- Eroare
Vineri, 12 August 2022 10:29
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? luni, 15 august 2022, începând cu ora 18.00, s? participa?i la vernisajul expozi?iei temporare „Universitatea Popular? de Var? în timpul lui Nicolae Iorga”.
Prin intermediul colec?iei de c?r?i po?tale a domnului ing. Mihai Chiroiu, expozi?ia prezint? începuturile Universit??ii de Var? despre care Nicolae Iorga spunea:
„Am deschis aceste cursuri de var? cu scopul dublu de a trezi sufletul românesc de pretutindeni ?i de a schimba prin acest suflet chiar formele de stat în care tr?ia poporul nostru… Am fost un lupt?tor pentru împlinirea grani?elor, dar ?i pentru ridicarea sufleteasc? a claselor oropsite.”
V? a?tept?m!
Vineri, 12 August 2022 10:15
Luni, 15 august 2022, Ziua Adormirii Maicii Domnului, sec?iile Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova vor fi închise, cu excep?ia muzeelor din V?lenii de Munte: Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, Muzeul de Art? Religioas? ?i Muzeul de Etnografie al V?ii Teleajenului.
Vineri, 29 Iulie 2022 07:16
Imnul Na?ional – motiv de glorie ?i mândrie pentru na?iunea român?
În fiecare an, la 29 iulie, se celebreaz? Ziua Imnului Na?ional, s?rb?toare proclamat? prin legea nr. 99 din 1998.
Este bine cunoscut c? simbolurile na?ionale: stema, drapelul ?i imnul fac parte ?i reprezint? identitatea na?ional? a fiec?rei na?iuni.
Începând din 1848, „De?teapt?-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorit? mesajului de patriotism ?i de libertate pe care îl poart? în el. La data de 29 iulie 1848, în parcul Z?voi din Râmnicu Vâlcea, în fa?a unei numeroase asisten?e, un grup de tineri entuzia?ti, avându-l în frunte pe Anton Pann, au cântat pentru prima dat? cântecul „De?teapt?-te române”, cântec ce avea s? devin? cântecul Revolu?iei de la 1848, iar mai târziu imnul de stat al României.
Marele savant Nicolae Iorga afirma c? „De?teapt?-te, române” are o asem?nare ca mesaj cu „imnul revolu?ionar elin” (se referea la luptele eroice ale grecilor la Marathon ?i Salamina împotriva invaziei armatelor persane), dar ?i la „imnul patriotic francez”(Marseilleza). Dup? cum sublimul ,,acum ori niciodat?”, în concep?ia marelui nostru istoric, se g?se?te prezent, într-o form? sau alta, „în toate imnurile na?ionale”.
Înc? din momentul apari?iei, „De?teapt?-te, române” a fost un cântec menit s? le fie al?turi românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor , le-a insuflat curaj în momentele de cump?n? ale istoriei lor, a?a cum au fost R?zboiul de Independen?? din 1877-1878, Primul ?i Al Doilea R?zboi Mondial, ori în anii teribil de grei ai regimului comunist.
„Toat? lumea trebuie s?-?i aminteasc?, nu din c?r?i, nu din lec?iuni, ci s?-?i aminteasc? din turnarea în sufletul s?u a trecutului de faptele mari pe care întreg poporul le-a s?vâr?it în curs de mai multe veacuri.?
NICOLAE IORGA
Muzeul Memorial "Nicolae Iorga" V?lenii de Munte
?ef sec?ie Mihaela Voicea
Joi, 28 Iulie 2022 11:52
Expozi?ia temporar? ”Bijuteriile timpului” organizat? în colaborare cu Muzeul de Istorie Na?ional? ?i Arheologie Constan?a î?i propune aducerea în aten?ia vizitatorilor const?n?eni, dar ?i a turi?tilor români ?i str?ini care trec pragul prestigiosului muzeu, a unui lot de 86 de obiecte de mare atractivitate din colec?ia Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache” Ploie?ti, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.
Au fost selectate ceasuri de buzunar ?i de mân? purtând semn?turile unor remarcabili orologieri englezi ?i francezi - George ?i Edward Prior, George Charle, Eardley Norton, Markwick Markham, Julien le Roy, dar ?i ceasuri produse în manufacturi elve?iene, precum Longines, Omega, Doxa, Tavannes Watch CO, Tissot.
Ceasurile de ?emineu ?i de mas? din bronzuri aurite ?i marmur? impresioneaz? prin elegan?? ?i stil, motivele decorative fiind de inspira?ie mitogic?, biblic? ?i istoric?. Sunt prezente ?i obiecte din domenii conexe orolgeriei - dou? cronometre de marin? de provenien?? englez?, folosite ca referin?? de precizie în timpul c?l?toriilor pe mare, un altimetru de avia?ie, un anemometru pentru determinarea vitezei vântului, dar ?i dou? aparate de înregistrare ?i redarea a sunetelor.
Expozi?ia este întregit? de prezen?a ceasurilor de perete, de provenien?? german? ?i francez? – ceasuri de factur? popular? lucrate în regiunea Mun?ii P?durea Neagr?, pendule de perete fabricate la prestigioasa firm? Junghans, un spectaculos tablou cu ceas cu reprezentarea unei scene militare, dar ?i o panoplie cu ceas, inserat în stema României din perioada 1872-1881, purtând deviza Casei Regale – "Nihil Sine Deo".
”Ceasurile pentru România” constituie un segment de referin?? din cadrul expozi?iei. Înc? de la începutul secolului al XIX-lea receptivitatea pentru achizi?ionarea de ceasuri în societatea româneasc? devine tot mai accentuat?, ajungându-se în situa?ia de a comanda diferite tipuri de ceasuri unor importante firme europene. Au fost create astfel de ceasuri pentru domenii militare, societ??i ale statului român, dar ?i pentru comercian?i de ceasuri pentru promovarea propriilor afaceri. Ele con?in pe cadrane înscrisuri în limba român?, iar cele cu mecanisme muzicale au înregistr?ri cu melodii din repertoriul românesc - De?teapt?-te române, Hora Unirii, etc. În acea?i categorie se înscriu ?i dou? ceasuri de mân? contemporane, de provenien?? elve?ian?, realizate la celebrele manufacturi Tissot ?i Tavannes Watch Co., dedicate unor evenimente majore din istoria României: centenarul Marii Uniri ?i împlinirea a dou? sute de ani de la Revolu?ia lui Tudor Vladimirescu din 1821.
Expozi?ia va fi vernisat? în data de 29 iulie 2022, orele 13.00, la sediul Muzeului de Istorie Na?ional? ?i Arheologie Constan?a, din Pia?a Ovidiu, nr. 12 ?i poate fi vizitat? pân? la sfâr?itul lunii septembrie.
Joi, 21 Iulie 2022 10:12
ZIUA POR?ILOR DESCHISE
la Rezerva?ia Arheologic? Târg?oru Vechi
Miercuri, 27 iulie 2022, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizeaz? ZIUA POR?ILOR DESCHISE la Rezerva?ia Arheologic? Târg?oru Vechi – edi?ia a XI-a. Iubitorii de istorie ?i arheologie sunt a?tepta?i la baza Rezerva?iei Arheologice Târg?oru Vechi, situat? la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploie?ti, pe partea dreapt? a ?oselei Ploie?ti - Târg?or, jude?ul Prahova, pentru a afla mai multe informa?ii cu privire la istoricul ?i cercet?rile întreprinse în acest important sit arheologic.
Cercetarea arheologic? în perimetrul actual al rezerva?iei a fost demarat? în anul 1956. S?p?turile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târg?or, au fost planificate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române ?i realizate cu fondurile Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploie?ti).
Colaborarea de peste 60 de ani dintre cele dou? institu?ii a generat acumularea unei cantit??i importante de informa?ii ?i artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercet?rile arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumin? urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior ?i pân? în secolul al XIX-lea.
Aceast? edi?ie se va desf??ura în intervalul orar 11.00 – 16.00 ?i cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu ?i Dan Lichiardopol, urmat? de vizitarea expozi?iei de sit „Târg?or – un sit milenar” care prezint? istoricul cercet?rilor ?i monumentelor arheologice identificate ?i cercetate la Târg?oru Vechi.
dr. Bogdan Ciuperc?
Miercuri, 20 Iulie 2022 08:08
Ast?zi, 20 iulie 2022, se împlinesc 95 de ani de la trecerea în eternitate a regelui Ferdinand I al României. Cu aceast? ocazie s? ne amintim de cel care a fost primul rege al tuturor românilor, numit „cel Loial”, „Întregitorul” ori „Regele ??ranilor”.
Ferdinand Victor Albert Meinrad, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a n?scut la 24 august 1865 la Sigmaringen (Prusia). A fost fiul principelui Leopold de Hohenzollern, ?i al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, iar regele Carol I a fost unchiul s?u din partea tat?lui.
Regele Ferdinand a fost un om inteligent, fiind înzestrat cu o foarte bun? memorie. Era împ?timit de lectur?, pasionat de studiul limbilor (?tia greaca veche, latina, ebraica, engleza, rusa, franceza). De asemenea, înv??ase ?i limba român?, înc? din timpul studen?iei. Totodat?, îi pl?cea s? c?l?toreasc?, s? vâneze, îl preocupau heraldica, numismatica ?i filatelia. Îns? pasiunea vie?ii sale a fost botanica, ajungând s? cunoasc? toate denumirile latine?ti ale plantelor mai bine decât un specialist în domeniu.
În 1891, Ferdinand o cunoa?te pe Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha, prin?es? a Marii Britanii ?i a Irlandei, iar pe 10 ianuarie 1893, la Castelul Sigmaringen, cei doi se c?s?toreau. Ferdinand ?i Maria vor avea împreun? ?ase copii: Carol – viitorul rege Carol al II-lea (1893), Elisabeta – viitoarea regin? a Greciei (1894), Maria (M?rioara sau Mignon) – viitoarea regin? a Iugoslaviei (1900), Nicolae – viitor regent al României (1903), Ileana (1909) ?i Mircea (1913), care va muri la 20 octombrie/2 noiembrie 1916 de febr? tifoid?. Cuplul a avut ca re?edin?e Palatul Cotroceni în Bucure?ti ?i Castelul Peli?or, situat la Sinaia, ce era re?edin?a de var? construit? pentru ei de regele Carol I.
Domnia regelui Ferdinand I a fost relativ scurt? – de numai de 13 ani, între 1914 -1927 -, îns? ace?ti ani au marcat istoria României prin evenimente importante, precum: neutralitatea, intrarea în r?zboi de partea Antantei ?i mai ales f?urirea statului na?ional unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvania cu patria-mam?.
În ziua de 28 septembrie 1914, ziua depunerii jur?mântului ca rege, Ferdinand ?i-a luat angajamentul s? domneasc? „cu dragoste pentru acest popor, munca f?r? preget ce sunt hot?rât ca bun român ?i rege s? închin iubitei mele ??ri”.
Fiind un om timid, nu-i pl?cea s? vorbeasc? în public, prefera discu?iile a?ezate, la o ?igar?, despicând cu interlocutorul s?u „firul în patru”. „Regele Ferdinand avea pl?cerea discu?iilor în cerc restrâns, pe subiecte dintre cele mai variate, de la limba sanscrit?, la piramidele faraonilor, de la denumirea ?tiin?ific? a unei flori, pân? la romanele sau piesele muzicale cele mai recente. Nu avea orgoliul de a fi considerat singurul conduc?tor al ??rii, care ia decizii infailibile; de aceea a adunat în jurul s?u oameni dispu?i ?i capabili s?-i dea sfaturi”.
Numele regelui Ferdinand I este legat de: înf?ptuirea Marii Uniri din 1918 – el devenind primul rege al tuturor românilor; introducerea votului universal (numai pentru barba?i), egal, direct, secret, obligatoriu, stabilit de Parlament la Ia?i, în 1917; legile pentru reforma agrar? în Vechiul Regat ?i Basarabia (17 iulie) ?i respectiv, Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maramure? (30 iulie) în 1921, iar cea mai important? oper? legislativ? fiind noua Constitu?ie din anul 1923.
Regele Ferdinand I ?i-a câ?tigat respectul românilor, care l-au numit „Regele ??ranilor”, pentru c? a sus?inut necesitatea reformei agrare ?i a celei electorale.
F?când o compara?ie între începutul ?i sfâr?itul domniei regelui Fedinand I, constat?m c? România dintr-o ?ar? mic? ajunse-se un stat de m?rime medie în Europa: în 1914, când a urcat pe tron, România se reducea la Vechiul Regat, ce avea o suprafa?? de 137.903 km², cu o popula?ie de 7,7 milioane de locuitori, iar la sfâr?itul domniei, România prin unirea cu Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Cri?ana ?i Maramure?ul, era un stat ce se întindea pe 295.049 km², cu o popula?ie de 16,5 milioane de locuitori. Cei 13 ani de domnie au fost extrem de rodnici, iar România a cunoscut progrese considerabile în plan cultural, politic ?i economic.
Dup? o lung? suferin??, regele Ferdinand I a trecut în eternitate, în ziua de 20 iulie 1927, la Sinaia. Regele Ferdinand se num?r? printre personalit??ile cele mai str?lucite din istoria modern? a României. Dincolo de simpatiile ?i antipatiile personale, de „glasul sângelui”, a pus interesele ??rii ce o conducea. Astfel, prin decizia intr?ri României în r?zboi împotriva Puterilor Centrale, pentru a se realiza idealul na?ional al românilor a fost numit „Ferdinand cel Loial”. Prin acest sacrificiu personal ?i-a respectat promisiunea de a fi „un bun român”.
Despre regele Ferdinand I supranumit ?i „Întregitorul”, la moartea acestuia, în mesajul adresat poporului român, Ion I. C. Br?tianu spunea: „Primul rege al României Mari a murit. O boal? cumplit? a înterupt prematur aceast? domnie glorioas? care a îndeplinit visul de secole al poporului nostru. Românii nu vor putea uita niciodat? c? regele Ferdinand s-a sacrificat pentru binele ??rii. De neclintit în convingerile sale ?i în hot?rârile sale în timpul r?zboiului, bun ?i în?elept pe timp de pace, Ferdinand I va r?mâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul s?u ?i care a înf?ptuit marile reforme care au dus statului dreptatea, puterea ?i lini?tea”.
Ferdinand I, acest rege n?scut ?i crescut în Germania a ar?tat în vremuri grele o mare d?ruire fa?? de interesele României ?i ale românilor ?i a sacrificat totul pentru binele patriei adoptive în detrimentul patriei de origine ?i s-a dovedit a fi mai român decât mul?i români.
Se mai pot spune multe despre cel care a fost „primul rege al tuturor românilor”, îns? încheiem amintirile cu aceste însemn?ri din jurnalul reginei Maria: „Nando (cum era alintat în familie) – Ferdinand I cel modest, timid, nesigur pe el, dar cinstit ?i deloc egoist… un mare rege care a înf?ptuit unirea poporului s?u mai presus de tot ce se credea cu putin??”.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Luni, 18 Iulie 2022 13:41
„Te binecuvântez, iubit? Românie, ?ara bucuriilor ?i durerilor mele, frumoas? ?ar? care ai tr?it în inima mea ?i ale c?rei c?r?ri le-am cunoscut toate”
Regina Maria, 1933
Pe 18 iulie 2022, s-au împlinit 84 de ani de la trecerea în eternitate a reginei Maria, unica regin? a României Mari.
A fost fiica lui Alfred al Marii Britanii ?i Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh (1844–1900), care refuzase, în 1863, tronul Greciei, ?i a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920).
Astfel, Principesa Maria era nepoat? a Reginei Victoria a Marii Britanii ?i a ?arului Alexandru al II-lea al Rusiei.
La 10 ianuarie 1893, la doar 17 ani, s-a m?ritat cu Principele Mo?tenitor al României, Ferdinand, la nunta lor fiind prezent ?i Împ?ratul Germaniei. Prin c?s?toria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii.
S-a mutat în ?ara ei de adop?ie ?i a devenit repede cel mai iubit membru al familiei regale.
În septembrie 1914, devine regin?, odat? cu moartea lui Carol I ?i cu încoronarea lui Ferdinand ca rege al României, iar leg?turile ei de sânge cu Anglia ?i Rusia ?i convingerea c? Anglia nu va fi învins? niciodat?, au determinat-o s? sus?in? necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuper?rii provinciilor române?ti aflate sub st?pânire str?in?.
Cum a r?mas Regina Maria în amintirea celor care au cunoscut-o?
Nicolae Iorga a descris poate cel mai bine sentimentele ce animau întreaga suflare româneasc? în acea clip? de istoric? triste?e: „Un suflet mare s-a dus, Regina Maria. România s-a împu?inat cu tot ce-i aducea prestigiu, ca mândrie, ca inteligen?? ?i voin??, ca mari ?i neuitate amintiri, femeia de însu?iri excep?ionale, care cu greu se întâlnesc în istorie, Regina Maria! Desp?r?irea de dânsa este cu neputin?? pentru poporul românesc. ”
„Consternarea a fost general? – consemna ?i Constantin Argetoianu – c?ci Regina Maria a fost iubit? de toat? lumea: era frumoas? ?i simpatic?(…)A cunoscut toate îmb?t?rile vie?ii ca Regin? ?i ca femeie ?i a cunoscut mari mul?umiri suflete?ti ?i cea mai mare dintre ele, aceea de a r?mâneîn istorie ca o icoan? luminoas? pentru un întreg popor. Partea ei la r?zboiul nostru de reîntregire e mare ?i oricât va fi p?c?tuit ca femeie, toate i se vor ierta.”
I.G. Duca scria despre Regin?: „Este str?lucitoare fizic ?i moral, încât î?i ia v?zul, nimeni nu o poate întrece. Nu cred s? fi fost în Europa multe femei care s? se fi putut asemui cu dânsa. Inteligent?, fermec?toare, plin? de talent pentru picture, pentru scris, pentru o conversa?ie sclipitoare, verv?, umor, spontaneitate în gândire, originalitate, curaj – cine nu a v?zut-o la Ia?i în mijlocul epidemiilor, mergând acolo unde primejdia era mai mare?!
Pentru Alice Voinescu, prieten? apropiat? a principesei Ileana, Regina era „o icoan? de umanitate superioar?”.
Fermec?toare ?i distins?, Regina Maria s-a bucurat de-a lungul vie?ii de aten?ia celor mai importante personalit??i politice ?i numai, pe plan mondial.
A negociat în vremea Tratatului de la Versailles,cu neîmblânzitul Clemenceau, dup? ce împiedicase ratificarea de c?tre augustul s?u so? a P?cii de la Bucure?ti.
A cucerit publicul american în celebra vizit? în SUA, din 1926, în cinstea c?reia americanii i-au închinat un muzeu în Washington.
Mereu a pledat cauza României ?i a promovat valorile ??rii dincolo de grani?e, dragostea pentru ?ara de adop?ie fiind una cu fiin?a sa, pân? când a fost îndep?rtat? din via?a politic?, odat? cu preluarea tronului de c?tre fiul s?u, Carol al II-lea.
În jurnalul s?u, Regina adresa poporului român o rug?minte: „Te rog, poporul meu, d?-mi ?i mie un loc printre cei care au întocmit o Românie mai mare ?i mai bun?, pentru care am luptat cu to?ii împreun?, în care avem o înfl?c?rat? credin??, eu cu voi to?i.”
Românii i-au oferit, f?r? nicio îndoial?, un loc imens în inima lor, astfel c? Regina Maria a r?mas pân? ast?zi una dintre cele mai iubite personalit??i istorice ale tuturor timpurilor.
Muzeograf Paulina Manisor
Miercuri, 29 Iunie 2022 08:01
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale muzeale din Ploie?ti ?i jude? ofer? copiilor posibilitatea particip?rii la ateliere interactive de crea?ie/comunicare ?i la interesante incursiuni cultural-istorice, în vederea petrecerii instructiv-educative a vacan?ei de var? 2022, dup? urm?torul program:
.jpg)
Sec?ii muzeale în Ploie?ti:
♦ Muzeul de Istorie ?i Arheologie, str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/514 437
Perioada de desf??urare: 4 - 14 iulie
Ateliere de crea?ie ?i activit??i de dezvoltare personal? pentru copii
4, 11 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
C?l?torii în jurul României ?i Europei cu cinci p?pu?i
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani;
5, 12 iulie 2022, între orele 10.00 – 11.30,
Povestea Fibulei ?i a Po?talionului
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani;
6, 13 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
Cuvinte încruci?ate „Ne juc?m ?i rebus complet?m”
- pentru copii cu vârste cuprinse între 10-14 ani;
7, 14 iulie 2022, între orele 10.00-11.30,
Form? ?i culoare în lut ?i Atelierul micului artizan
- pentru copii cu vârste cuprinse între 5-12 ani;
•Taxa de participare este 10 lei.
Informa?ii ?i înscrieri la telefon 0745366219, Amalia Nicoar?
♦ Muzeul ,,Casa de Târgove? din sec. XVIII – XIX”, str. Democra?iei nr. 2, tel. 0244/529 439
Ne juc?m ?i înv???m la muzeu
Perioada de desf??urare:
5 iulie – 1 august 2022, în fiecare mar?i ?i miercuri, între orele 9.30 - 10.30
- mar?i, – atelier modelaj în lut: Podoabe pentru mama mea
- miercuri – atelier de pictur? pe pânz?, lemn, lut: Micul meu tablou
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
- pentru copii cu vârste cuprinse între 6-16 ani;
Înscrieri: tel. 0244/529 439, 0730 804 278
Persoan? de contact: Mihaela Ioni??
♦ Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”, str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
Ceasurile vacan?ei 2022
Perioade de desf??urare: 06-08 iulie; 13-15 iulie, între orele 10.30-12.00
- 06 iulie – atelier practic: Inspira?ie ?i culoare
- 07 iulie – atelier practic: Me?terul ceasornicar
- 08 iulie – atelier practic: Ceasul în culori
- 13 iulie – atelier practic: Inspira?ie ?i culoare
- 14 iulie – atelier practic: Me?terul ceasornicar
- 15 iulie – atelier practic: Ceasul în culori
•Programul se va desf??ura la sediul Muzeului Ceasului din str. „Nicolae Simache” nr.1, Ploie?ti
•Vârsta copiilor participan?i 5-10 ani
•Taxa de participare: 10 lei/zi/copil
Înscrieri la adresa de email
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
, telefon. 0244.542.861
Coordonatori program: - muzeograf Elena Frîncu
- conservator Carmen Banu
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploie?ti
Perioada de desf??urare: 06-14 iulie 2022, miercuri ?i joi, între orele 10.00-11.00 ?i 11.15-12.15
Atelier de pictur?: Culorile verii
•Programul se va desf??ura la sediul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10
•Taxa de participare: 6 lei/zi/copil
•Persoan? de contact pentru înscrieri: Mihaela ?tefanescu, telefon 0730 670 654
♦ Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
Perioada de desf??urare:
1 - 12 august 2021, în zilele de miercuri ?i joi, între orele 10.00 - 11.30
Vacan?? acas? la nenea Iancu
Ateliere interactive de vacan?? pentru copii cu vârste cuprinse între 7 - 10 ani
Ne juc?m ?i înv???m cum s? ne comport?m
- plecând de la comportamentul personajele D-l Goe ?i Ionel din schi?ele lui Caragiale, descifr?m codul bunelor maniere.
Eroii lui Caragiale
- în cadrul activit??ii vom citi, vom interpreta pe roluri schi?ele scriitorului, vom caracteriza personajele principale din schi?ele lecturate, sco?ându-le în eviden?? tr?s?turile de caracter, urmând ca apoi s? desen?m eroii din schi?ele lecturate.
Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/525 394, e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Persoane de contact: Monica Bostan ?i Georgiana Laz?r
Sec?ii muzeale în jude?:
♦ Muzeul ,,Casa Domneasc?”, Brebu, comuna Brebu, tel. 0244/357 731
Ateliere interactive de vacan??
Perioada de desf??urare:6 - 29 iulie 2022, între orele 10.00 - 12.00
6 iulie - Când pietrele prind via??
- atelier de crea?ie: picturi pe piatr? –aquarel?.
- documentar video: Muzeul Trovan?ilor de la Coste?ti.
13 iulie – Din lumea basmelor
- prezentarea personajului preferat dintr-un basm;
- atelier de crea?ie: realizarea unui desen care s? ilustreze o scen? din basmul ales.
20 iulie - Ghici cine?
- povestim întâmpl?ri sau aventuri tr?ite în compania colegilor de la ?coal?, f?r? a le dezv?lui identitatea în cadrul povestirii, pentru ca la final s? ghiceasc? despre cine este vorba.
- joc tematic: Deschide urechea bine
29 iulie - Imnurile na?ionale ale României de-a lungul istoriei
- Povestea imnului României – prezentare PowerPoint.
- documentar video: Istoria celor ?ase imnuri
- atelier de crea?ie: desene realizate la alegerea copiilor, conform temei.
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/357 731, 0722 551 258, 0726 250 507
Persoane de contact: R?zvan Radu ?i Ioana Galoiu
♦ Complexul Muzeal ,,Nicolae Iorga”, V?lenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
?coala de var?: Micul muzeograf. S? descoperim tainele muzeului
Perioada: 18 - 29 iulie 2022, în zilele de miercuri ?i joi, între orele 13.00 - 14.00
Miercuri, între orele 13.00 - 14.00 - Micii istorici
joi, între orele 13.00 - 14.00 - Codul bunelor maniere
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/280 861, e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
♦ Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
Ateliere de vacan??
Perioada de desf??urare: 25-29 iulie 2022, ora 11.00 – 12.30
25 iulie - Atelier de crea?ie
- Persoan? de contact: muzeograf Ioana Ilie
26 iulie - Joaca de-a vacan?a – teatru, atelier de improviza?ie
- Persoan? de contact: muzeograf Ioana Ilie
27 iulie - Vacan?? la muzeu – scriitorul preferat – prezent?ri, discu?ii
- Persoan? de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
28 iulie - Ora de poveste
- Persoan? de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
29 iulie - Povestea scrisului ?i a instrumentelor de scris
- Persoan? de contact: muzeograf Ilinca Grigorescu
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/321 080
♦ Muzeul Memorial ,,Constantin ?i Ion Stere”, coumna Bucov,
Parcul Constantin Stere, str. Dacia, nr. 13, tel. 0244/344 040
,Muzeul copiilor - zilnic teme diferite
Perioada de desf??urare: 1 - 31 august 2022, în fiecare joi, între orele 10.00 - 12.00
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/344 040
Persoane de contact: Corina M?r??escu ?i Paulina M?ni?or
♦ Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea C?lugãreasc?,
str. Muzeului, nr. 32, tel. 0244/235 470
Prispa cu pove?ti
Perioada de desf??urare: 10- 13 august 2022, între orele 10.00 - 12.00
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrieri: tel. 0244/235 470, 0728 620 353
Persoan? de contact: Emilia Savelovici
♦ Muzeul ,,Conacul Pan? Filipescu”, comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, tel. 0244/389 480
Vacan?? la conac
Perioada de desf??urare:
22 august - 2 septembrie 2022, în zilele de miercuri ?i vineri, între orele 10.00 - 11.30
•Taxa de participare: 6 lei/copil/zi
Înscrierile se fac cu 3 zile înainte la tel. 0244/389 480, 0721 455 586, 0723 837 229
Persoane de contact: Alexandra Pîrîianu ?i Daniela Manolache
Marţi, 28 Iunie 2022 08:01
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? joi, 30 iunie 2022, ora 11.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, s? participa?i la medalionul aniversar „PAUL CONSTANTINESCU” organizat cu prilejul împlinirii a 113 ani de la na?terea eminentului compozitor, profesor universitar, dirijor ?i muzicolog, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române.
Via?a ?i opera genialului muzician vor fi evocate de prof. univ. dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici, membru al Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din România.
Momentele omagiale ale evenimentului vor fi completate de recitalul instrumental sus?inut de talenta?ii elevi ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti.
V? a?tept?m cu drag!
Mai multe articole..
Pagina 12 din 122