Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 17 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Conferinţă din ciclul "Istorie şi civilizaţie"

Vă invităm să vizionați o conferinţă din ciclul "Istorie şi civilizaţie", accesând linkul https://youtu.be/jwpPMv9jva0

Vizionare plăcută!

   

Filmul de prezentare a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova - partea I

Vă invităm să vizionați filmul de prezentare a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova - partea I, accesând linkul https://youtu.be/NtqJgRKOX9w. Vizionare plăcută!
Vă invităm să vizionați filmul de prezentare a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova - partea I, accesând linkul https://youtu.be/NtqJgRKOX9w.
Vizionare plăcută!
   

Bicentenar – domnitorul unirii, Alexandru Ioan Cuza

Pe 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principalelor Unite și al statului național România.

Acesta s-a născut pe 20 martie 1820, la Bârlad, fiind descendentul unei vechi familii de înalţi dregători din Moldova. Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană.

Până în 1831 a studiat la pensionul condus de francezul Victor Cuenin din Iași, unde i-a avut colegi pe Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri. Își continuă studiile la Paris, unde își va lua bacalaureatul, în 1835, apoi urmează studii de drept și medicină, pe care nu le finalizează.
La 15 septembrie 1837, se înscrie în armată, în rândurile căreia va ramâne până în anul 1840, când din motive necunoscute demisionează.
În primăvara anului 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache şi a Ecaterinei.
Participă la revoluția de la 1848 din Moldova și este arestat, împreună cu ceilalți revoluționari moldoveni. A reușit să scape și cu ajutorul consului englez din Galați să ajungă la Brăila, apoi trece în Transilvania, apoi în Bucovina, unde este martor al evenimentelor revoluţionare de aici. Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.
A ocupat importante funcții în justiție și administrație: președinte al Judecătoriei Covurului (1849 - 1851), director al Ministerului de Interne (1851), pârcălab al orașului și portului Galați (iunie - iulie 1856; febr. – iunie 1857).
În anul 1857 este reintegrat în armată de caimacamul Nicoale Vogoride, avansând în numai două luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.
Cuza este ales deputat al orașului Galați la noile alegeri pentru Divanul Ad-hoc (după cele falsificate de Vogoride).
În 1858 Cuza este avansat la gradul de colonel. Din octombrie 1858 a fost însărcinat cu îndeplinirea postului de hatman până la numirea unui titular. Practic Cuza la momentul alegeri lui ca domn era comandantul întregii armate moldovene.
Unirea Principatelor îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853 - 1856) şi dorinţei de unire a românilor. Profitând de momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea dată, generaţia paşoptistă, a înțeles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă. Convenția de la Paris din august 1858 nu specifica că nu poate să fie aceeaşi persoană atât domn al Moldovei, cât şi domn al Ţării Româneşti. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar pe 24 ianuarie 1859, a fost ales și în Țara Românească. Prin dubla alegere, clasa politică românească a pus marile puteri în faţa „faptului împlinit”.
În scurta s-a domnie (1859 – 1866) Alexandru Ioan Cuza a adoptat reforme fundamentale care au pus bazele României moderne și i-au permis să se consolideze. Reformele realizate au îmbrățișat întreaga viață a societății din Principate.
Recunoaşterea unirii celor două principate de către marile puteri s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării.
După recunoașterea dublei alegeri, Cuza alături de colaboratorii săi a demarat o serie de măsuri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin dispoziţii administrative. Astfel se unifică poşta, cursul monetar, armata, se centralizează administraţia telegrafului şi se contopesc serviciile de vamă.
Printre primele reforme pe care le va realiza guvernul condus de Mihail Kogălniceanu, obținând un vot aproape unanim al Adunării, a fost cea a secularizării bunurilor mănăstirești. Prin legea secularizării, adoptată la 11/23 decembrie 1863, aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului.
În 1864, se adoptă Codul penal, alcătuit după modelul Codului penal francez și al Codului penal prusian și Codul civil, alcătuit după modelul Codului napoleonian și al Codului civil italian, ce au intrat în vigoare din 1865 și a însemnat modernizarea sistemului judiciar.
În domeniul învățământului, rețeaua școlară a fost extinsă, se înființează Universități la Iași (1860) și București (1864), Şcoala de Medicină Veterinară (1861) şi cea de Arte Frumoase din București (1864), condusă de Theodor Aman. Legea instrucţiunii publice, adoptată pe 5/17 decembrie1864, stabilea trei grade de învăţământ: primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de șapte ani și universitar de trei ani.
La 12/24 august 1864 a fost promulgată legea rurală, cea mai controversată măsură a epocii, prin care claca este desfiinţată și au fost împroprietăriţi circa 463.554 familii de ţărani cu pământ.
Alte reforme ce s-au încadrat în procesul de modernizare, au fost: adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți, s-au afirmat drepturile autocefale ale Bisericii române față de Patriarhia din Constantinopol, a fost înființată Școala de Poduri și Șosele (viitoarea Politehnică), au fost create Camerele de Comerț, a fost organizată în mod oficial armata națională română şi s-au înfiinţat şcoli militare, în 1865 are loc concesionarea căii ferate București-Giurgiu etc.
În data de 10 spre 11 februarie 1866, în urma unui complot domnitorul Cuza este înlăturat de pe tron și ia calea exilului. Acesta a dorit să se reîntoarcă în țară cu familia după un an de exil și să se stabilească pe moșia de la Ruginoasa. Solicitarea ia fost refuzată, iar în 1870 este ales în lipsă deputat în județul Mehedinți și senator la Turnu Severin. Cu toate acestea el a continuat să rămână în străinătate până la sfărșitul vieții. A decedat la Heidelberg, Germania, în data de 15 mai 1873.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza are o însemnătate primordială prin aceea că a pus bazele statului unitar, dar totodată și ale statului modern român.

Muzeograf

Monica Cîrstea

   

ANUNŢ IMPORTANT

   

EVOCARE

Vă invităm vineri, 6 martie 2020, ora 10.00, la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la evocarea „59 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Cezar Petrescu”.

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași - d. 9 martie 1961, București), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

   

SPECTACOL

Vă invităm la sediul Muzeului Conacul Bellu” din Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la spectacolele dedicate simbolului primăverii şi Zilei Internaţionale a Femeii, organizate în colaborare cu Primăria Urlaţi şi Casa de Cultură Urlaţi:

- Joi 5 martie 2020, ora 18.00 – spectacolul Mărţişoare, mărţişoare”;
- Sâmbătă, 7 martie 2020, ora 11.00 – spectacolul „Te iubesc, mamă!”
Spectacolele vor fi susţinute de tinerele talente ale Casei de Cultură Urlaţi, coordonate de: prof. Marius Glonţ, coregraf Aida Dobre, coregraf Dana Dorneanu, coregraf Marian Marinică, actorul Liviu Urzeală şi Ficuţa Micu.
Vă aşteptăm!
   

MATINEU MUZEAL

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10 organizează marți, 3 martie 2020, ora 11, la sediul Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga” Ploiești, matineul muzeal „Românce de poveste”. Participă la acest eveniment elevii clasei a V-a C, coordonați de dna. prof. Nicoleta Camelia Bucurică.

Matineul este dedicat Femeii și realizărilor ei de excepție, într-o perioadă în care majoritatea profesiilor erau dominate de bărbați. Începând cu secolul al XIX-lea, câteva femei curajoase au demonstrat lumii că performanțele se pot face în ciuda sensibilității feminine. Asemenea femei vizionare și ambițioase s-au născut și au trăit și pe meleagurile românești. Aceste românce de-a lungul timpului și-au adus o contribuție însemnată la progresul științei, culturii și artei.
Doamnele secolelor trecute au rămas în istorie prin tenacitatea lor și prin faptul că au reușit să demonstreze că pot schimba istoria prin ideile și implicarea lor.
Monica Cîrstea, muzeograf

   

PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ!

   

EXPOZIŢIA LUNII MARTIE - 2020

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10 vă invită luni, 2 martie 2020, ora 11.00, la vernisajul expoziției lunii martie „Florile, culorile – ediția a III-a”. Expoziţia este organizată în colaborare cu profesorii îndrumători și elevii talentați ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.


Aflată la cea de-a treia ediție, expoziția „Florile, culorile”, vă propune să exploraţi vizual lumea fascinantă a florilor prin intermediul unei colecţii de Mărci Poştale de la jumătatea secolului al XX-lea. Tinerii artiști ai colegiului mai sus menționat, prin intermediul creațiilor realizate în diferite tehnici ale artei plastice (acuarelă, linogravură, ceramică, tuş, creion), pun în valoare florile, atât de dragi tuturor și care, prin coloritul și mireasma lor, ne înfrumusețează viața. Acest proiect expoziţional vă provoacă să redescoperiţi frumuseţea universală a florilor.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova dedică acest proiect expozițional tuturor femeilor ca un prilej de bucurie ce marchează venirea primăverii, anotimp al renașterii naturii și implicit, al florilor.

Vă așteptăm cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf

   

MĂRŢIŞOARE MUZEALE

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, şi secţiile sale din Ploieşti şi judeţ întâmpină primăvara cu „Mărţişoare muzeale” - ateliere de creație, matinee muzeale, expoziții și spectacole dedicate anotimpului renașterii, oferite cu drag publicului în perioada 27 februarie - 7 martie 2020:
 
 
 În Ploiești:
 ♦ Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”
   Ploiești, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
   28 februarie 2020, ora 12.00
   Expoziție temporară: „Mărțișoare pentru mama”
 
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
   Ploiești, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
   3 martie 2020, ora 11.00
   Matineu muzeal: „Românce de poveste”
   - activitatea se desfăşoară la Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploieşti, str. Minerva nr. 4
   - participă elevii clasei a V-a C, coordonaţi de prof. Nicoleta Camelia Bucurică
 
Muzeul „Casă de Târgoveț din sec. XVIII-XIX”
   Ploiești, str. Democrației, nr. 2, tel. 0244 529 439
   3 martie 2020, ora 12.30
   „Șezătoare de mărțișor”
   - activitatea se desfăşoară la Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploieşti, str. Minerva nr. 4
   - participă elevii clasei a V-a C, coordonaţi de prof. Nicoleta Camelia Bucurică
 
Muzeul „Ion Luca Caragiale”
   Ploiești, str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394
   5 martie 2020, ora 15.00
   Spectacol: „Vine, vine primăvara!”
   - participă Zonta Club Ploiești – coordonator înv. Marcela Enache şi
   Grupul folcloric „Muguraşii” de la Şcoala Gimnazială Apostolache,
   Coordonat de doamnele profesor Nicoleta Jipa şi Liliana Vlăduţă
 
În județ:
 ♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte
   Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, jud. Prahova, tel. 0244 280 861
   27 februarie 2020, ora 10.00
   Atelier de creație: „Un mărţişor în dar”
- activitatea se desfăşoară la Colegiul Naţional Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. Berceni, nr.42
 - participă elevi coordonaţi de prof. Ana Enescu
 
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului, Vălenii de Munte
   Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, jud. Prahova, tel. 0244 280 861
   28 februarie 2020 – 8 martie 2020
   Expoziţie temporară: „Un mărţişor în dar”
 
Muzeul „Casa Domnească” Brebu
   Comuna Brebu, jud. Prahova, tel. 0244 357 731
   28 februarie 2020, ora 15.00
   Atelier de creație: „Ghiocelul din grădina mea”
   - activitatea se desfăşoară la Școala Gimnazială „Matei Basarab” Brebu,
   - participă elevii clasei a IV-a coordonaţi de prof. înv. primar Viviana Căpăţână
 
Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni
   Buşteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
   2 martie 2020, ora 10.00
   Matineu muzeal: „Vine, vine primăvara!”
   - participă elevii ai Şcolii Gimnaziale “Nestor Urechia” Buşteni
 
Muzeul „Conacul Bellu” Urlați
   Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr.12, jud. Prahova, tel. 0244 271 721
   5 martie 2020, ora 18.00 şi 7 martie 2020, ora 11.00
   Spectacolele: „Mărțișoare, mărţişoare – Te iubesc, mamă!”
   - în colaborare cu Casa de Cultură şi Primăria Urlaţi
 
Muzeul „Casa Domnească” Brebu
   Comuna Brebu, jud. Prahova, tel. 0244 357 731
   6 martie 2020, ora 15.00
   Șezătoare literar-creativă: „Ziua dedicată mamelor noastre”
   - activitatea se desfăşoară la Școala Gimnazială „Matei Basarab” Brebu,
   - participă elevii clasei a IV-a coordonaţi de prof. înv. primar Viviana Căpăţână
 
1 martie, prima zi oficială de primăvară, ne aduce, în fiecare an, unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri românești – Mărțișorul. Numit și Mărțișug sau Marț, micul obiect de podoabă simbolizează renașterea naturii și începutul unui nou an agrar. Mărțișorul este prezent și în tradiția altor popoare balcanice: bulgari, albanezi și moldoveni. Prin demersurile celor patru țări, România, Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova, Mărțișorul a intrat în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO la data de 6 decembrie 2017.
Obiceiurilor populare românești li se alătură, în martie, o sărbătoare trecută în calendarele din întrega lume: 8 martie - Ziua Internațională a Femeii. Această zi a fost adoptată în 1977 printr-o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Și astfel, de la micul obiect tradițional de podoabă și până la ziua care este dedicată mamelor și femeilor de pretutindeni, luna martie este pentru români un prilej de celebrare a vieții și renașterii naturii.
   

Pagina 12 din 71