Poezia „Un r?sunet”, scris? de poetul Andrei Mure?anu (1816-1863), cunoscut? sub titlul „De?teapt?-te, române!” dup? începutul de vers al primei strofe, a devenit Imnul Na?ional al României din anul 1990.
Poemul sub titlul „R?sunet” (cu titlul original în manuscris „Unu r?sunetu”) a fost publicat în num?rul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului literar „Foaie pentru minte, inim? ?i literatur?” al revistei „Gazeta de Transilvania”, editat? la Bra?ov de George Bari?iu.

Scris în anul 1848, poemul patriotic de 11 strofe, împreun? cu melodia sa, a fost adoptat ca imn al pa?opti?tilor români, fiind mar?ul anului revolu?ionar 1848. Poetul transilv?nean Andrei Mure?anu „prin marea sa sim?ire patriotic? a redat, în versuri, întreaga suferin?? de veacuri a neamului” românesc. Prin versurile imnului poetul invocând virtu?iile înainta?ilor, face un apel la trezirea con?tiin?ei na?ionale, chemându-i pe români la lupt?, la (re)de?teptare. Nicolae B?lcescu l-a numit „Marseilleza românilor”.
„Aceast? poezie arat? un sim?imânt patriotic adev?rat, a venit în momentul unei mari agit?ri a spiritelor, a fost din întâmplare, singura, care a dat expresie acelei agit?ri la acel moment (1848), ?i astfel a devenit popular? ?i a r?mas cunoscut? de toat? lumea” – spunea muzicologul Mihail Gr. Poslu?nicu.
Din momentul apari?iei, cântecul „De?teapt?-te, române!” a fost foarte îndr?git ?i i-a înso?it pe români în toate momentele cele mai grele ale istoriei lor, insuflându-le curaj.
Asupra originii melodiei adaptat? versurilor imnului „De?teapt?-te, române!”, apare o controvers? cu privire la autorul de drept. Sunt vehiculate trei ipoteze în ceea ce prive?te paternitatea melodiei.
Unele m?rturii spun de Andrei Mure?anu, c? ar fi ?i autorul melodiei, nu doar al versurilor. Iacob Mure?ianu r?spunzând unei întreb?ri formulate de redac?ia „Astra” din Ia?i afirma: „Autorul poeziei, cât ?i a melodiei imnului «De?teapt?-te, române!», este Andrei Mure?anu. Armonizat? îns? a fost de un muzicant boem la dorin?a autorului, ?i s-a publicat într-un caiet intitulat «Flori române», împreun? cu alte jocuri na?ionale, pe la 1860. Melodia original? se vede în «Muza Român?», nr. 2 din anul 1888, la începutul putpuriului românesc”.

O alt? variant? îl men?ioneaz? ca autor moral al melodiei pe cânt?re?ul ?i dasc?lul Gheorghe Ucenescu, elevul lui Anton Pann. Într-o consemnare autobiografic? acesta spune c? el ar fi intonat pentru prima dat? melodia, la cererea lui Andrei Mure?anu, ce c?uta o idee de imn: ,,Sosind furiosul an 1848, poetul c?uta o melodie dup? care s? se cânte între amicii, ce erau s? se adune la gr?dina parohului, pentru a petrece de sear? cu mânc?ri ?i b?uturi în onoarea cerea?elor. Am cântat multe cântece de prob?, iar sosind la urm?torul cântec „Din sânul maicii mele” ?i cântându-l, a r?mas, poetul, pe lâng? aceast? melodie, obligându-m? ca, pe Duminica viitoare, s? m? aflu ?i eu împreun?, cu oaspe?ii invita?i, la gr?din?, ca s? cânt, dup? melodia aleas?, poezia ce o va compune. În Duminica hot?rât?, iat? c? vine poetul împreun? cu patru domni români ?i, ?ezând cu to?ii pe iarb? verde ?i cu cirea?e dinainte, îmi dete, d-l Mure?anu, poezia f?cut? «De?teapt?-te Române», probai c?teva rânduri ?i v?zând c? în tot melosul este de mirare potrivit, l-am cântat, cu vocea mea tân?r? ?i puternic?, pân? la fine. Mai repetându-l odat?, to?i domnii, înv??ând melodia dup? auz, cântau împreun?, mul?umind ?i urând mult? via?? ?i s?n?tate marelui poet. Din ziua aceia, cântul «De?teapt?-te Române» s-a f?cut cel mai pl?cut ?i mai familiar, iar eu eram poftit în toate p?r?ile ca s?-l cânt ?i s? înv?? tinerimea a-l cânta bine ?i regulat”.
A treia ipotez? folosit? des ?i cunoscut? de opinia public? îl desemneaz? pe Anton Pann „cel iste? ca un proverb” dup? cum l-a caracterizat Mihai Eminescu în „Epigonii”, ca fiind autorul melodiei. Iat? ce spune mitropolitul Iosif Naniescu într-o convorbire avut? cu muzicianul Gavriil Musicescu: „Instalându-m? în mitocul Episcopiei Buzeului a venit la mine reposatul Anton Pann, cu care am f?cut cuno?tin?? ?i prietenie. În una din zilele lunei Septemvrie 1839, el mi-a scris cu mâna lui acest cântec în nota?iunea psaltichiei… Manuscrisul original îl p?strez ?i azi”. Dup? un timp, Gavriil Musicescu, a primit din partea mitropolitului manuscrisul citat, cu urm?toarea not?: „Poezia de fa?? «Din sînul maicei mele», cu melodia pe notele biserice?ti, este scris? de însu?i mâna reposatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie, când am f?cut cuno?tin?? cu el întâia dat?, în anul 1839, la începutul lunei Septemvrie în Bucure?ti, unde mersesem pentru oarecare trebuin?? din Buzeu, aflându-m? atunci diacon la Episcopie”.
Dintre cele trei ipoteze expuse mai sus, Anton Pann celebrul culeg?tor ?i profesor de muzic? veche este considerat oficial autor al muzicii imnului, îns? melodia pe care poetul Andrei Mure?anu a pus versurile sale avea o larg? circula?ie în epoc?, fiind cântat? des, dar f?r? a avea un autor nominalizat. În concluzie, din datele expuse mai sus, l?s?m cititori s? aleag? între aceste ipoteze.
Controverse exist? ?i despre locul în care s-a interpretat prima oar? „De?teapt?-te, române!”. O teorie spune c? imnul a fost cântat prima oar? în public pe 29 iulie 1848, în parcul Z?voi din Râmnicu Vâlcea, în fa?a unei numeroase asisten?e. Aceas? teorie are la baz? Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Z?g?nescu, c?tre Ministerul trebilor din L?untru al ??rii Române?ti, publicat în Monitorul Oficial nr. 14 din 26 august 1848. Documentul, datat 30 iulie 1848, descrie un eveniment petrecut la Râmnicu Vâlcea: „Eri, Joi, la 29 ale curg?toarei luni... adunându-ne cu to?i cet??enii Râmnicului Vâlcei ?i corul bisericesc într-o câmpie înconjurat? cu arbori, ce este în fa?a cet??ii”, pentru constitu?ie „iar garda na?ional? a r?spuns printr-un num?r însemnat de arme cu salve detun?toare. În acest pompos constitu?iu, aflându-se ?i d-lui Anton Pann, profesor de music?, împreun? cu câ?iva cânt?re?i de aceea?i profesie, au alc?tuit o music? vocal? cu nisce versuri prea frumoase, puse pe un ton na?ional, plin de armonie ?i triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cet??enilor”. Raportul din iulie 1848, mai sus men?ionat este sursa, pe baza c?reia s-a adoptat legea Zilei Imnului Na?ional al României.
Exist? rezerve fa?? de localizarea locului unde s-a interpretat acest cântec, deoarece Anton Pann nu a consemnat nic?ieri ora?ul Râmnicu Vâlcea ca find prima localitate unde s-a cântat „De?teapt?-te, române!”. Din relat?rile ulterioare reiese c? acest imn a fost cântat prima oar? la Bra?ov, locul unde s-au n?scut ?i versurile. L?s?m ?i aici cititorii s? aleag? între cele dou? opinii.
Prin Decretului-lege nr. 40 din 24 ianuarie 1990, publicat în Monitorul Oficial nr. 15 din 25 ianuarie 1990, Imnul de stat al României este „De?teapt?-te, române!” („Un r?sunet”).

Intonarea Imnului Na?ional a fost reglementat? prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994, privind arborarea drapelului României, intonarea imnului na?ional ?i folosirea sigiliilor cu stema României de c?tre autorit??ile ?i institu?iile publice, iar normele de aplicare ale acesteia au fost stabilite prin Hot?rârea nr. 1157 din 21 noiembrie 2001. Conform prevederilor Imnul Na?ional al României se intoneaz? vocal ?i instrumental. Intonarea vocal?, precum ?i publicarea oficial? a imnului na?ional se fac numai în limba român?. Exist? mai multe variante de intonare a imnului. În interpretarea vocal? prescurtat?, acesta se reduce la strofele 1, 2, 4 ?i 11. În interpretarea fanfarelor sau a altor forma?ii instrumentale, muzica imnului na?ional se intoneaz? o singur? dat?.
Imnul se intoneaz? în mod obligatoriu de c?tre cor sau fanfar? în urm?toarele situa?ii: 1. La festivit??ile ?i ceremoniile oficiale na?ionale, cu ocazia Zilei Imnului Na?ional, precum ?i la ceremoniile oficiale cu caracter interna?ional; 2. La deschiderea ?i închiderea emisiunilor posturilor na?ionale de radiodifuziune ?i televiziune, în interpretare vocal?; 3. Cu prilejul vizitelor întreprinse în România de ?efi de stat ?i de guvern; 4. În cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; 5. Pe stadioane ?i alte baze sportive, cu ocazia desf??ur?rii competi?iilor sportive oficiale interna?ionale în care este reprezentat? România; 6. La deschiderea fiec?rei sesiuni a Camerelor Parlamentului; 7. La începutul programului zilnic în ?colile primare ?i gimnaziale, de stat ?i particulare.
În art. 21. al Legii nr.75/16/07/1994 se precizeaz? alte îndatoriri fa?? de imnul na?ional: ,,La ceremoniile de arborare a drapelului, precum ?i la intonarea imnului na?ional, cu prilejul solemnit??ilor, asisten?a va sta în picioare, b?rba?ii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare’’.
Potrivit, Legii nr. 99 din 26 mai 1998, art. 1 „se proclam? ziua de 29 iulie Ziua Imnului Na?ional al României - De?teapt?-te, române, simbol al unit??ii Revolu?iei Române din anul 1848”.
Andrei Mure?anu, prin versurile poeziei sale „Un r?sunet”, devenit? „De?teapt?-te, române!”, a r?mas în con?tiin?a na?ional? drept p?rintele Imnului Na?ional al României. Poetul Mihai Eminescu în „Epigonii”, îl caracterizeaz? astfel pe poetul transilv?nean:
„Mure?an scutur? lan?ul cu-a lui voce ruginit?,
Rumpe coarde de aram? cu o mân? amor?it?,
Cheam? piatra s? învie ca ?i miticul poet,
Smulge mun?ilor durerea, brazilor destinul spune,
?i bogat în s?r?cia-i ca un astru el apune,
Preot de?tept?rii noastre, semnelor vremii profet.”

Muzeograf Monica CÎRSTEA