- Eroare
Vineri, 25 Februarie 2022 13:50
1 martie, prima zi oficial? de prim?var?, ne aduce, în fiecare an, unul dintre cele mai îndr?gite obiceiuri române?ti – M?r?i?orul. Numit ?i M?r?i?ug sau Mar?, micul obiect de podoab? legat de un fir alb ?i altul ro?u într-o r?sucire potrivit?, o reluare nesfâr?it?, simbolizeaz? rena?terea naturii ?i începutul unui nou an agrar.
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova are deosebita pl?cere de a v? invita la sediul din Ploie?ti, strada Toma Caragiu, nr. 10, la spectacolul „M?r?i?orul, zâmbetul prim?verii”.
Evenimentul dedicat acestui simbol tradi?ional este organizat în colaborare cu Palatul Copiilor din Ploie?ti. Soli?tii Cercului de Muzic? Popular?, coordona?i de prof. Cristina Nicoleta St?nescu împreun? cu Ansamblul de dansuri al Cercului de Etnografie ?i Folclor coordona?i de prof. Sorin Petrene ne vor oferi un spectacol folcloric de neuitat.
Participarea la eveniment va fi permis? cu respectarea normelor sanitare intrate în vigoare la data de 8 ianuarie 2022.
V? a?tept?m cu drag!
Vineri, 25 Februarie 2022 13:47
Cu ocazia zilei de 1 Martie, Muzeului Memorial „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 3, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v-a preg?tit o surpriz? pl?cut? cu ocazia venirii prim?verii.
Începând de mar?i, 1 martie 2022, v? a?tept?m s? vizita?i expozi?ia temporar?: "Pentru dumneavoastr? doamn?”.
Vineri, 25 Februarie 2022 12:08
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i jude? întâmpin? prim?vara cu „M?r?i?oare muzeale” – expozi?ii, matinee muzeale, ateliere de crea?ie, ?i spectacole dedicate anotimpului rena?terii, oferite cu drag publicului în perioada 27 februarie - 1 martie 2022:
În Ploie?ti:
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din sec. XVIII-XIX”
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
Matineu muzeal: „?ez?toare de m?r?isor”
- desf??urat la ?coala Gimnazial? „Nicolae Iorga” Ploie?ti
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr.1, tel. 0244 542 861
Matineu muzeal: „M?r?i?orul, simbolul prim?verii”
- particip? elevi de la Liceul „Carol I” Plopeni
♦ Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploie?ti, str. Kutuzov, nr.1, tel. 0244 525 394
Expozi?ie temporar?: „Mama, prim?vara mea!”
♦ Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”,
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr.1, tel. 0344 100 768
Expozi?ie temporar?: „M?r?i?oare pentru mama”
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
ora 13.00 - Spectacol: „M?r?i?orul, zâmbetul prim?verii”
Particip?: - soli?tii Cercului de Muzic? Popular?, coordona?i de prof. Cristina Nicoleta St?nescu
- Ansamblul de dansuri al Cercului de Etnografie ?i Folclor,
coordona?i de prof. Sorin Petre
- realizat în colaborare cu Palatul Copiilor din Ploie?ti
Organizator: muzeograf Ioana Constantin
În jude?:
♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
27 februarie 2022 - Expozi?ii online:
„Prim?vara începe cu m?r?i?or”
- m?r?i?oare realizate de elevi ai clasei a III-a B
de la ?coala Gimnazial? „Nichita St?nescu” Ceptura, coordona?i de prof. Rodica Solzaru
„Un m?r?i?or cu parfum de prim?var?”
- m?r?i?oare realizate de elevi de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vod?” Urla?i,
coordona?i de prof. Iuliana Stan, prof. Mihaela Brinzea, prof. Mihaela Purcaru ?i prof Gabriela Radu
1 martie 2022 - Atelier de crea?ie
- particip? grupa mijlocie de la Gr?dini?a cu Program Prelungit „Clopo?ica” Urla?i,
coordona?i de prof. Aurica Barbu
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Matineu muzeal: „Legenda m?r?i?orului”
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „Constantin Stere” Bucov
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte,
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
ora 11.00 - Expozi?ie temporar?: „Pentru dumneavoastr?, doamn?”
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg,
nr.868, tel. 0244 389 480
1 - 8 martie 2022 - Ateliere de crea?ie: „Luna m?r?i?orului”
- înscrieri la tel. 0244 389 480
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu,
Aleea Casa Domneasc?, nr. 3, tel. 0244 357 731
Atelier de crea?ie: „Legenda m?r?isorului”
- desf??urat la ?coala Gimnazial? „Matei Basarab” Brebu
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel: 0244 321 080
Matineu muzeal: „Prim?vara, anotimpul bucuriei”
- desf??urat la ?coala Gimnazial? „Regina Elisabeta” Bu?teni
Joi, 24 Februarie 2022 10:17
În Ploie?ti:
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„Semnifica?ia zilei de Dragobete” - online
În jude?:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Dragobete la români” - online
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
Comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel. 0244 389 480
„Dragobetele – Cupidonul românilor” - online
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Lec?ie tematic?: „Tradi?ii române?ti de Dragobete”
- desf??urat? la ?coala Gimnazial? „Nicolae Limache” Ploie?ti
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?
str. Valea Larg? nr. 139A, jud. Prahova, tel. 0244 235 470
„Dragobete, emo?ia r?d?cinilor identitare” - online
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„Obiceiuri ?i tradi?ii de DRAGOBETE” - online
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu,
Aleea Casa Domneasc?, nr. 3, tel. 0244 357 731
Matineu muzeal: „Dragobetele, tradi?ii ancestrale”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„Dragobetele. Tradi?ii ?i obiceiuri” - online
Luni, 21 Februarie 2022 16:04
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i din jude? v? invit?, joi, 24 februarie 2022, s? celebr?m Dragobetele - tradi?iile ?i obiceiurile specifice s?rb?torii iubirii la români. Evenimentul va fi s?rb?torit ?i în mediul virtual: pe paginile de Facebook ale institu?iei, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muyeul.de.istorie.ploiesti/ astfel:
În Ploie?ti:
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„Semnifica?ia zilei de Dragobete” - online
În jude?:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Dragobete la români” - online
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
Comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel. 0244 389 480
„Dragobetele – Cupidonul românilor” - online
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Lec?ie tematic?: „Tradi?ii române?ti de Dragobete”
- desf??urat? la ?coala Gimnazial? „Nicolae Limache” Ploie?ti
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?
str. Valea Larg? nr. 139A, jud. Prahova, tel. 0244 235 470
„Dragobete, emo?ia r?d?cinilor identitare” - online
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„Obiceiuri ?i tradi?ii de DRAGOBETE” - online
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu,
Aleea Casa Domneasc?, nr. 3, tel. 0244 357 731
Matineu muzeal: „Dragobetele, tradi?ii ancestrale”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„Dragobetele. Tradi?ii ?i obiceiuri” - online
Luni, 21 Februarie 2022 08:36
IN MEMORIAM - prof.dr.ALEXANDRU I.B?DULESCU
( n.20.02.1929- m.02.01.2021)
În 20 februarie 1929, în satul Dara, comuna Pietroasele, jude?ul Buz?u, vedea lumina zilei Alexandru B?dulescu, personalitate polivalent? ?i respectat?, care a activat cu devotament ?i abnega?ie mai bine de 7 decenii în slujba muzicii ?i culturii prahovene.
Absolvent al Conservatorului de Muzic? din Bucure?ti-Sec?ia Pedagogie, Dirijat, Profesor de Muzic? (1964), Sec?ia de Compozi?ie –Muzicologie(1972), Înv???mânt postuniversitar-Muzicologie(1972-1973), în anul 2004 ob?inând titlul ?tiin?ific de Doctor în Muzic? al Universit??ii Na?ionale de Muzic? Bucure?ti, cu teza: Crea?ia muzical? în secolele XIX-XX din jude?ul Prahova., distins? cu Premiul UCMR- în anul 2012.
Parcursul profesional al domniei sale – de la înv???tor, director de c?min cultural, dirijor de cor, profesor de muzic? în comuna Pietroasele, la doctor în muzicologie ?i coordonator al sec?iei de cultur? a regiunii Ploie?ti (mai târziu a jude?ului Prahova) - este semnificativ? pentru activitatea neobosit? desf??urat? cu profesionalism ?i tenacitate în toate institu?iile unde a lucrat.
Realiz?rile sale de excep?ie îmbin? contribu?iile muzicologice, cu numeroasele realiz?ri în cultura prahovean? ?i na?ional?.
A întreprins studii ?i vizite de documentare, turnee artistice ?i particip?ri la manifest?ri artistice interna?ionale, trimis de c?tre Ministerul Culturii, în fosta URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia, Italia, Bulgaria, R.D.Germania, R.F.Germania, Elve?ia, Grecia, Lituania, Turcia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Danemarca , Egipt ?i Olanda ?.a.
Între anii 1976-1989, a f?cut parte din Comandamentele centrale ?i jude?ene pentru coordonarea lucr?rilor de restaurare a Ansamblului Pele?-Sinaia ?i a patrimoniului mobil, de la muzeele Pele?, Peli?or ?i Sec?ia Posada.
A scris peste 1500 de articole, eseuri, cronici muzicale,studii, referate ?i comunic?ri ?tiin?ifice etc. care au fost publicate în diverse cotidiene ?i reviste de specialitate, din ?ar? ?i de peste hotare. A colaborat la realizarea albumelor Regiunea Ploie?ti(1964) ?i Jude?ul Prahova(1974), Monografia Jude?ului Prahova(1990), a volumelor Istoria Prahovei în date. Coautor la patru culegeri de cântece Din crea?ia muzicienilor prahoveni(1977-1986) ?i al volumelor Ploie?ti via?a muzical? (2008), Paul Constantinescu- coresponden?? ?i alte documente (2009).
A compus lucr?ri de muzic? u?oar? ?i coral?, pe versuri de Mircea Ionescu-Quintus, Nicolae Dumitrescu, Tudor St?nescu etc, prezentate în spectacole, concerte ?i emisiuni TVR.
A realizat sute de emisiuni la posturile locale de radio ?i centrale.
Între anii 1981-1996, a fost directorul Festivalului Na?ional (Interna?ional, din 1991) al Tinerilor Dirijori, ce a avut loc în sta?iunile Bu?teni ?i Sinaia; a fost principalul realizator ?i coordonator al cursurilor Universit??ii Populare de Var? „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte(1968-1996).A f?cut parte din jurii jude?ene, interjude?ene ?i republicane ale concursurilor artistice.
In 1993 a înfiin?at Muzeul memorial „Paul Constantinescu”, iar din 1995 pân? în 2019 a fost directorul Concursului Na?ional de Interpretare ?i Crea?ie Muzical? „Paul Constantinescu”.
A fost membru fondator ?i în Consiliul de conducere(1991-2010)al Uniunii Interpre?ilor, Coregrafilor ?i Criticilor Muzicali din România; membru al Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor ?i al Uniunii Ziari?tilor Profesioni?ti din România.
A fost distins cu Premiul II(crea?ie- muzic? coral?) la concursul na?ional din 1989.A primit numeroase premii, diplome de onoare ?i de excelen??, plachete, medalii, din partea Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din România, Asocia?iei Na?ionale Corale, Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora”,Uniunii Interpre?ilor, Coregrafilor ?i Criticilor Muzicali, Uniunii Ziari?tilor Profesioni?ti, Forumului Muzical Român, revista „Actualitatea Muzical?”, Prefecturii, Consiliului Jude?ean Prahova, Prim?riei Municipiului Ploie?ti etc.
In 1997, a fost distins cu Premiul Special „Nichita St?nescu”, de c?tre Ministerul Culturii ?i Academia Român?, în 2004 - decorat de c?tre Pre?edintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, iar din anul 2002 a fost Cet??ean de Onoare al Municipiului Ploie?ti.
Pe lâng? avantajul de a scrie frumos, domnul prof.dr.Al.I.B?dulescu poseda calit??i oratorice de excep?ie, fiind un inegalabil vorbitor, înzestrat cu har ?i cu un timbru vocal particular, inconfundabil. Discursurile sale fermecau, emo?ionau, te cucereau prin verva scânteietoare ?i prin firescul exprim?rii. În activitatea sa bogat?, c?rturarul ?i artistul generos s-au întâlnit ?i au colaborat cu specialistul riguros, cu organizatorul eficient ?i entuziast, cu criticul muzical, cu slujitorul neobosit al culturii. În întreaga sa existen??, arta condeiului s-a împletit armonios cu arta pred?rii, cu ini?ierea ?i coordonarea pasionat? a numeroase institu?ii ?i evenimente culturale. În tot ce a întreprins, a pus gând ?i suflet, ?tiin?? ?i generozitate, pasiune, talent ?i d?ruire. Profesorul Alexandru B?dulescu nu a fost doar un om; ci o institu?ie cultural? atotcuprinz?toare.
Fie ca aceste sincere gânduri, s? constituie un binemeritat omagiu de recuno?tin?? adus nemuritorului slujitor al culturii ?i muzeografiei din acest jude? ?i din ?ara noastr? al c?rui nume, va d?inui pururea în mintea ?i inima tuturor celor care l-au cunoscut ?i mai ales a celor cu care a lucrat direct, printre care se num?r? ?i semnatara acestor rânduri.
Mihaela Stefanescu
Conservator - coordonator
Muzeul memorial "Paul Constantinescu"
Sâmbătă, 19 Februarie 2022 10:53
La propunerea lui Nicolae Iorga, pre?edinte al Consiliului de Mini?tri, Constantin Brâncu?i a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru art? plastic?".
În fiecare an, în data de 19 februarie, este omagiat Constantin Brâncu?i, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. În 2022, se împlinesc 146 de ani de la na?terea sa.
Personalitate marcant? în mi?carea artistic? a veacului al XX-lea, Constantin Brâncu?i a l?sat posterit??ii o oper? impresionant?, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradi?ionale în sculptur? modern?. Este artistul care a asimilat în opera sa „toat? istoria sculpturii pe care a dominat-o ?i a dep??it-o”, dup? cum remarca criticul de art? Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncu?i" (Editura Meridiane, 1966).
Sursa principal? de inspira?ie a artistului o reprezint? arta popular? româneasc?, el reu?ind s? îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucr?rile sale exprim? viziunea ??ranului român asupra lumii înconjur?toare, artistul renun?ând la elementele secundare prezente pân? atunci în sculpturi, în favoarea eviden?ierii esen?ei lucrurilor.
La 22 septembrie 1931, statul român l-a decorat pe Constantin Brâncu?i cu ordinul "Meritul cultural pentru art? plastic?", la propunerea lui Nicolae Iorga, care era atunci pre?edinte al Consiliului de Mini?tri ?i Secretar de Stat la Departamentul Cultelor. Brâncu?i a fost printre primii oameni valoro?i care au primit acceast? recunoa?tere oficial? din partea autorit??ilor române. Ordinul Meritul Cultural este o decora?ie acordat? pentru realiz?ri deosebite în domeniul cultural, care a fost înfiin?at în 1931 printr-un Decret Regal.
Muzeograf Mihaela Voicea
Joi, 17 Februarie 2022 09:23
S-a n?scut la 2 octombrie 1911, la Zimnicea ?i moare la 17 februarie 1971, Bucure?ti. Este fiul Paulinei Paraschivescu (n?scut? Scor?eanu) ?i al lui Romulus Paraschivescu, înv???tori. Urmeaz? ?coala primar? la V?lenii de Munte, liceul la „Sf. Petru ?i Pavel” din Ploie?ti ?i face studii de arte plastice la Cluj ?i la Bucure?ti, aici devenind apoi student la Facultatea de Litere ?i Filosofie.
Debuteaz? în 1929, cu poezia “Iubire”, semnat? Emil Soare, la „Povestea”, „foaie de expozi?ie literar? în versuri” din Predeal-S?rari. Î?i continu? activitatea publicistic? la „Gazeta înv???torilor prahoveni” din Ploie?ti (1930). Ulterior colaboreaz? la numeroase publica?ii, majoritatea de stânga, fiind ?i secretar de redac?ie la „Era nou?” (1936), redactor la ziarul „Timpul” (1936-1938), unde conduce pagina de literatur? ?i art?, semnând cu pseudonimul Paul Scor?eanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit ?ef al Biroului Presei, la Cluj. Redacteaz? „Gazeta statului” (cu Ion Vin?e) ?i face parte din grupul care anim? revista clujean? „?ara nou?” (1939-1940), de orientare democratic? radical?.
Reîntors la Bucure?ti, la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii culturale ?i trece în aceea?i calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. Dup? r?zboi lucreaz? la „Scânteia” ?i la „România liber?” (1944-1946), e redactor-?ef la „Revista literar?” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), dup? care se retrage din pres? pân? la mijlocul anilor ’60. Acum ini?iaz?, cu o pasiune irepresibil?, „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969).
Animator literar de voca?ie, ?i-a dedicat o parte însemnat? a activit??ii descoperirii de noi talente. Locuie?te o vreme la Bra?ov, apoi la Bucure?ti, pentru a se izola, în cele din urm?, la V?lenii de Munte, unde va fi ?i înmormântat.
Dup? un debut de „mare succes“, în 1941, cu Cântice ?ig?ne?ti (cu mai multe edi?ii „ad?ugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai public? ?i alte remarcabile volume de versuri.
Con?tiin?a liric? deschis?, e un declarat patetism, dar ?i poet în descenden?a lui Anton Pann, evocând, în “Cântece ?ig?ne?ti”, “raiul beteag” al unei umanit??i fruste ?i pitore?ti, Miron Radu Paraschivescu dovede?te disponibilit??i remarcabile ?i în domeniul medita?iei filozofice. F?r? ca starea de accentuat? intelectualitate s? altereze cumva fiorul liric, o mare parte din poeziile volumului “Laude”, dezvoltat ulterior în “Laude ?i alte poeme”, sunt expresii ale uimirii în fa?a naturii. Peste sufletul inocent al poetului se arcuie?te îns? prudent cump?na în?elepciunii, în a?a fel încât tainele sunt integrate într-o ordine superioar?, în care micul ?i marele cosmos se armonizeaz? ?i î?i corespund.
“Cine ar fi p?truns ca neofit în lumea literarã bucure?tean? din anii ‘60 ai secolului trecut, ar fi întâlnit, de bun? seam?, un b?rbat de în?l?ime mijlocie, cu fa?a oache??, gesturi nelini?tite ?i privire pãtrunzãtoare, înve?tmântat de obicei cu elegan?ã de boier scãpãtat însã cultivând o conduitã populistã ?i grandilocventã ce îi dãdea un fel de fascina?ie ?i crease un fel de mitologie. Acest personaj neobi?nuit, locuind, precum Nicolae Iorga, la V?lenii de Munte ?i primind ceremonios ?i confratern pe oricare începãtor (a?a cum procedase odinioarã ?i Alexandru Vlahu?ã), era Miron Radu Paraschivescu, autor al “Cânticelor ?igãne?ti “ ?i, o vreme, animator al unei publica?ii de poezie, intitulatã, cu o formulã antopannescã, “Povestea vorbei”. Omul avea, într-adevãr, geniu în raporturile cu debutan?ii ?i este înafarã de orice îndoialã cã Miron Radu Paraschivescu a rãmas ?i astãzi chiar, pentru nu pu?ini, un obiect de adora?ie ?i un izvor de legende în felul celor ce „beatificã“, o genera?ie mai încoace, pe Nichita Stãnescu” – scria Artur Silvestri în, Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu.
Jurnalul s?u este un jurnal de etern? criz?, dar ?i un jurnal de crea?ie, transformat, pe parcurs, în acea oper? unic? la care Miron Radu Paraschivescu visa de mult? vreme, dar pe care o c?utase în genuri ce nu i se potriveau: mai întîi poezia, apoi teatrul, în cele din urm? romanul. Ve?nic nelini?tit, m?cinat de tulbur?ri psihice, chinuit de absen?a imaginii paterne în formarea existen?ei sale ?i de prezen?a resim?it? opresiv a imaginii materne, Miron Radu Paraschivescu face din jurnal terapie psihanalitic?, pe care o aplic? atît propriului s?u destin, cît ?i evenimentelor istoriei. Grila prin care cite?te istoria este, de fapt, grila psihanalitic? prin care se cite?te pe sine.
Când roste?ti numele poetului, gândul î?i zboar? la originea lui. C?l?tor din fire, vine dinspre V?lenii de Munte, jude?ul Prahova, întâmpinat de istoria ce domin? acest loc mirific . Pe malul râului Teleajen, unul dintre locurile îndr?gite ale poetului, înc? vibreaz? emo?ia ?i amintirea lui Miron Radu Paraschivescu. Dragostea ?i devotamentul lui fa?? de locul natal, admira?ia fa?? de frumuse?ile naturii, o dat? cu trecerea timpului, oricine poate auzi în adierea vântului poeziile lui exprimate cu o ging??ie aparte a unor gânduri sensibile ?i curate. Sufletul lui împrejmuie?te V?lenii de Munte cu toat? gama sentimentelor lui exprimate-n crea?iile sale .
muzeograf Mihaela Voicea
Marţi, 15 Februarie 2022 15:42
În 15 februarie 1840, s-a n?scut la Craiova, Titu Liviu Maiorescu, academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician ?i scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 ?i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabil? a României sfâr?itului secolului al XIX-lea ?i începutului secolului al XX- lea. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor f?r? fond, baza junimismului politic ?i „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creang?, Ion Luca Caragiale ?i Ioan Slavici.
Titu Maiorescu, fotografie original?, 1882.
Exponatul face parte din patrimoniul Muzeului ”Ion Luca Caragiale”, Ploie?ti,
sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.
V? propun s? c?l?torim în timp, pentru a în?elege cum era omul Titu Maiorescu, v?zut de contemporanul s?u, Alexandru Vlahu??:
”Între 50 ?i 55 de ani. Talie mijlocie, conforma?ie puternic?; figur? calm?, de o seriozitate impun?toare. În vorb?, în privire, în gest, p?streaz?-ntotdeauna aceea?i m?sur? ?i siguran??, a omului care se observ? ?i se simte st?pân pe el. O bogat? cultur? ?tiin?ific? ?i literar? d? acestei naturi, a?a de bine înzestrate o distinc?ie ?i-o superioritate remarcabil?. Gust, rafinament, sim?ire dreapt?, vedere limpede ?i de o extraordinar? agerime; D. Maiorescu un neîntrecut cunosc?tor de tot ce e art?. El ?tie s? admire, ?i din tot sufletul admir? ce e frumos, chiar când opera ar veni de la un om care l-ar fi urât. Întotdeauna a c?utat s? adune în jurul s?u, s? pov??uiasc? ?i s? îndemne la munc?, pe tinerii în care descoperea un început de talent. Pe mul?i i-a scos la lumin?; cu unii s-a în?elat. Mi-aduc aminte, acum zece ani, a crezut ?i despre mine c-a? da oarecare semne… Acestei credin?i, care- o m?rturisesc cu durere- nu s-a realizat datoresc fericirea de a fi cunoscut pe D-nul Maiorescu acas? la D-sa. În momentul acesta îl v?d, în salonul de lâng? bibliotec?, stând la masa din mijloc, c-un creion în mân?; în fa?a D-sale un încep?tor cite?te, cam emo?ionat, o tragedie în versuri; câ?iva tineri ascult?, ?i urm?resc cu luare-aminte pe chipul D-lui Maiorescu cum trec de l?murit urmele tragediei; D-nii Teodor Rosetti, J.Negruzzi, Mandrea ?i al?ii se retrag în bibliotec?; eu stau sfiicios într-un col? ?-admir r?bdarea ?i senin?tatea olimpic? a D-lui Maiorescu. S-a ispr?vit un act. Aud un glas sonor, de o vibrare muzical?…to?i vin s? asculte. Vorbe?te amfitrionul; el e cât se poate de familial ?i de intim, casa lui n-are nimic din solemnitatea ?i r?ceala sever? a ”caselor mari” ?i totu?i am sentimentul c? m? g?sesc într-un templu. Nu ?tiu ce aer de s?rb?toare, ce via?? particular? cap?t? vorbele în gura D-lui Maiorescu? Iar când cite?te o bucat? literar?, e un maestru, un virtuoso, care interpreteaz? perfect gândul ?i emo?iunea compozitorului.
Ca orator ?i scriitor e magistral. Spus? sau scris?, fraza D-lui Maiorescu e clar?, vie ?i perfect construit?.
Semne particulare: pururea acela?i – senin ca un zeu.”
Bibliografie: ”Amintiri despre Titu Maiorescu”, editura Junimea, Ia?i – 1973
ing. Monica-Violeta BOSTAN
Conservator Muzeul ”Ion Luca Caragiale”, Ploie?ti
Mai multe articole..
- Punctul de vedere al Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova referitor la descoperirea vasului de bronz pe valea râului V?rbil?u
- V? invit?m la pove?ti!
- V? invit?m la pove?ti!
- V? invit?m la pove?ti!
- V? invit?m la pove?ti!
- ZILELE CARAGIALE - 2022
- V? invit?m la pove?ti!
- V? invit?m la pove?ti!
- ZILELE CARAGIALE
- V? invit?m la pove?ti!
Pagina 16 din 122