Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

RESTAURARE ŞI RESTAURATORI

Vineri, 10 Iulie 2020 07:39

Sabie de cavalerie, secolul al XIX-lea
 
Cel mai vechi autor care a descris armele ofensive şi defensive romane a fost Polybe (cca. 208 - cca 120 î.Hr.).
La început este foarte probabil ca Romanii, Grecii, Etruscii să fi folosit la fabricarea tuturor armelor numai bronzul. Pe vremea lui Polybe bronzul era folosit doar la confecţionarea căştilor, scuturilor şi armelor defensive. Armele ofensive erau toate din fier sau placate cu fier. Sabia este o arma albă cu lama dreaptă sau curbată cu un singur tăiş şi este considerată armă de împungere. De-a lungul timpului, săbiile au evoluat atât din punct de vedere estetic cât şi funcţional, spre finele secolului al XVIII-lea apărând săbii cu mecanism de dare a focului. Astfel, au făcut epocă săbiile cu lama de Toledo, Sevilla şi Solingen. Săbiile de ofiţeri au lama decorată, garda mai fin lucrată şi elemente de identificare ale fabricantului, iniţialele regimentului sau cifrul suveranului.

 DESCRIERE:
Lungimea totală a piesei este de 1000 mm şi lăţimea maximă de 280 mm.
Sabia este compusă din: capul mânerului, mâner, gardă şi lamă.
Capul mânerului este din bronz turnat şi are un ornament stilizat.
Mânerul este confecţionat din lemn de nuc.
Garda este din bronz turnat decorată cu motive florale incizate şi se încheie cu un ornament pliat spre cantul lamei sub formă de floare.
Lama este din fier, cu un tăiş ce se subţiază spre vârf şi cu o nervură mediană.
Pe lamă, în zona mânerului apar două iniţiale «R .D», un poinson sub forma unui scut şi marcajul fabricantului WERMANEUHAUS-SOLINGEN.
 
JURNAL DE RESTAURARE:
 Degresarea sabiei cu diluant pentru îndepărtarea prafului, murdăriei;
Demontarea sabiei în părţi componente: lamă, gardă, mâner, capul mânerului;
Degresarea cu acetonă a tuturor pieselor componente;
-   Spălarea sub jet de apă plus 1‰ detergent neionic de tip Romopal.
-   Curăţarea şi conservarea mânerului din lemn.
-   Imersia lamei din oţel în băi repetate cu citrat de sodiu 15% şi a componentelor din bronz în soluţie de complexon III 0,1n cu pH corectat 9-10.
-   Spălarea sub jet de apă pentru a îndepărta soluţia în care au fost imersate piesele şi produşii de coroziune rezultaţi în urma atacului.
-   Perieri mecanice succesive cu lână de oţel, baton din fibră de sticlă şi freze metalice diamantate, pentru îndepărtarea produşilor de coroziune punctiformi depuşi în cratere mai adânci (pe lamă şi gardă), până la îndepărtarea totală a produşilor de coroziune existenţi.
 
 
-   Spălarea abundentă sub jet de apă a tuturor pieselor componente.
-   Neutralizarea pieselor componente prin imersia repetată în apă distilată.
-   Uscarea pieselor în acetonă şi alcool etilic, urmată de uscare liberă pe hârtie de filtru.
-   Conservarea pieselor prin aplicarea unei pelicule de lac incolor şi uscarea liberă pe hârtie de filtru.
-   Remontarea pieselor componente prin asamblarea lor.
-   Conservarea suplimentară cu ulei siliconic.
Restaurator metal,
Andrei GHEORGHIEVICI
   

CEASURI CU VALOARE MEMORIALĂ

Joi, 09 Iulie 2020 07:35

CEASUL POLITICIANULUI MIHAIL KOGĂLNICEANU

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti deţine în patrimoniul său un număr semnificativ de ceasuri care au aparţinut unor personalităţi politice româneşti şi străine. Aceste piese, prin semnificaţia lor deosebită, amplifică şi particularizează valoarea acestei unice instituţii din peisajul cultural românesc. Una dintre acestea a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, printre ale cărui pasiuni se numărau colecționarea tablourilor și ceasurilor.

Ceasul a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1965, fiind achiziţionat de la Ilie Kogălniceanu, strănepotul lui Mihail Kogălniceanu.
Piesa relevă influența specifică a stilului neobaroc în orologeria germană de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Carcasa din bronz patinat este încadrată de două personaje feminine, fiind decorată cu motive mitologice, geometrice și vegetale; baza ceasului, susținută de patru piciorușe în formă de labe de leu, este ornamentată cu ove și mascheroni; pe cadranul din sticlă de culoare neagră sunt marcate cu auriu cifre romane de la I la XII; mecanismul ceasului, care se întoarce o dată la opt zile, conține un eșapament de tip cilindru.
Prin valoarea istorică, memorialistică și artistică ceasul, care a aparținut lui Mihail Kogălniceanu, reprezintă unul dintre cele mai valoroase obiecte muzeale ale colecției Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploiești.
Conservator ing. Carmen Banu

   

Conferinţa "Deceniul 4 al secolului XX. Drumul către dictatură"

Miercuri, 08 Iulie 2020 10:17

 

Vă invităm să vizionaţi conferinţa "Deceniul 4 al secolului XX. Drumul către dictatură" din ciclul "Istorie şi Civilizaţie", susţinută de regretatul
Mircea Ionescu-Quintus, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=2buOQmZbnRM

Vizionare plăcută!

   

IMAGO MUNDI - un tezaur cartografic prahovean din Epoca Luminilor

Marţi, 07 Iulie 2020 07:30

Imaginea sau reprezentarea lumii în care trăim, a planetei noastre cu componentele ei geografice, a constituit o veche şi constantă preocupare a intelectului uman asociată unui instinct natural de a delimita şi cunoaşte cât mai precis propriul habitat. Astfel au apărut primele hărţi confecţionate pe materiale precum piatră, lemn şi piei de animal, ori desenate pe pereţii peşterilor în care locuiau oamenii. Elaborarea hărţilor a evoluat de-a lungul timpului în strictă legătură cu propriile reprezentări mentale despre lumea înconjurătoare rezultate fie din imaginaţie, fie din călătorii şi descoperirea unor noi teritorii, fie din dezvoltarea tehnologică şi ştiinţifică.

Demersul nostru constă în a oferi publicului o reprezentare a planetei noastre într-o lucrare de referinţă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ,,Secolul Luminilor”, o perioadă remarcabil de înfloritoare în realizări cartografice, atât sub aspect artistic, precum şi tehnico-ştiinţific. În acea epocă principalul instrument de acumulare şi diseminare a informaţiilor geografice standardizate despre forma şi scara lumii şi a regiunilor sale a devenit atlasul.
„Kleiner Atlas Scholasticus von Achtzehen Kharten” sau „Micul Atlas Şcolar cu 18 Hărţi” a fost editat pentru prima oară la Nürnberg în jurul anului 1710 de către savantul şi cartograful Johann Baptist Homann împreună cu renumitul pedagog al epocii, Johann Hübner. Atlasul a cunoscut multiple reeditări în următoarea jumătate de secol şi a devenit un preţios instrument de lucru pentru tinerii elevi şi studenţi pasionaţi de geografie, un obiect râvnit de clasele înstărite ale societăţii germane de atunci care-l percepeau ca pe un etalon al înaltei educaţii şi al ascensiunii sociale şi un mijloc destul de precis de informare pentru suveranii şi oamenii politici preocupaţi de cunoaşterea detaliată şi administrarea eficientă a problemelor de politică externă şi internă.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova deţine în patrimoniu o ediţie aproape completă din acest atlas, restaurat în cadrul instituţiei. Ediţia datată probabil în deceniul şapte al secolului al XVIII-lea, conţine 19 hărţi ce reprezintă planiglobul terestru, cele patru continente cunoscute atunci împreună cu principalele state din Europa. Hărţile sunt semnate de savanţi renumiţi ai epocii: Johann Baptist Homann (1664-1724), Johann Matthias Hase (1684-1742), Tobias Mayer (1723-1762) şi Johann Hübner (1668-1731), toţi reuniţi sub egida casei de editură Homann din Nürnberg în colaborare cu editura condusă de Johann Friedrich Gleiditsch (1653-1716) din Leipzig. În ordinea plasării lor în atlas hărţile prezintă planiglobul terestru cu emisferele cereşti, apoi continentele Europa, Asia, Africa şi Americile. După aceea urmează hărţile fizice şi politico-administrative ale statelor europene : Regatele Spaniei şi Portugaliei, Regatul Franţei, Marea Britanie, Ţările de Jos Spaniole (Belgia de azi), Provinciile Unite ale Olandei (împreună cu teritoriile deţinute în America de Nord şi Asia), Confederaţia Elveţiană, Italia, Imperiul Romano-German, Regatul Danemarcei, Scandinavia (cu regatele Norvegiei şi Suediei), teritoriile riverane Dunării (Ungaria, Ţările Române, Imperiul Otoman-partea europeană), Imperiul Rusiei şi Regatul Prusiei.

Personalitate recunoscută în lumea cartografiei, Johann Baptist Homann a exercitat iniţial profesia de notar public. În paralel însă colecţiona intens plăci gravate cu hărţi confecţionate de autori celebri şi era fascinat de geografie şi astronomie. Şi-a schimbat rapid ocupaţia iniţială, apoi s-a reorientat spre gravarea şi imprimarea vastului său depozit de hărţi pe care le-a actualizat cu ajutorul noilor tehnologii din epocă.

În 1702 şi-a întemeiat propria editură, cunoscută dupa moartea sa sub numele de ,,HOMANNIANI HEREDES'' sau ,,HOMANNS ERBEN''(succesorii lui Homann), care a funcţionat la Nürnberg până în anul 1848 cu deosebit renume. În anul 1715 a devenit cartograful privilegiat al împăratului romano-german Carol al VI-lea (1711-1740), de care-l lega o veche colaborare profesională desfăşurată în timpul Războiului de Succesiune la tronul Spaniei (1701-1714), şi apoi a devenit membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin la invitaţia ,,regelui-sergent” al Prusiei, Frederic Wilhelm I (1713-1740). Opera care l-a făcut renumit a fost ,,Marele Atlas al Lumii” (1707), care s-a reeditat în 126 de ediţii în decursul a trei sferturi de secol. Şi-a folosit din plin erudiţia ştiinţifică îmbinată cu talentul şi inspiraţia în afaceri, urmând modelul de succes creat de familia olandeză Blaeu.

Şi-a asociat colaboratori valoroşi din elita ştiinţifică a epocii precum pedagogul Johann Hübner, astronomii şi matematicienii Johann Matthias Hase şi Tobias Mayer, editorul Johann Friedrich Gleiditsch sau gravorii Christoph Weigel cel Bătrân şi Gottlieb Boehm.

 

Hărţile imprimate de firma Homann s-au afirmat în epocă prin precizie şi o remarcabilă calitate artistică. Gravate pe plăci de cupru, colorate manual şi imprimate cu ajutorul tehnicii tiparului înalt şi-au câştigat reputaţia printr-o impresionantă execuţie artistică a cartuşelor care conţineau decoraţiuni florale, zoomorfe şi umane îmbinate inspirat într-un ansamblu de imagini cu motive renascentiste baroce şi rococo.
Muzeograf Doru MAREŞ

 

   

6 iulie 1600 – Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei

Luni, 06 Iulie 2020 10:01

 

Acum 420 de ani, pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov "domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei".
 
Ploieştiul îşi datorează existenţa urbană deciziei de întemeietor a lui Mihai Viteazul. Oricâte evoluţii s-au petrecut de atunci, în această vatră de istorie, cultul pentru marele voievod a rămas neştirbit, luând proporţii şi forme variate, de la scrierea unor cărţi, în memoria sa, şi atribuirea numelui unor zone, străzi, instituţii şcolare sau organizaţii culturale, până la ridicarea unor impunătoare monumente. Epocă de epocă şi-a adus obolul ei în favoarea nemuririi eroului unirii şi a faptelor sale inegalabile.
Odată cu înfiinţarea Muzeului de Istorie, ca instituţie de profil specializată, s-a început o campanie susţinută de identificare, strângere şi punere în valoare a unor piese şi elemente patrimoniale, care pot ilustra perioada ploieşteană a domnitorului, dar şi realizările lui, în plan mai general. An după an, s-a putut aduna un bogat material muzeistic, pe care specialiştii acestei instituţii au reuşit să-l etaleze parţial într-un spaţiu expoziţional de permanenţă, aflat la îndemâna publicului.

Alături de vestigiile arheologice descoperite în Ploieşti, pe strada Mihai Bravu, unde se află Biserica „Sf. Nicolae Vechi”, care a fost restaurată în urma punerii în valoare a pieselor şi amplasamentului, scoase la iveală prin investigaţi ştiinţifice de către specialişti ai Muzeului de Istorie şi Arheologie, între anii 1986-1990, sunt expuse aici şi o serie de documente emise de Mihai Viteazul în Ploieşti, unele extrem de interesante şi de preţioase.
Este, mai întâi, o scrisoare a domnitorului, către comisarii imperiali din Transilvania, care avertizează asupra pericolului năvălirii tătarilor şi despre greutăţile întreţinerii, fără bani, a unei oşti de lefegii. Documentul a fost emis la data de 6 iulie 1598 „Ex curia nostra Ploiest” (din curţile noastre de la Ploieşti). Se mai află expuse o stampă, cu chipul lui „Michael Wallachia Waywoda”, de A. Böner, precum şi câteva medalii comemorative, Mihai Viteazul 1600, 1905. De asemenea, există o replică după amprenta sigilară, din timpul lui Mihai Viteazul, şi Medalia bătăliei de la Târgovişte, 1595.
În expoziţie mai figurează piese din tezaurul monetar, descoperit la Vălenii de Munte, şi anume: tripli groşi: Ştefan Bathory şi Sigismund al III-lea Vasa şi ½ de taler, Rudolf al II-lea, sfârşitil secolului al XVI-lea.
Interesul cu totul deosebit al cercurilor oficiale europene şi al opiniei publice pentru faptele şi personalitatea voievodului român se regăseşte şi în tabloul lui F. Francken, unde Mihai Viteazul este chiar în mijlocul imaginii, alături de împăratul Rudolf al II-lea. Tabloul se intitulează „Cresus arătându-şi bogăţiile înţeleptului Solon”.
Într-o vitrină centrală, se află expusă o lucrare de valoare excepţională, editată în 1618, unde sunt menţionate evenimente din o parte a Europei acelor timpuri: Hieronimus Ortelius – „Cronologia sau descrierea istorică a tuturor evenimentelor războinice (...), care s-au produs în Ungaria Superioară şi Inferioară, precum şi în Transilvania, cu turcii, din anul 1395, până la vremea de astăzi (...)”. În câteva pagini, însoţite de portretul lui Mihai Viteazul, sunt relatate faptele şi vitejia marelui bărbat.

Expoziţia despre care vorbim mai cuprinde armuri occidentale, de la sfârşitul secolului al XVI-lea (coif, mănuşi, cuirasă, sabie cu teacă), arme orientale (coif, scut, cotiere, proiectile de bombarde, buzdugan, secure).
Nu lipsită de importanţă şi interes este o hartă electronică, reprezentând ţările române unite sub steagul lui Mihai Viteazul, alături de simbolul acestui eveniment crucial – sigiliul.
Expoziţia, organizată în Sala „Mihai Viteazul”, de la parterul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, este o sinteză a epocii, care îl are în prim-plan pe cel care a fost considerat, câţiva ani buni, drept „Eroul creştinătăţii”, căruia oraşul nostru îi datorează devenirea.

 Arheolog Nina GRIGORE

   

Marţi, 7 iulie 2020, se redeschide Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Ploieşti

Vineri, 03 Iulie 2020 09:18

Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti, str. Nicolae Bălcescu, nr. 15 - secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - își va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 7 iulie 2020, ca urmare a implementării măsurilor de protecție anti SARS-CoV-2 și cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

 

·   Accesul publicului în muzeu va fi permis numai în condițiile purtării de mască (medicală/nonmedicală) pe toată durata vizitei. Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, masca se poziţionează astfel încât să acopere integral nasul, gura şi bărbia;·   Accesul în incinta spațiilor expoziționale se face cu respectarea de către participanți a unei distanțe de minim 2 metri. Păstraţi distanţa de siguranţă de cel puţin 2 m faţă de ceilalţi vizitatori!;
·   Termometrizarea non-contact a vizitatorilor – Vizitatorii care refuză verificarea temperaturii nu vor avea acces în spațiile expoziționale;
·   Igienizarea mâinilor cu soluție dezifectantă/gel antibacterian, puse la dispoziţie de către Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti;
·   Igienizarea încălţămintei utilizând covorul dezinfectant amplasat la intrarea în muzeu;
·   Accesul la standul muzeului, pentru achitarea biletelor, se permite doar după îndeplinirea condițiilor prezentate mai sus;
·   Respectarea circuitului de vizitare unidirecţional stabilit în interiorul sălilor de expoziţie, precum şi indicaţiile personalului de supraveghere şi ale serviciului de pază;
·   Pe parcursul vizitării este interzisă atingerea suprafețelor și a obiectelor expuse;
 ·  Evitarea formării de grupuri. Luaţi în considerare faptul că numărul maxim permis de vizitatori (prezenţi simultan) într-o sală de expoziţie este de 5 (cinci) persoane, pentru a se facilita menţinerea distanţei fizice;
·   Durata vizitei va fi limitată la maxim 45 de minute; intrarea vizitatorilor în muzeu (maxim cinci persoane) se va desfășura la intervale de 10 minute;
·   Nu atingeţi publicaţiile sau alte materiale informative şi promoţionale puse în vânzare. La cerere, ele vă vor fi prezentate și vândute de către personalul muzeului.
 
 INFORMARE IMPORTANTĂ!
● La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observaţional şi termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de către personalul instituţiei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezintă o temperatură corporală ce depăşeşte 37, 3°C şi/sau simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.
● Programul de vizitare este de marți până duminică, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spaţiului expoziţional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.
● Pe toată perioada Stării de Alertă, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.
Vă rugăm să ne susțineți în efortul de a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricteţe regulile de igienă personală, distanţare fizică şi acces în muzeu.
Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglementărilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi a măsurilor speciale luate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19).
Suntem încântaţi să vă primim din nou şi ne dorim să aveţi parte de o vizită plăcută, în condiţii de siguranţă maximă.

   

Marţi, 7 iulie 2020, se redeschide Muzeul Memorial "Nichita Stănescu" Ploieşti

Vineri, 03 Iulie 2020 09:08

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1 - secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - își va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 7 iulie 2020, ca urmare a implementării măsurilor de protecție anti SARS-CoV-2 și cu respectarea prevederilor legale în vigoare:


·   Accesul publicului în muzeu va fi permis numai în condițiile purtării de mască (medicală/nonmedicală) pe toată durata vizitei. Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, masca se poziţionează astfel încât să acopere integral nasul, gura şi bărbia;
·   Accesul în incinta spațiilor expoziționale se face cu respectarea de către participanți a unei distanțe de minim 2 metri. Păstraţi distanţa de siguranţă de cel puţin 2 m faţă de ceilalţi vizitatori!;
·   Termometrizarea non-contact a vizitatorilor – Vizitatorii care refuză verificarea temperaturii nu vor avea acces în spațiile expoziționale;
·   Igienizarea mâinilor cu soluție dezifectantă/gel antibacterian, puse la dispoziţie de către Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti;
·   Igienizarea încălţămintei utilizând covorul dezinfectant amplasat la intrarea în muzeu;
·   Accesul la standul muzeului, pentru achitarea biletelor, se permite doar după îndeplinirea condițiilor prezentate mai sus;
·   Respectarea circuitului de vizitare unidirecţional stabilit în interiorul sălilor de expoziţie, precum şi indicaţiile personalului de supraveghere şi ale serviciului de pază;
·   Pe parcursul vizitării este interzisă atingerea suprafețelor și a obiectelor expuse;
·   Evitarea formării de grupuri. Luaţi în considerare faptul că numărul maxim permis de vizitatori (prezenţi simultan) într-o sală de expoziţie este de 5 (cinci) persoane, pentru a se facilita menţinerea distanţei fizice;
·   Durata vizitei va fi limitată la maxim 45 de minute; intrarea vizitatorilor în muzeu (maxim cinci persoane) se va desfășura la intervale de 10 minute;
·   Nu atingeţi publicaţiile sau alte materiale informative şi promoţionale puse în vânzare. La cerere, ele vă vor fi prezentate și vândute de către personalul muzeului.
 
INFORMARE IMPORTANTĂ!
 ● La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observaţional şi termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de către personalul instituţiei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezintă o temperatură corporală ce depăşeşte 37, 3°C şi/sau simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.
● Programul de vizitare este de marți până duminică, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spaţiului expoziţional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.
● Pe toată perioada Stării de Alertă, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.
Vă rugăm să ne susțineți în efortul de a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricteţe regulile de igienă personală, distanţare fizică şi acces în muzeu.
Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglementărilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi a măsurilor speciale luate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19).
Suntem încântaţi să vă primim din nou şi ne dorim să aveţi parte de o vizită plăcută, în condiţii de siguranţă maximă.
   

RESTAURARE ŞI RESTAURATORI

Vineri, 03 Iulie 2020 08:33

VINDECĂTORII DE CĂRŢI

Instituţia noastră deţine un patrimoniu bogat de piese muzeale, din toate domeniile istoriei, conform evoluţiei cronologice şi etnoculturale comunităţilor umane, care au locuit şi activat pe teritoriul judeţului Prahova.
Printre acestea un loc important îl ocupă piesele muzeale care au ca suport hârtia şi pergamentul.
Una din funcţiile importante ale muzeului este păstrarea, conservarea şi restaurarea acestor obiecte muzeale din care mare parte sunt clasate în tezaur.
Funcţia şi activitatea de restaurare se realizează permanent; grija pentru prelungirea vieţii obiectelor reprezintă un aspect esenţial în activitatea noastră, pentru că astfel oferim cunoaşterea lor de facto într-o stare bună, în vederea valorificării prin expoziţii permanente, cercetare şi publicare. Fiecare lucrare reprezintă ceva nou, iar restaurarea este un mod de a te exprima personal.
Voi prezenta restaurarea unei colecţii de 58 de documente aflate în gestiunea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, referitoare la oraşul Ploieşti, din perioada 1832-1850, colecţie achiziţionată în anul 1957 şi înregistrată de prof. C. Râpeanu în fondul DELA CUMPENILOR DREPTE PRIVIND ORAŞUL PLOIEŞTI ŞI JUDEŢUL PRAHOVA.
 
 
 
Aceste documente reprezintă chitanţe, adrese publicaţii, dovezi, rapoarte, corespondenţă, emise de Maghistratul oraşului Ploieşti către Ministerul de Interne, referitoare la arendarea sistemului de greutăţi încredinţat de municipalitate unor merciologi evrei: Adresă de la Maghistratul oraşului Ploieşti către comisari spre a raporta; Adresă în legătură cu cântarele şi măsurile la prăvălii; adresă Maghistratul oraşului Ploieşti către Poliţie despre lipsa a două cântare de la 2 cârciumari.
 Aceste documente conţin mai multe tipuri de hârtie (rugoasă, lucioasă), de culori diferite (galben, bleu). Prezintă linii de apă dispuse vertical şi orizontal, prezintă filigran dar, datorită fragilizării hârtiei şi mucegaiului, acesta este slab vizibil.
 
Pentru a începe restaurarea s-a întocmit dosarul de restaurare.
Starea de conservare:
Datorită unei păstrări dar şi a unei manipulări necorespunzătoare, aceste documente au suferit deteriorări de natură fizică, mecanică, chimică şi biologică.
Deteriorări fizico-mecanice:
- rupturi, fisuri, îndoituri, răsuciri maginale;
- murdărie (praf, insecte);
- patina vulgară.
Toate acestea au dus la desprinderi şi lipsuri de material pe suprafeţele marginale.
Deteriorări chimice:
- pete mucegai;
- pete rugină;
incluziuni metalice.
Acestea au dus la fragilizarea, îmbrunirea, pigmentarea hârtiei, pierderi de material.
Deteriorări biologice:
- găuri de cari.
 Tratamentul efectuat:
·  Fotografiere iniţială;
·  Curăţare umedă (pe masa de lucru, prin pulverizare cu apă-alcool etilic, hârtie de filtru, folie protectoare, săpun neutru);
·  Uscare liberă;
·  Presare intermediară (presă metalică, platane lemn, hârtie de filtru, voal naylon);
·  Completare hârtie japoneză (hârtie japoneză, CMC – 2% apă, fălţuitor, pensulă, hârtie filtru, voal naylon;
·  Presare intermediară;
·  Consolidare văl japonez (văl japonez, CMC, fălţuitor, pensulă, hârtie de filtru, voal naylon);
·  Presare intermediară;
·  Degajarea surplusului de văl şi hârtie japoneză şi aducerea documentului la formatul original;
·  Neutralizare;
·  Presare finală;
·  Confecţionarea unei mape de protecţie (carton neutru, hârtie de filtru, şnur, cutter, riglă, creion)
Toate aceste etape au fost aplicate fiecărui document în parte.
 
 
 
 
 
Restaurator Nicoleta IONESCU
   

Conferinţa „Ploieștii și Prahova în anul premergător Marii Uniri”

Joi, 02 Iulie 2020 10:28

 
Vă invităm să vizionaţi conferinţa „Ploieștii și Prahova în anul premergător Marii Uniri",  din ciclul „Istorie şi Civilizaţie", susţinută de prof. Paul Popescu
accesând link-ul https://youtu.be/69QNLavJuhA

Vizionare plăcută!


   

28 iunie 1914. Declanşarea Primului Război Mondial

Miercuri, 01 Iulie 2020 08:25

În anul 1914 confruntarea dintre Puterile Centrale (Germania şi Austro-Ungaria) pe de o parte şi Tripla Înţelegere (Franţa, Rusia şi Marea Britanie) pe de alta a devenit cât se poate de serioasă. Oamenii politici contribuiseră la un mecanism diplomatic din cauza căruia crizele erau din ce în ce mai greu de soluţionat. La rândul lor, conducătorii militari reduseseră masiv şansele soluţionării paşnice a conflictelor prin conceperea unor planuri strategice care comprimau timpul alocat luării deciziilor. Spre a înrăutăţi lucrurile, generalii nu le explicaseră deloc şefilor de state şi de guverne adevăratele consecinţe ale planurilor pe care le concepuseră.
Primele gloanţe ale conflictului au fost trase la 28 iunie 1914 de tânărul terorist sârb Gavrilo Princip şi le-au căzut victime moştenitorul coroanelor Habsburgilor, arhiducele Franz Ferdinand împreună cu soţia sa, Sofia, ducesă de Hohenberg. Atentatul a provocat indignare şi consternare în Europa şi Austria, încurajată de Germania, a formulat un ultimatum dur guvernului Serbiei, suspectat de complicitate în organizarea atentatului.

Ceea ce a început aproape ca un accident s-a transformat într-o catastrofă mondială. De la un conflict local austro-sârb s-a ajuns, din aproape în aproape, într-o perioadă de şase săptămâni, la un război general. Iniţial au intrat în scenă diplomaţii şi şefii de state ale căror limite în exercitarea funcţiilor s-au arătat repede. Şansele de soluţionare paşnică au dispărut complet când au apărut generalii cu planurile de soluţionare elaborate dinainte.
Caruselul ultimatumurilor şi mobilizărilor generale a declanşat o adevărată Maşinărie a Judecăţii de Apoi, după cum inspirat avea să numească acest fenomen politologul american Henry Kissinger. În perioada 28 iulie - 4 august 1914 aveau să intre în conflict pe rând Austro-Ungaria, Serbia, Muntenegru, Rusia, Germania, Franţa, Belgia şi Marea Britanie.

Conflictul, cel mai devastator de până atunci, a durat patru ani şi patru luni şi a provocat 20 de milioane de morţi şi pagube materiale incalculabile. A determinat dispariţia a patru imperii (Austro-Ungaria, Rusia, Turcia şi Germania), apariţia unor noi state în Centrul şi Sud-Estul Europei şi, în general, modificări substanţiale pe harta lumii. De asemenea, a deschis o adevărată Cutie a Pandorei în istoria secolului al XX-lea, fiindcă a determinat în mare măsură cauzele economice, ascensiunea la putere a extremiştilor de dreapta şi de stânga precum şi izbucnirea unui conflict mondial mai devastator în perioada 1939-1945.

Muzeograf  Doru MAREŞ

   

Mai multe articole..

Pagina 11 din 81

Link-uri utile