătarul, luați-vă lucrurile și animalele, fugiți departe la cetatea cea mare să o apărați. Căpetenia mea mi-a poruncit să jefuiesc satul și să-l ard, dar sunt prea milos ca să pot face această faptă.
Uimiți, sătenii porniră spre cetatea pe care va trebui să o apere. Tânărul incendie un bordei pentru a-l face pe Sagaidak să creadă că a îndeplinit porunca.
Încălecând pe cal se gândi ce să îi ducă căpeteniei sale, dar fu tulburat să audă un strigăt de jale; dădu fuga să vadă ce se petrece. Un mic prunc de 5-6 anișori se tânguia, neștiind vreo cale de a scăpa din cercul de flăcări. Imediat, Zakaria luă pruncul speriat în brațe și își clădi o nouă misiune: aceea de a duce copilul mamei sale, ce se va afla în cetate, iar când va fi acolo, îi va spune Măriei Sale, Ștefan, cum să scape de tătarii cei năvălitori. Porni la drum, cu speranța de a ajunge la cetatea de scaun, înaintea barbarilor.
Și s-așternu la drum, prin văi și vâlcele, păduri umbroase, munți bătrâni… dar într-un final, ajunse la Cetatea Sucevei: ‘naltă și maiestoasă, cu ziduri trainice și groase, turnuri falnice ce se-nălțau spre cerul albastru. Observă că moldovenii își duceau traiul liniștiți, trebăluind prin curțile dichisite, și cărând poveri felurite.
Își dădu seama că fiind îmbrăcat în haine tatărești, nu avea cum să intre în cetate, așa că, făcând rost de o ie și niște opinci, intră pe poarta cea mare a falnicei cetăți ținând copilașul în brațe.
Doi străjeri îl priviră bănuitori dar îl lăsară să treacă, crezând că-i vreun sărman ce cată ajutor la Ștefan. Zakaria străbătu curtea și, intrând în Sala mare, unde îl găsi pe domnitor la Marele Sfat, grăi:
– Cinstite Doamne, spuse Zakaria răspicat, nu am venit pentru a te ruga ceva, ci a-ți spune că eu sunt tătar. Sagaidak, căpetenia oștilor noastre își mână calul spre Suceava cu cinci mii de oameni, pentru a-ți prăda ţara… Nouă sate de bravi români, au fost nimicite până la ultimul om, rămânând în viață doar câteva fete cu părul bălai, care vor fi silite să se mărite cu tătarii. Îmi doresc să îți dezvălui cum îi poți înfrânge pe cei de neam cu mine…
Pe porți năvăliră cincizeci de țărani îngroziți strigând:
– Vin țătarii, pregătiți-vă de luptă!!!!!!!!!
Atunci, voievodul îi spuse tânărului tătar să-i mărturisească tainele năvălitorilor. După aceea, la semnul lui, santinelele sunară din gorn a luptă. Țăranii se strânseră în spațioasa curte, punându-și cămășile de zale argintie. Arcașii stăteau cu arcurile-ntinse, așteptând semnalul.
Lupta a fost grea și sângeroasă. Acum românii știau punctele slabe ale tătarilor. Acei năvălitori, ce intraseră cu fală mare-n Moldova, zăceau întinși în fața cetății. Ultimele cuvinte al lui Sagaidak au fost:
– Blestemat să fi tu Iudo!
Zakaria nu luă în seamă cuvintele căpeteniei și înapoie copilașul mamei, ce crezuse că acesta era sfârșit demult și îi spuse Marioarei - mamei băiețașului, așa:
– Am avut grijă de el ca de ochii din cap, l-am hrănit si l-am purtat în goana calului alături de mine…
Tânarul fu primit cu bucurie între căpitanii oștilor române, iar el, de câte ori se-ncingea o bătălie își mâna suta de oameni spre victorie în lupta cu dușmanii.
Și așa s-a întâmplat, ca un tătar ce a primit numele de Bucur, să treacă de partea românilor. Povestea continuă, desigur, dar ce se-ntâmplă în continuare, n-ar avea loc să fie scris, nici pe-o sută de mii de pagini!!!
Tudor Filip, Premiul I
Clasa a IV-a A, Școala:Gimnazială ,,Academician Marin Voiculescu”, Giurgiu, județul Giurgiu
Joi, 06 Ianuarie 2022 16:31
Astăzi, 06 ianuarie 2022 Asociația Excelsior pentru Excelență în Educație, cu sediul în Târgu Jiu, a dăruit Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache” prototipul ceasului ”Tudor Vladimirescu”, SERIA 000, realizat în serie limitată de 200 exemplare, cu ocazia “Bicentenarului Tudor Vladimirescu 1821-2021”.
Ceasul produs în Elveția și asamblat în România, a fost lansat la inițiativa Asociației Excelsior pentru Excelență în Educație, cu scopul de a celebra eroismul lui Tudor Vladimirescu și de a scoate în evidență importanța Revoluției din 1821, care s-a dovedit a fi fundația pe care s-a clădit statul român modern.
Conceptul ceasului este realizat de Studioul de design ”Șezi”, ceasul fiind produs în Elveția în Manufactura Tavannes și asamblat în România, la Antic Horologivm, laboratorul ceasornicarului Mihai Ceciu.
Designul ceasului este conceput unic, inspirat din momentul Revoluției de la 1821 și de personalitatea lui Tudor Vladimirescu, pe ceas fiind reprezentați pandurii, scrierea vremii- chirilică, simbolul de pe sabia eroului, precum și inelul primit de la părinții săi.
Cadranul alb mat, cu elemente grafice realizate cu tehnologia imprimării prin tampografie succesivă este protejat de un geam de cristal, iar prin al doilea capac transparent de cristal se poate admira un mecanism pe o bază UNITAS 6497, modificat tip Swiss Made cu încărcare manuală, punți finisate cu tehnica "Cotes de Geneve" și șuruburi albastre. Rezerva de funcționare este de 42 de ore. Fiecare carcasă este gravată cu număr de serie unic de la 1 la 200.
Mulţumim şi pe această cale Asociației Excelsior pentru Excelență care a contribuit astfel la îmbogățirea patrimoniului Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache” cu o piesă de excepție.
Marţi, 21 Decembrie 2021 15:27
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova anunţă cu regret dispariţia doamnei prof. Elena Popescu, soţia regretatului scriitor, istoric, Profesor Emerit Paul D. Popescu şi adresează sincere condoleanţe familei.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Marţi, 21 Decembrie 2021 10:22
Paul Constantinescu este autorul unicului Oratoriu de Crăciun din patrimoniul muzicii românești . O lucrare fără egal pe de o parte, pe de alta capabilă să se înscrie în creația universală.
Premierea absolută a Oratoriului Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” a avut loc la Ateneul Român, pe 21 decembrie 1947, avându-l la pupitrul orchestrei pe Constantin Silvestri. Această lucrare de o mare frumusețe muzicală și spirituală a fost prezentată apoi, în septembrie 1967, tot în aceeași sală, sub bagheta lui Mircea Basarab, în cadrul Festivalului „George Enescu” aflat atunci la cea de-a IV-a sa ediție.
Luni, 20 Decembrie 2021 10:54
IN MEMORIAM -PAUL CONSTANTINESCU -58 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului
În urma unei nemiloase și neiertătoare boli, la 20 decembrie 1963, în plină putere de muncă (avea numai 54 de ani și jumătate), a trecut în lumea cea veșnică, strălucitul compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar la Academia de Muzică Religioasă (1937-1941) și la Conservatorul de Muzică din București (1941-1963), Paul Constantinescu (n.30 iunie 1909 Ploiești), maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat, membru corespondent al Academiei Române.
Personalitate marcantă a muzicii românești, Paul Constantinescu se află printre primii artisti formati în ţară, este făuritorul unei revoluţii în muzica românească. În opera sa pulsează într-un circuit armonios elementele stabile ale tradiției folclorice și dinamismul artei moderne, ambele cuprinse într-o sinteză nouă, asimilate sau forjate de însuși compozitorul. Paul Constantinescu a atacat cu o cutezătoare putere de investigație tematică și stilistică genurile muzicii de cameră, simfonice, coral-simfonice, operei cu conținut de satiră socială, baletului, muzicii de film. Lărgind orizontul inspirației din folclor prin transfigurarea melosului bizantin și prin sinteza măiestrită a cântecului popular de pe întreg cuprinsul țării, compozitorul a creat adevărate capodopere, în care vibrează concepția etică și estetică specific românească.
Mai multe articole..
- Tur virtual - Muzeul Memorial "Nicolae Iorga" Vălenii de Munte
- MATINEU MUZEAL
- Concursul "Vreau să povestesc" și-a ales câștigătorii!
- MEDALION COMEMORATIV
- Lansarea primelor trei tururi virtuale
- Rezultatele Concursului de Național de Interpretare și Creație Muzicală „Paul Constantinescu”, ediția a XXVI-a
- Concursul Naţional de Interpretare şi Creaţie Muzicală "Paul Constantinescu", ediţia a XXVI-a, Ploieşti, 3-6 decembrie 2021
- ANUNŢ
- 1 DECEMBRIE 2021
- ANUNŢ
Pagina 3 din 105