- Eroare
Marţi, 17 Ianuarie 2023 14:28
Al?turi de M?ria Sa, Mircea Voievod
Sunetul ploii era asemenea unei cete de cioc?nitori. A?a îl resim?eam eu...poate ?i din cauz? c? eram bolnav. ?tiind cât de mult îmi place s? citesc, drept consolare, mama mi-a a?ezat pe pat cartea ,,Mircea cel B?trân-luptele cu otomanii”. Era un volum mare, cu copertele de piele ce ascundeau pagini îng?lbenite de timp. Mi-a explicat c? aceast? carte fusese transmis? din genera?ie în genera?ie în familia noastr?, iar acum era rândul meu s? o descop?r. Apoi s-a retras s?-mi preg?teasc? un ceai cu miere.
Cu fiecare cuvânt, ploapele mi se f?ceau mai grele. În scurt timp, am a?ipit.
Un strig?t puternic m? f?cu s? tresar:
- Adunaaa-rea!
Buimac fiind, privirea mi s-a oprit asupra hainelor. Nu mic? mi-a fost mirarea când am observat c? o c?ma?? alb? din in îmi acoperea trupul firav, purtam i?ari ?i opinci. Dar nu aveam r?gaz s? m? gândesc la haine. Cel ce strigase era un sol al M?riei Sale, Mircea cel B?trân. O?teanul, un b?rbat robust, cu statura semea?? continu? mesajul lui Vod?:
-Porunc? de la marele nostru voievod: fi?i gata de lupt? c?ci p?gânii n?v?lesc cât? frunz? ?i iarb?! Fi?i dârzi în ceasuri primejdioase!
Am alergat spre cetate, c?ci îi eram gr?jdar lui Vod?. Maiestuosul arm?sar î?i scutura coama neagr? ca abanosul, lovea s?lbatic cu copitele ?i necheza lung anun?ând c? e gata s? devin? pe câmpul de lupt? un singur trup ?i o singur? inim? cu st?pânul s?u. Îmi era cel mai bun prieten. Crescusem împreun?. În timp ce îl în?euam, l-am îmbr??i?at ?i i-am ?optit s? aib? grij? de Vod?.
I-am urm?rit cu privirea pân? s-au pierdut în zare, ridicând colbul în urma lor.
Dup? trei zile ?i trei nop?i f?r? nicio veste, speran?a c?-l voi revedea pierise din sufletul meu. Un sunet de bucium m-a f?cut s? urc pe metereze ?i s? privesc în zare. Iat?-i! În frunte cu voievodul iubit, reveneau acas? biruitori. Am coborât într-un suflet s? duc caii osteni?i în grajd, s? le îngrijesc trupurile însângerate. V?zându-i, îmi era lesne de în?eles câ?i vr?jma?i zdrobiser? cu copitele lor ?i cum, mâna?i de loviturile pintenilor, sim?ind inten?iile c?l?re?ilor, au gonit printre ?irurile du?manilor. Chiar ?i a?a, ardeam de dorin?? s?-mi spun? tot prietenul meu de suflet.
O clipit? a fost de ajuns. ?intuindu-m? cu ai lui ochi str?lucitori, n?zdr?vanul cal al lui Vod? gr?i:
- Prietene, î?i simt curiozitatea fa?? de lupta abia purtat?. Ai dori s? ?i-o povestesc?
- Da, sigur. Dar acum? De?i nu îmi spui, ?tiu c? r?nile te dor... ai nevoie de odihn?... pot s? mai a?tept.
- Te cunosc prea bine. ?ezi ?i ascult?!
Nu m-am a?ezat, ci l-am privit tot timpul în ochi?i i-am mângâiat coama. Iat? ce mi-a istorisit:
„Am mers cu domnul nostru, Mircea, la cortul sultanului Baiazid. M-a l?sat chiar lâng? intrare ?i astfel am putut s? aud ce au vorbit. Mândrul Baiazid l-a numit mo?neag pe Vod?. Îmi venea s? spintec totul ?i s? calc cu copitele fiecare bucat? din trupul sultanului, dar n-am avut r?gaz, c?ci st?pânul meu i-a r?spuns r?spicat c? ne vom ap?ra glia str?bun? în fa?a oric?rui cotropitor.
Abia a apucat M?ria Sa s? m? încalece c? întreaga câmpie ml??tinoas? de la Rovine, str?juit? de stejari b?trâni, a fost n?p?dit? de o?teni ?i a devenit martor? la înfruntarea sângeroas?. Când am v?zut cum înainteaz? oastea numeroas? a vr?jma?ilor, m-a str?puns un fior de team? pentru via?a lui Vod?, dar curajosul meu st?pân m-a mângâiat pe grumaz ?i m-a strunit s? pornesc în galop ca s? nimicim hoardele p?gâne.
Peste o clip?, sunetul buciumului a cuprins valea. Arca?ii români au slobozit o ploaie de s?ge?i, care au r?pus mul?i du?mani. Totu?i, pentru o scurt? vreme, tot oastea p?gân? era cea care înainta pe câmpul de lupt?. Ai no?tri rezistau viteje?te: cu s?biile sau cu l?ncile, îi spintecau pe otomani unul câte unul, hot?rându-le sfâr?itul pe p?mântul str?mo?esc. Îmb?rb?ta?i, o?tenii no?tri nu au p?r?sit câmpul b?t?liei. Achingii, ienicerii ?i spahii urlau de groaz? ?i str?b?teau câmpia dezorienta?i, nemaig?sind calea spre tab?ra lor.
În mai pu?in de un ceas, mai r?m?seser? câteva pâlcuri r?zle?e de p?gâni care fugeau îngrozi?i care încotro vedeau cu ochii. Sim?ind cum voievodul îmi d? pinteni, am galopat plin de avânt în urma lor, gonindu-i dincolo de hotare.
A fost o lupt? crâncen?, dar iubirea de mo?ie a lui Mircea a învins dorin?a de putere a lui Baiazid, care a reu?it s? fug? mi?ele?te.”
- Mul?umim, Doamne, c? le-ai dat izbând? bun?! Acum trebuie s?-?i refaci for?ele, prietene! ?i-am preg?tit fân proasp?t cosit ?i ap? rece de izvor.
M-am trezit transpirat, de?i nu mai aveam febr?. Cartea d?ruit? de mama a?tepta r?bd?toare lâng? mine s? o redeschid. S? fac acest lucru? Oare ce s-ar mai putea întâmpla?
Ni?u Andrei Teodor – Premiul II
Clasa a IV-a D, ?coala Gimnazial? ”Sfântul Vasile”, Ploie?ti
Marţi, 17 Ianuarie 2023 09:42
Prof. NICOLAE SIMACHE (5.11.1905 - 17.01.1972)
"... Dac? mul?i profesori de istorie reu?esc, prin str?duin?? ?i metod?, s? fac? pe elevi s? cunoasc? temeinic istoria, profesorul Simache i-a f?cut pe elevi s?-?i iubeasc? istoria. El nu îndeplinea prin aceasta o obliga?ie profesional?; din contr?, el s?vâr?ea un act de voca?ie, c?ruia i s-a consacrat cu o neobi?nuit? pasiune ?i abnega?ie ?i cu o prodigioas? inteligen?? ?i putere de munc?.
În timp ce unii intelectuali se retrag în f?ga?urile mai calde ?i mai comode ale specialit??ii, cercetând cu r?bdare izvoare, formulând teorii ?i construind ipoteze, adesea cu spectaculoase succese, profesorul Simache s-a d?ruit culturii în sensul cel mai larg ?i mai bun al cuvântului, valorificând ?tiin?a pe liniile de for?? ale progresului social. Intuind, printr-un instinct sigur ?i cu putere de vizionare, dinamica idealurilor colective, el a sesizat permanen?ele spirituale ale neamului în necontenita lor n?zuin?? de afirmare. Aceasta l-a dus la o concep?ie profund patriotic?, pe care el a concretizat-o prin documentele ilustrative ale culturii materiale ?i spirituale vechi ?i noi din regiunea noastr?, a c?ror bog??ie ?i varietate le atest? multele muzee din fosta regiune Ploie?ti, ini?iate ?i organizate de el. ..." - prof. Nicolae V. B?lan
(text ?i foto preluate din cartea "Trec?tor gr?bit prin timpul nostru", autor Bucur Chiriac)
Marţi, 17 Ianuarie 2023 09:09
Tân?ra misterioas?
Trenul era înc? în gar? ?i începusem s? m? întreb dac? o s? mai plec?m vreodat? . Eram cu mama ?i eram obosit?. Bra?ul pus în ghips m? durea ?i m? mânca în acela?i timp. Îmi amintesc c? mama se apucase de cro?etat, andrelele mi?cându-se continuu. De câte ori se a?eza undeva, mama începea s? cro?eteze. De data aceasta, o pereche de ?osete pentru tata.
-Trenul are întârziere, a zis ea. Ce s-o fi întâmplat? Ceasul acela de pe peron arat? c? e deja trecut de nou?. Dar nu-i de mirare, cred, mai ales în condi?iile date. Apoi a spus ceva care m-a surprins:
-Dac? se întâmpl? s? a?ipesc, tu s? fii cu ochii pe valiz?, ai auzit, Ana? Toat? averea noastr? e în bagajele alea ?i nu vreau s? o fure careva.
Tocmai m? gândeam c? e ciudat s? spun? una ca asta, fiindc? nu mai era nimeni altcineva în compartiment, când s-a deschis u?a ?i a intrat o femeie. Dup? ce a trântit u?a, ne-a salutat ?i s-a instalat pe bancheta din fa??. Totul era la ea curat ?i îngrijit, purta o uniform? militar? ?i mai era ceva la ea, ceva ce mi s-a p?rut familiar : aveam sentimentul c? o mai v?zusem undeva. Poate m? în?elam. Poate c? motivul era asem?narea ei cu sora mea mai mare – cam aceea?i vârst? ?i aceea?i privire.
-Sper c? am trecut cu bine inspec?ia, micu?o, mi-a zis, privindu-m? cu subîn?eles.
Mama mi-a dat un ghiont ?i s-a scuzat pentru lipsa mea de polite?e, dup? care s-a întors spre mine.
-De câte ori ?i-am spus s? nu te ui?i a?a la oameni, Ana? Cere-?i imediat iertare de la domni?oar? !
-Nu v? face?i griji, i-a spus tân?ra . Fetele, tot fete. Am fost ?i eu ca ea.
Apoi, dup? un moment de t?cere, a continuat:
-Scuza?i, doamn?, dar acesta-i trenul de Ia?i? Cel de 08:30, corect?
-A?a, sper, i-a r?spuns mami, tr?gându-mi un ghiont , fiindc? m? tot holbam.
Dup? câteva minute, trenul se urni încet din loc, puf?nid ostenit ?i f?r? tragere de inim?.
-Era ?i timpul, a zis mami.
-V? deranjeaz? dac? dau pu?in drumul la geam? a întrebat tânara. Mi-ar prinde bine pu?in aer proasp?t.
-Sigur c? pute?i.
Femeia s-a ridicat, a l?sat geamul în jos, apoi mi-a surprins iar??i privirea, îns? de dat? aceasta mi-a zâmbit.
-Nou?, nu? m-a întrebat ea.
În locul meu, a r?spuns mami:
-Zece .E cam scund? pentru vârsta ei, dar acum cre?te repede . Am mai avut o fat?, dar am pierdut o…r?zboiul ne-a distrus, spuse încercând s?-?i ?tearg? lacrimile amare cu dosul palmei. În noaptea aceea st?tusem cu to?ii ascun?i în cas?, strângându-ne în bra?e unii pe al?ii, ?tiind c? solda?ii inamici intraser? în sat ?i ne puteau veni de hac. Fiecare glon? era parc? un ghimpe în inim?. Pentru c? se f?cuse lini?te de câteva ore bune, fata cea mare, Elisabeta, s-a dus la geam, încercând s? vad? dac? solda?ii plecaser?. Câteva clipe mai târziu, z?cea pe jos f?r? suflare. Am alergat spre ea, dar era prea târziu. Elisabeta murise. Dup? câteva zile, so?ul a plecat pe front, spunând c? vrea s? pun? cap?t acestui nenorocit de r?zboi.
Mi-am sim?it lacrimile adunându-se în gât ?i am încercat s? privesc pe fereastr?.
-?i-e bine, feti?? drag?? m-a întrebat în ?oapt? str?ina, aplecând-se c?tre mine.
Dar în locul meu a r?spuns tot mami:
-Am fost ataca?i, i-a explicat mami. Mergem la sora mea, la Ia?i. Acolo nu e r?zboi, doar lini?te ?i pace. Mama s-a oprit o vreme din vorbit ?i am r?mas a?a, leg?na?i de tren, privind la fumul care zbura prin dreptul ferestrei.
-Am avut ?i eu un frate care s-a pr?p?dit pe front, ucis în piept de glon?. Un b?iat de 18 ani tare chipe? ?i iste?. De ce a n?p?dit peste noi blestematul ?sta de r?zboi? spuse tânara cu ochii înl?crima?i.
-Ce nenorocire ! R?zboiul acesta ne-a distrus vie?ile, spuse mama cu glas trist.
-I-am promis mamei c? îi voi r?zbuna fiul, spuse hot?rât? str?ina care acum p?rea s? vorbeasc? cu ea îns??i.
-Mama dumitale trebuie s? fie tare mândr?, i-am spus privind-o ?int? în ochi.
-Sunt din V?deni, Gorj ?i am plecat asistenta medical? pe front pentru acordarea primului ajutor al solda?ilor r?ni?i. Un infern, asta a fost. Am fost acolo când ?i-a dat ?i fratele meu ultima suflare. Nu am putut s? fac mare lucru, doar s? îl privesc cum moare .
-Ai f?cut ?i dumneata tot ce ai putut, i-a r?spuns mama. Tot ce se poate face, nu ?
-Uneori, îns?, necazul e c? tot ce po?i tu s? faci nu este de ajuns.
Tân?ra s-a întors s? se uite pe geam ?i, o vreme, s-a l?sat t?cerea .Lâng? mine, m?mica amu?ise de tot ?i dormea dus?, cu capul atârnat, de parc? st?tea s?-i cad? în orice clip?. Înc? mai strângea în mâini andrelele, iar în poal? se odihneau ghemul de lân? ?i o jum?tate de ?oset?.
Nu mai r?m?sesem decât eu ?i str?ina de pe bancheta din fa??. Se uita la mine din când în când, de parc? ar fi vrut s? m? întrebe ceva, dar se r?zgândea mereu.
-Tat?l t?u unde e, unde lupt?? Unde l-a trimis armata?
-La M?r??e?ti. Mama spune c? acolo se dau lupte grele .
-Acolo ar fi trebuit s? fiu ?i eu, dar nu au vrut s? asculte ?i pace. ?i-ai f?cut datoria dat? trecut?. Ca dovad? ai ?i ni?te medalii. Medalii, a repetat ea, uitându-se într-o parte ?i cl?tinând din cap. Acestea nu înseamn? nimic. Dac? ar ?ti ei… Numai de-ar ?ti… Aici s-a oprit iar??i, prea tulburat? ca s? mai continue.
-Prive?te aceast? poz?, este fratele meu . Un fl?c?u chipe? ?i înalt, al c?rui viitor a fost distrus de acest r?zboi. La fel ca sora ta, erau prea tineri c? s? moar?. Nu este drept!
Cu mâna tremurând? a pus poza pe banchet?, iar din buzunar a scos câteva medalii.
-Voi face tot ce pot pentru a pune cap?t acestui r?zboi. Tat?l t?u se va întoarce acas?, Ana, î?i promit. ?i acum, ce ar fi s? te odihne?ti? Te a?teapt? un drum lung, micu?o.
Pentru c? eram destul de obosit?, am hot?rât c? este timpul s? trag pe dreapta, a?a cum obi?nuia s? spun? tata. Nu ?tiu cât timp a trecut, când ne-am trezit dup? o zgâl?âitur? mai putenic? a trenului.
-Hei, unde o fi disp?rut?
Str?ina nu mai era la locul ei pe bancheta din fa?a. Ne-am uitat una la cealalt?. La vreun minut dup? aceea, controlorul a deschis u?a compartimentului.
-O s? întârziem pu?intel, pân? s? ajungem la Ia?i, ne-a anun?at el. Toate bune la dumneavoastr??
- Femeia aceea care era aici, cu noi, am început eu... A?i v?zut-o cumva?
-Care femeie? s-a mirat el. Când am trecut pe aici, nu era?i decât voi dou?. Nici urm? de vreo femeie.
-Dar a fost aici, a insistat mami. A fost, nu-i a?a, Ana?
-Sigur, am zis. Sigur c-a fost.
Eu ?i mami n-am mai vorbit despre altceva tot drumul pân? la Ia?i. Era c? ?i cum am fi visat amândou?, dar nu fusese doar un vis . Dovad? era poza de pe bancheta ce înf??i?a un tân?r chipe? ?i mai era ?i medalia “Virtutea militar?“, pe care am g?sit-o c?zut? sub banchet? . A doua zi, când am ajuns la m?tu?a Nela, i-am povestit despre tân?ra misterioas? din tren . Tu?ica ne-a ascultat cu aten?ie, apoi s-a ridicat, s-a dus la buc?t?rie, de unde s-a întors cu un ziar pe care l-a întins pe mas? .
-Ziarul de azi diminea??. Uite !
Titlul de pe prima pagin? spunea: “Eroina Ecaterina Teodoroiu, c?zut? la datorie în luptele de la M?r??e?ti”.
Dedesubt era o fotografie, din care ne privea tân?ra misterioas? din tren.
Iat? ce ne-a citit tu?ica cu glas ?optit: “Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu , n?scut? în 1894 în V?deni, Gorj , r?nit? pe Jiu în 1916, ucis? ieri în lupta de la dealul Seciului, M?r??e?ti. A fost asistent? medical? pe front ?i a luptat cu vitejie, fiind decorat? cu numeroase medalii, printre care ?i ordinul “Virtutea militar?”. Dup? moartea fratelui ei, a ales s? lupte în r?zboi, dându-?i via?a cu simplitatea eroismului, nu pentru a ob?ine laude, ci pentru c? a?a credea sufletul ei c? se împline?te datoria vie?ii.”
Matei Mendy Daria – Premiul I
Clasa a IV- a, Colegiul de Art? “Carmen Sylva”, Ploie?ti
Luni, 16 Ianuarie 2023 08:40
Muzeul „Ion Luca Caragiale”, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? mar?i, 17 ianuarie 2023, ora 12.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Kutuzov nr. 1 la vernisajul expozi?iei temporare itinerante „Monumentul Vân?torilor – simbol al ora?ului Ploie?ti”. Proiectul expozi?ional este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i Colegiului de Art? „Carmen Sylva”, Ploie?ti.
Monumentul Vân?torilor, unul dintre simbolurile ora?ului Ploie?ti, m?rturie peste veacuri a eroismului osta?ilor prahoveni în r?zboiul pentru ob?inerea independen?ei României, a reprezentat o nou? provocare pentru tinerii arti?ti ploie?teni.
Expozi?ia prezint? interpret?ri ale monumentului dup? c?r?i po?tale din secolul XX ce fac parte din patrimoniul muzeului, realizate de tinerii arti?ti ai colegiului în diferite tehnici ale artei plastice. Vor expune elevi din clasele a VI-a B, a VII-a B, a IX-a B, a X-a B, a XI-B, a XII-a B ?i a XII-a C ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva”, Ploie?ti, din clasele profesorilor Liliana Marin, Adriana Br?ileanu, Georgiana Tudor, M?d?lina Gheorghe-T?nase, ?i Alexandru Leu.
V? a?tept?m cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf
Miercuri, 11 Ianuarie 2023 15:47
Cu prilejul celei de-a XIII-a edi?ii a Zilei Culturii Na?ionale ?i împlinirii a 173 de ani de la na?terea poetului na?ional Mihai Eminescu, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale v? invit? în perioada 13-15 ianuarie 2023, s? participa?i la urm?toarele evenimente omagiale dedicate personalit??ilor culturii prahovene ?i na?ionale:
¨ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti
str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
13 ianuarie 2023, ora 10.00
· Evocare: „Nicolae Simache – exemplu de d?ruire ?i abnega?ie în domeniul culturii”
- particip? elevii clasei a III-a de la ?coala Gimnazial? „I. A. Bassarabescu” Ploie?ti, coordona?i de doamna prof. ?tefania Evelina Diaconu.
¨ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
13 ianuarie 2023 ora 10.00
· Matineu muzeal:
„Eminescu pe buzele tuturor”
- particip? Grupa „Stelu?ele” de la Gr?dini?a cu Program Prelungit „Clopo?ica” din Urla?i, coordona?i de doamna prof.inv.pres. Elena Popescu.
¨ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu
13 ianuarie 2023, orele 10.00 – 12.00, ?coala Gimnazial? „Matei Basarab” Brebu
· Matineu muzeal:
„Vreme trece, vreme vine... 173 de ani de la na?terea poetului nepereche”
- prezentare PowerPoint: „Eminescu, ultimul poet romantic de prestigiu”
- particip? elevii ai ?colii Gimnaziale „Matei Basarab? Brebu.
¨ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
13 ianuarie 2023, ora 10.00
· Matineu muzeal: „Eminescu – omul deplin al culturii române...”
- depunere de flori la statuia scriitorului Constantin Stere;
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „Constantin Stere” Bucov.
¨ Muzeul Memorial „Nichita St?nescu” Ploie?ti
str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
13 ianuarie 2023, ora 10.30
· Matineu muzeal: „Poetul Necuvintelor – Nichita St?nescu, despre poetul nepereche – Mihai Eminescu”.
· „De Eminescu ?i se face dor ?i foame” – recit?ri ?i evoc?ri
- particip? elevii clasei a V-a B de la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti, coordona?i de doamna prof. Virginia Nedeloi.
¨ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
¨ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploie?ti
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
13 ianuarie 2023, ora 11.00
· Expozi?ie temporar?:
„Mihail Eminescu inedit în edi?ii filatelice ?i publica?ii”
· Recital instrumental sus?inut de elevi ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti, clasele profesorilor: Anca Borcea, Bogdan Cioceanu, Doina Boboac?, Tereza Sandu.
¨ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” Ploie?ti
str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
13 ianuarie 2023, ora 11.30
· Matineu muzeal: „Dor de Eminescu” – recital de poezie
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „George Co?buc” Ploie?ti,
coordona?i de doamna prof. Diana Istrate.
¨ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
13 ianuarie 2023
· Matineu muzeal: „Dor de Eminescu”
- organizat la Liceul Teoretic - Azuga, str. Independen?ei nr. 55
¨ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
14 ianuarie 2023 ora 10.00
· Matineu muzeal:
„Au fost odat? doi prieteni: Mihai Eminescu ?i Ion Creang?”
- Moment artistic sus?inut de Grupa Mare „Spiridu?ii” de la Gr?dini?a cu Program Prelungit „Clopo?ica” din Urla?i, coordona?i de doamna prof. Cristina Alexandru.
¨ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
15 ianuarie 2023
· „Eminescu ?i genera?ia tân?r? – Nicolae Iorga? - online.
¨ Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc? str. Valea Larg?, nr.139A, tel. 0244 235 470
15 ianuarie 2023
· „Din ipostazele vinului în cultura tradi?ional? româneasc?” – online.
¨ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
15 ianuarie 2023 ora 10.00
· Medalion omagial:
„Eternul Eminescu – Poet na?ional ?i universal”
- particip? Cenaclul „Pe urmele lui Orfeu” de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vod?” Urla?i, coordona?i de doamna prof. Iuliana Stan.
¨ Muzeul „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti
str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394
15 ianuarie 2023
· „Caragiale ?i Eminescu” – articol online.
¨ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
15 ianuarie 2023
· „Arta tipografic? munteneasc? în secolul al XVII-lea? - articol online.
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu nr. 10, nr. 15, tel. 0244 522 914
15 ianuarie 2023
• Paul Constantinescu - ciclul „Patru madrigale” pe versuri de Mihai Eminescu – online
Duminic?, 15 ianuarie 2023, ora 11.00, reprezentan?i ai Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova vor depune un buchet de flori la statuia poetului Mihai Eminescu din Ploie?ti.
Joi, 22 Decembrie 2022 14:11
În perioada s?rb?torilor de iarn?, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale muzeale vor avea urm?torul program de vizitare:
· 24, 25, 26 decembrie 2022: închis;
· 27, 28, 29, 30 decembrie 2022: deschis 9.00 – 17.00; ultima intrare în muzeu se face la 16.30;
· 31 decembrie 2022 - 1, 2 ianuarie 2023: închis
Marţi, 20 Decembrie 2022 15:29
IN MEMORIAM -PAUL CONSTANTINESCU
59 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului
Paul Constantinescu se afl? printre personalit??ile de excep?ie ale ?tiin?ei culturii ?i artei române?ti – care s-au n?scut, ori au tr?it ?i creat pe str?vechile meleaguri ale Prahovei – fiind un maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române ?i Cet??ean de Onoare post-mortem al Municipiului Ploie?ti.
La 20 decembrie 1963, în plin? putere de munc? (avea numai 54 de ani ?i jum?tate), a trecut în lumea cea ve?nic?. Personalitate marcant? a muzicii române?ti, Paul Constantinescu se afl? printre primii artisti formati în tar?, este f?uritorul unei revolutii în muzica româneasc? .
Opera sa în domeniul crea?iei muzicale, cuprinde peste 60 de opusuri de referin?? din aproape toate genurile muzicii române?ti: muzic? de oper?, muzic? simfonic?, muzic? vocal-simfonic?, muzic? concertant?, muzic? de camer?, muzic? pentru voce ?i pian, muzic? coral? ?i muzic? de film. Majoritatea dintre lucr?rile scrise au fost prezentate, în prima audi?ie, de c?tre cele dou? prestigioase institu?ii muzicale de concert din capital? Filarmonica „George Enescu” ?i Orchestra Na?ional? Radio, sub cele mai autorizate baghete ale vremii: George Georgescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri.
Au intrat definitiv în repertoriul na?ional ?i interna?ional opera: „O noapte furtunoas?”, „Concertul pentru orchestr? de coarde”, Concertele pentru vioar?, pian, violoncel, harp? ?i cu deosebire „Triplul concert pentru vioar?, violoncel, pian ?i orchestr?”, „Toccata pentru pian” – care a f?cut înconjurul lumii, liedul „Gornistul”, poemul coral „Miori?a”, muzica pentru cele 17 filme de lung ?i scurt metraj ?i nu în ultimul rând, cele dou? celebre oratorii: Oratoriul Bizantin de Pa?ti „Patimile ?i Învierea Domnului” ?i Oratoriul Bizantin de Cr?ciun „Na?terea Domnului”.
Întreaga crea?ie a ilustrului muzician este solid construit? pe doi principali piloni: crea?ia popular?-începând cu cele mai vechi forme ?i genuri muzicale (bocet, balad?, doin?, cântecul modern propriu-zis) ?i excep?ionalul melos bizantin de tradi?ie secular?.
Opera compozitorului Paul Constantinescu face parte din patrimoniul muzicii române?ti, al culturii române ?i datoria noastr? sacr? este aceea de a nu uita pe acest muzician de geniu. El trebuie cinstit ?i pre?uit de toate genera?iile de români .I
Mai multe articole..
Pagina 8 din 122