- Eroare
Marţi, 25 Ianuarie 2022 08:53
Amintirile regelui
Hmm… m? întreb… oare cum a trecut timpul atât de repede ? Este deja anul 1914, m? gândeam eu. Dac? nu a?i ghicit deja, sunt eu, regele Carol I, primul ?i cel mai important rege al României. St?team în balconul turnului cel mai înalt al castelului meu, când am observat cum o frunz? dintr-un stejar înalt a aterizat fix în ceaiul meu de mu?etel. Mi-am l?sat pu?in biscuitul pe farfurioar? ca s? pot arunca mai bine o privire când brusc, apare ceva mic, care îmi ?terpele?te biscuitul.
Hei!!! am strigat. Hei! D?-mi biscuitul! Târziu… Pas?rea a disp?rut cu biscuitul meu în cioc, dar am v?zut c? au r?mas câteva firimituri pe farfurioar?. M-am jucat pu?in cu ele pân? au c?p?tat forma unui vultur. Sem?na cu stema României. ?i am început s? m? întreb ….oare cum am ajuns eu aici? Ce mi-a purtat pa?ii în timp pân? în cel mai înalt turn al castelului Pele?? Mi-am amintit imediat… mi-am amintit totul. Eram în Germania, în ora?ul meu natal, cu mult timp în urm?. St?team în camera mea de la a c?rei fereastr? vedeam un stejar uria? cu crengile pline de p?s?ri. Pictam tablouri. Adoram s? pictez p?s?rile pe care le vedeam pe fereastr?. Într-una din zile majordomul a dat buzna în camera mea, spunându-mi:
Alte?a Voastr?! Domnitorul României, Alexandru Ioan Cuza, a fost detronat ?i alungat din ?ara sa!
-Off! m-ai luat prin surprindere ?i am tras o linie pe tablou!
-Îmi pare r?u Alte?a Voastr?!
-Ce-o fi fost în mintea majordomului? Ce îmi pas? mie de România? De-abia auzisem de ea.
-?ti?i… de fapt … vestea este c? politicienii României au decis ca dumneavoastr? s? fi?i viitorul principe al acelei ??ri.
-Imposibil! am exclamat eu. Cum s? devin domnitor al unei ??ri supus? Imperiului Otoman? P?rin?ii mei nu vor fi niciodat? de acord cu asta.
-Domnule, gândi?i-v? a?a: ave?i oportunitatea istoric? s? sc?pa?i poporul român de otomani! Ve?i deveni astfel unul din cei mai aprecia?i conduc?tori ai Europei!
-Hmm…. nu ?tiu ce s? zic… Cum voi ajunge în România? Ar trebui s? trec prin Austria ?i asta reprezint? un pericol foarte mare pentru mine.
Am ie?it din camera mea ca s? m? plimb pu?in prin curte, s? m? gândesc ce a? putea s? fac. Mi-am dat seama c? mi-ar trebui un pa?aport fals, al unui om de rând. De unde îns? a? putea face rost de un pa?aport fals? Ie?isem din curte, pa?ii m? purtau pe str?zi ?i deodat? am v?zut un om care îmi sem?na foarte mult. M-am decis s? îl urm?resc, sperând c? avea ?i pa?aportul asupra lui. Omul a intrat într-o cas? din centrul ora?ului. Am p?truns dup? el în?untru ?i am observat c? erau mai mul?i prezen?i acolo ?i to?i î?i l?sau pa?apoartele pe o mas?. Într-o clip? de neaten?ie a celor prezen?i am furat pa?aportul care m? interesa ?i am ie?it. Fugeam cu pa?aportul în mân? pe str?zi, uitându-m? în acela?i timp la poza individului ?i am v?zut c? avea buzele mult mai mari decât ale mele. Nu m-am panicat. Urma s? pun un fular pe gur? în a?a fel încât vame?ii s? nu observe diferen?a. Odat? întors acas? i-am spus majordomului c? am un nou nume, Karl Hettingen ?i c? sunt un comerciant care se îndreapta c?tre Odessa cu afaceri. Mai aveam nevoie de ajutor a?a c? m-am îndreptat apoi c?tre o cas? pe care o cuno?team bine. Am b?tut tare la u??.
-Von Werner! Mayenfisch!
-Karl! Ce faci prietene? Ce-i cu tine aici?
-Am nevoie de ajutor! Românii m? vor pe mine principe în ?ara lor.
-B?nuiesc c? ai refuzat, nu?
-Am spus da! ?i vreau ca voi doi s? m? înso?i?i pân? acolo.
-E periculos! Trebuie s? travers?m Austria! Ce ne dai dac? te înso?im?
-V? voi da brio?e.
-Uuuu, ne plac chestiile ale mici ?i dulci! S? mergem!
Astfel, a doua zi eram to?i în tren. La Salzburg, ora? de grani?? între Bavaria german? ?i Austria a trebuit s? coborâm din vagoane pentru a fi controla?i de c?tre vame?ii austrieci.
-Domnule! De ce purta?i un fular pe asemenea c?ldur?? m-a întrebat vame?ul.
-Este bolnav! a s?rit Werner. ?i mai e ?i contagios! Am sc?pat astfel de vam? ?i ne-am îmbarcat pe vaporul care avea s? ne duc? la Turnu Severin. În dup? amiaza zilei de 8 mai am pus piciorul pe p?mântul României. La propriu am atins p?mânturile acestei ??ri pentru c? am fost surprins s? constat c? nu existau drumuri construite. Frumoase aceste prime amintiri din România. Rememorez cu drag cum m-a înso?it I. C. Br?tianu pân? la Bucure?ti, ceremonia de pe Dealul Mitropoliei în care Nifon, m-a uns ca principe al ??rii. Dup? câ?iva ani îns?, m? sim?eam singur. Îmi doream mult o familie. ?i chiar atunci unul dintre consilierii mei m-a anun?at c? I.C. Br?tianu a aranjat s? o cunosc, în vederea c?s?toriei, pe fiica ?arului Rusiei.
-Nu m? voi c?s?tori cu o str?in?! am spus eu. Voi merge în Germania ?i îmi voi alege singur mireasa.
-Fiica ?arului Rusiei nu va fi prea încântat?, a ?optit, zâmbind, consilierul.
?i a?a m-am întors în Germania pentru scurt? vreme. Mama m-a a?teptat cu un co? cu brio?e (din care Werner a mâncat mai mult de jum?tate). În Germania am cunoscut o prin?es? minunat?, care mi-a furat inima pe loc, Elisabeta de Wied. Foarte repede ne-am logodit ?i pe 3 noiembrie 1869 a avut loc nunta. În timp ce preotul ne întreba dac? suntem de acord s? ne c?s?torim, îi auzeam pe Werner ?i Mayenfisch în spate cum plâng în hohote. ?i tot Werner a prins buchetul de nunt? aruncat de c?tre Elisabeta. Au urmat momente de maxim? fericire. Elisabeta a n?scut o feti??, în anul 1870. Am numit-o Maria ?i vreme de trei ani ?i jum?tate a fost lumina ochilor no?tri. Era un înger ?i din p?cate, Dumnezeu a vrut s? r?mân? un înger pentru eternitate ?i a luat-o la El în prim?vara anului 1874…..
Pe unde o mai fi tabloul pe care îl pictam atunci, în 1866? Urc în podul castelului ?i printre multe lucruri aruncate îl g?sesc. Linia tras? atunci din gre?eal? era înc? acolo. Am luat o pensul? ?i am f?cut un M din acea linie. Am coborât apoi ?i am mers s? pun tabloul pe mormântul Mariei s?pat lâng? orfelinatul de lâng? palat, unde îi placea atât de mult s? se joace ?i s? alerge dup? p?s?ri… Am fost prin?, domnitor, rege. Nimic nu mi-a bucurat mai mult sufletul decât atunci când am fost tat?.
Ionescu Adriana Maria, Premiul II
Clasa a VI-a A, ?coala Central? Câmpina, jude?ul Prahova
Luni, 24 Ianuarie 2022 07:37
Expozi?ie Concurs interjude?ean „Pe Urmele Unirii!?
Concursul interjude?ean „Pe Urmele Unirii!? s-a desf??urat în mediul online în perioada 1 noiembrie 2021 - 10 ianuarie 2022 ?i a avut ca tematic? principal? semnifica?ia zilei de 24 ianuarie 1859, a marelui eveniment istoric de la 1 decembrie 1918 ?i personalit??ile care au contribuit la realizarea Unirii. S-a dorit o abordare non-formal?, dar realist? ?i corect? din punct de vedere istoric a subiectelor.
Organizatori acestui concurs au fost: Colegiul Na?ional Mihai Viteazul Ploie?ti, ?coala Gimnazial? „Nicolae Iorga” Ploie?ti, ?coala Gimnazial? Special? Târgovi?te, iar parteneri au fost: Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Asocia?ia Jude?ean? Cultul Eroilor Prahova, Biblioteca Jude?ean? „I. H. R?dulescu” Dâmbovi?a.
Ne bucur?m c? au participat la concurs elevi din 40 de jude?e din România ?i ?ase ?coli din Republica Moldova. La cele douã sec?iuni ale concursului s-au înscris elevi cu 813 lucr?ri dup? cum urmeaz?: Sec?iunea I: crea?ii plastice (690 de lucrari ale pre?colarilor/elevilor din ciclul primar, gimnazial ?i elevilor cu CES); Sec?iunea a II-a: Prezentare PPT (123 de prezentari realizate de cãtre elevii din ciclul gimnazial). În urma juriz?rii s-au acordat la cele dou? sec?iuni 75 premii I, 47 premii II, 48 premii III, men?iuni ?i diplome de participare.
Din cele mai frumoase crea?ii înscrise în concurs am realizat o micro expozi?ie virtual?.
Mul?umim tuturor participan?ilor ?i v? dorim vizionare pl?cut?!
prof. dr. Maria Mariana Gheorghe
prof. Nicoleta Camelia Bucuric?
prof. Ana-Maria Stancu
muzeograf Monica Cîrstea
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• „Mica Unire a lui Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Nicolae B?lcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914
• „24 Ianuarie -Ziua de aur a veacului. Cântecele Unirii” - online
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
• „Personalit??ile Unirii: Theodor Aman” - online
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
• Evocare: „Contextul european în care s-a realizat Mica Unire de la 1859” - online
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu, Aleea Casa Domneasc? nr. 3
• Evocare: „ Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ?i reformele României moderne din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea? - online
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
• „Primul pas c?tre România” - online
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• „24 ianuarie 1859 – Mica Unire ?i Alexandru Ioan Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
• „Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite?- online
Vineri, 21 Ianuarie 2022 08:17
Scrisoare c?tre Iancu de Hunedoara
Hunedoara, 3 iunie 1456
So?ul meu,
Î?i scriu, într-un final, cât de repede am putut, de îndat? ce treburile domne?ti de la curte îmi d?dur? r?gazul de a o face.
Inten?ia mea de a-?i scrie nu este legat? de cine ?i cum a muncit sau cât a trudit la curtea Hunedoarei, ci vreau ?i consider de bun? cuviin?? s?-mi anun? so?ul de tr?irile ?i gândurile mele cele mai adânci ?i de nep?truns. C?ci ceasuri întregi am cugetat de la enigmele lumii acesteia ?i pân? la tristul fapt c? tu e?ti la mile dep?rtare, iar eu aici, întrebându-m? ce faci ?i cum te sim?i.
De când ai plecat, chemat de nobila datorie de a ne ap?ra ?inuturile de p?gâni, la Seghedin, mi-am petrecut zilele în biblioteca de la primul cat, chiar dac? nu este atât de dotat?, precum cea de la parter, ocupat? din zori ?i pân? la asfin?it de Matia ?i de c?rturarul Grigore de Sanok. Consider c? tutorele s?u îl înva?? lucruri bune, de folos pentru un b?iat ca el, dar nu toate înv???turile sale au o însemn?tate mare pentru copil. C?ci îl ?tii ?i tu pe Matia al nostru... Un b?ietan c?ruia îi st? mintea numai la pas?rea aia, la ?oimul t?u. Dar ce conteaz? p?rerea mea, în vremurile noastre? Îns? nu vreau s? umplu paginile cu plângeri f?r? rost. ?i toat? ziua mi-o petrec între paginile c?r?ilor, ori pierdut? prin împrejurimile castelului, mergând f?r? niciun scop. Desigur, oamenii cur?ii sunt oameni buni, one?ti, cu care m? în?eleg ?i care îmi sunt de-a dreptul ca o familie, dar cu toate astea, simt c? sunt singur? ?i c?, uneori, ei nici nu ar exista. Iancu, tu nu m? po?i în?elege pe de-a-ntregul pentru c? e?ti întotdeauna ocupat, dar eu... Eu am, din nefericire, tot timpul din lume pentru a cugeta la absen?a ta.
În ultimele s?pt?mâni, am luat la pas p?durile de pe domeniul Hunedoarei, uneori înso?it? de Matia, îns?, de cele mai multe ori singur?. Am cercetat fiecare potec?, m-am adâncit în verdele curat ?i tân?r al verii, cât înc? mai este, c?ci în scurt timp, toamna îl va înghi?i. Mergeam în plimb?ri c?lare pe roibul meu pe meleaguri neumblate de oameni ?i priveam castelul de departe, gândindu-m? c? sunt st?pâna a tot ce vedeam, de?i nu m? sim?eam deloc a?a. Încearc? s? vezi cu ochii min?ii dealurile încinse de c?ldur? ?i p?durile de smarald, îngânând cântecul s?lbatic al vântului din întâia lun? a verii. Încearc? s?-?i imaginezi, ori de câte ori ai r?gazul, castelul, vechiul castel plin cu amintiri de aur, animat de boieri ?i servitori ?i pe Matia, alergând prin curte. Î?i spun toate astea ca s? nu ui?i p?mânturile noastre ?i pe noi. Ca s? p?strezi în inim? cele mai pre?ioase amintiri.
?tii tu, când m? plimbam pe câmpuri ?i dealuri auzeam uneori galop de cai ?i, de fiecare dat? întorceam capul cu inima b?tând puternic, crezând c? e?ti tu. D?deam cu ochii, îns?, doar de am?gitoarea imagine a unor c?l?re?i oarecare ?i a cailor lor. Niciunul nu sem?na cu tine... Chiar ?i acum, uneori, când mai scriu scrisori aud nechezat de cai ?i m? ridic în grab? s? v?d dac? nu cumva te-ai întors de la vreo vân?toare. Dar, din nou, sunt doar oamenii cur?ii. ?i m? întorc în odaia pustie, goal? pe din?untru ?i nu mai pot scrie, ca ?i cum toat? inspira?ia mea s-a scurs în clipele acelea de dezam?gire. Acum nu vreau s?-?i scriu despre suferin?ele mele, c?ci cred c? te-a? întrista, domnul meu. A? vrea s?-?i povestesc, îns?, o întâmplare ?i urm?rile ei. ?tiu c? m? vei oc?rî când ne-om vedea.
În diminea?a zilei de ieri (Ziua Domnului fiind), m-am trezit plin? de via??, o stare neobi?nuit? doamnei Hunedoarei, de parc? se schimbase ceva în mine. Dup? ce s-a terminat slujba din capel? (stra?nic vorbe?te p?rintele nostru) ?i dup? ce mi-am ispr?vit treburile domne?ti, am urcat în odaia mea. Nu-mi mai r?m?sese altceva de f?cut decât s? stau ?i s? a?tept Vecernia. Dar, dintr-o dat?, m-am ridicat ?i am îmbr?cat ni?te straie vechi de vân?toare, care fuseser? ale lui Mihaly. Înainte de toate, am luat tolba cu s?ge?i ?i arcul t?u. Apoi am coborât în tain? în grajd, am înc?lecat iapa, am luat pe ogarul t?u credincios, Lupu, am ie?it în galop ?i am luat-o ?int? spre p?dure. M-am sim?it numaidecât eliberat? de triste?ile mele ?i oarecum aproape de tine, ?tiind c? fac ceea ce f?ceai tu, în zilele tale bune, când erai acas?. Apoi am în?l?at capul în vântul dup?-amiezii ?i am rugat pe Bunul Dumnezeu s? m? binecuvinteze. Apoi am dat pinteni calului ?i am pornit la vân?toare. În timp ce urm?ream câte un iepure sau o vulpe, mirosul p?durii ?i al p?mântului proasp?t udat de binef?c?toarea ploaie de var?, care tocmai se oprise, m? umplea de via??, iar vântul în?ep?tor, de libertate. M? descurcam bini?or cu arcul ?i îmi imaginam cum ai fi f?cut dac? ai fi fost ?i tu acolo. La un moment dat, în vâltoarea vân?torii, am z?rit cu coada ochiului un mistre?. Vântul rece, care parc? m? sufoca, mi-a dat avântul de a urm?ri animalul, a?a c? am întors calul. În toiul galopului, mistre?ul a disp?rut dup? o stânc?, iar în fa?a mea au coborât din înalt câ?iva corbi, care cronc?neau sfâ?ietor. F?r? s? vreau, gândul mi-a zburat la tine. Oare p??ise?i ceva, Iancu de Hunedoara, din neamul Corvinilor? Calul era nespus de speriat, eu nu apucasem s? îmi dau seama de situa?ie, iar când am tras din h??uri la dreapta, iapa a alunecat într-o râp?. M-am dezechilibrat ?i-am c?zut de pe ea. Lupu, care r?m?sese în urm?, s-a oprit lâng? mine ?i m-a privit cald. Cu toate c? bra?ul drept m? durea îngrozitor ?i îmi ardea, am încercat s? m? ridic, dar în zadar. C?utam în ochii lui Lupu salvare, dac? nu fizic?, m?car pu?in? alinare, c?ci eram dezn?dajduit?, iar spaima se cuib?rise în inima mea. Dar când Lupu a plecat de lâng? mine, m-a p?r?sit ?i ultima f?râm? de lumin?, r?mânând într-o suferin?? cum nu î?i po?i imagina. ?i am c?zut într-o toropeal?, dârdâind de frig. Dup? o vreme, am auzit vag ni?te voci, printre care ?i cea a c?lug?rului Capistrano.
Apoi m-am trezit în odaia mea, cu bra?ul înf??urat în t?t?neas? proasp?t? ?i cu r?ni pe mâini ?i pe chip. O slujnic? mi-a adus pu?in? coada ?oricelului pentru r?ni. Tot ce se întâmplase îmi p?rea un vis. Slujnica mi-a spus încântat? c? e meritul lui Lupu c? sunt aici, c?ci el e cel care venise la castel s? dea de ?tire de lipsa mea. Am vrut de îndat? s?-?i scriu, deoarece mâna mea stâng? cu care am deprins scrisul era teaf?r?, dar durerile nu mi-au îng?duit s? o fac. A?a c? am l?sat pe azi ?i iat?-m? scriindu-?i ?i sim?ind astfel c? nu e?ti chiar a?a de departe de mine. ?i fii pe pace, pe când vei fi primit epistola, eu voi fi bine, c?ci r?nile mele nu sunt grave.
Un lucru mai vreau s?-?i spun. ?tiu c? nu se cuvine ca doamna unui castel s? vâneze singur?, dar cu toate astea am f?cut-o ?i nu regret. ?tiu c? nu se cuvine ca doamna unui castel s? încalce regulile, nu are voie s? plece de acas?, dar cu toate acestea, am decis (?i a? vrea s?-?i dai consim??mântul în leg?tur? cu acest lucru) s? te vizitez la Seghedin. Mi-ar pl?cea nespus de mult s? v?d cum î?i organizezi o?tirile ?i cum faci fa?? necesit??ilor preg?tirii unei astfel de b?t?lii, c?ci ?tiu ce greu e s? porne?ti înc? o cruciad?, poate cea mai important?.
?i prin mila lui Dumnezeu am scris aceast? scrisoare ?i ?i-am relatat faptele întâmplate. ?i prin mila Lui se vor scrie ?i altele...
Cu speran??, a ta doamn?,
Elisabeta Silaghi
Vasiu Hannah, Premiul I
Clasa a VIII-a C, ?coala Gimnazial? „Iuliu Ha?ieganu”, Cluj-Napoca, jude?ul Cluj
Joi, 20 Ianuarie 2022 08:55
Baciul ?i mioarele sale
C?r?ri de munte înghe?ate urca bietul baci, ducând în spate câteva des?gi cu provizii. Iarna a?ternut? la început de 1475 avea s? lase urme adânci. În urma lui, înaintau cu greu turmele de oi. Nu mai era chiar tân?r, dar inima-i era dârz? ?i trupul c?lit de b?t?lii. Se retr?sese în mun?i pentru a-?i tr?i zilele r?mase în lini?te, dar lini?tea nu voia s? se a?tearn? peste draga lui Moldov?. Vremurile de lupt? se întorseser?. Vântul sufla cu putere, f?când tot mai greu urcu?ul.
- Nu plânge, mioar? ?i nu mai privi-napoi! M?ritul Vod? ?tefan ?i Moldova ne vor purta de grij?!
Mioarele îi ascultau glasul blând ?i a?teptau ca buciumul s? le înc?lzeasc? sufletul.
- Casele noastre poate-au ars, cu tot cu amintiri, dar am luat cu noi dreptatea ?i curajul de a lupta!
Baciul mâna turmele pân? în vârf de munte ?i se opri deodat? cuprins de spaim?.
- Al nostru voievod m-a?teapt? mai mult ca oricând! Nu pot z?bovi pe drum, sunt dator s?-l sprijin pe domnul ?tefan la vreme de strâmtorare s?-i alunge pe vr?jma?i!
L?s? mioarele în grija câinelui s?u credincios, coborî în grab? spre lunca Bârladului. În drum g?si casele ?i grânele fumegând, vederea lor îl r?scoli, sufletul i se strânse, dar nu z?bovi. Pe cer se adun? o cea?? groas?, de-abia putea z?ri ceva în cale. Se auzeau goarne de bucium amestecate cu strig?te de lupt?. Turcii împânzeau z?rile cu zecile de mii: ieniceri, spahii ?i gloate, ca lupii fl?mânzi. Osta?ii moldoveni, cu m?ritul Vod? în frunte, î?i rânduiser? tunurile de-a lungul luncii ml??tinoase, iar trâmbi?ele r?sunau a libertate.
- Ghiaurii, ghiaurii, pe ei! se auzea în zare…
Pe malurile înghe?ate se adunau de-a valma otomanii c?zu?i, cai, steaguri de lupt?, alaiuri de o?teni…
Cu buzduganul în mân?, c?lare pe un cal aprig, care alerga ca un fulger, Vod? ?tefan lovea în stânga ?i-n dreapta, dând inim? o?tenilor lui ?i f?cându-i s? lupte cu încrederea în biruin??:
- Vitejii mei, neamul românesc nu va ceda niciodat? în fa?a du?manului! striga m?ritul ?tefan.
Baciul înaint? în lupt? cu mândrie, îl privi pe voievod cu drag ?i începu a lovi cu sete to?i vr?jma?ii care îi ap?reau în cale. Toporul lui cu coada lung? nu-?i g?sea astâmp?r. Trupul sl?bit îi d?dea îndr?zneal?, încredere ?i dispre? pentru du?mani. Lovea cu putere, privind îndelung la p?mântul str?mo?esc. Un iatagan turcesc îi str?punse trupul deodat?.
Mioarele îi ap?rur? pe-o paji?te bogat?, cu mieii zburdând de colo-colo, mun?ii...Vod? ?tefan biruitor pe calul lui aprig...
- Lupt? baciule! Nu te l?sa! Î?i strâng acum rana adânc?! se auzea departe, departe.
- M?rite Vod?, tu mi-ai dat libertate...
- Izbânda e a noastr?!
Baciul fu cuprins de o lini?te nem?rginit?... În sfâr?it, lini?te...
Un bucium se aude ?i-acum din vârf de munte, chemând, parc? mioarele s-asculte glasul dulce!
Ioakeimidis Teodora, Premiul I
Clasa a VI-a C, Liceul de Informatic? „Tiberiu Popoviciu”, Cluj-Napoca, jude?ul Cluj
Miercuri, 19 Ianuarie 2022 12:24
„Cât va avea ?ara aceasta o istorie, cea mai frumoas? pagin? va fi aceea a lui Alexandru Ioan I” – MIHAIL KOG?LNICEANU
Cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale organizeaz? în perioada 20-24 ianuarie 2022, activit??i dedicate acestui eveniment cu o deosebit? însemn?tate istoric?, desf??urate ?i în mediul virtual, pe paginile de facebook ale sec?iilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/:
Luni 24 ianuarie, 2022, începând cu ora 11.30, la sediul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu nr. 10, vor avea loc depuneri de flori la busturile domnitorilor din curtea institu?iei.
Reamintim participan?ilor la eveniment s? respecte normele sanitare în vigoare.
PROGRAM:
20 ianuarie
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
• Lec?ie tematic?: „Alexandru Ioan Cuza, creatorul României Moderne”
- loc de desf??urare: ?coala Gimnazial? M?gurele
21 ianuarie
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
• Proiect educativ online: „Cuza ?i personalit??ile Unirii”
- particip? elevi ai Colegiului Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti
- coordonator prof. Elena Marin
♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• Ora 11.30 – Matineu muzeal: „Unirea Principatelor – de la fapte la istorie”
- prezint?: prof. Robert Stan - Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vod?” Urla?i
24 ianuarie
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• „Mica Unire a lui Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Nicolae B?lcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914
• „24 Ianuarie -Ziua de aur a veacului. Cântecele Unirii” - online
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
• „Personalit??ile Unirii: Theodor Aman” - online
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
• Evocare: „Contextul european în care s-a realizat Mica Unire de la 1859” - online
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu, Aleea Casa Domneasc? nr. 3
• Evocare: „ Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ?i reformele României moderne din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea? - online
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
• „Primul pas c?tre România” - online
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• „24 ianuarie 1859 – Mica Unire ?i Alexandru Ioan Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
• „Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite?- online
Miercuri, 19 Ianuarie 2022 10:43
Misiunea de salvare
La ?coal?, în una dintre lecturile despre istoria ??rii noastre, am aflat despre povestea M?riuc?i Zaharia, poveste care m-a întristat dar, în acela?i timp, m-a emo?ionat prin lec?ia de curaj a copilei de numai zece ani.
?n acel moment, am sim?it c? am o misiune: aceea de a m? întoarce în timp ca s? încerc s? o salvez pe M?riuca de la moarte. Era doar un copil…
?n acea noapte, m-am dus la un vr?jitor ca s?-i cer o po?iune magic?, s? pot c?l?tori în trecut, la M?r??e?ti, în satul R?zoare, unde r?zboiul contra nem?ilor abia începuse.
Ajuns acolo, am v?zut tran?eele românilor ?i pe M?riuca Zaharia al?turi de bunicul ei. Purta o ie frumoas? ?i pe cap avea o coroni?? din flori de câmp. Am fost uimit s? v?d c? satul era aproape p?r?sit. Am v?zut cum solda?ii români î?i preg?teau atacul cu tunuri. Ghiulelele zburau pe cer ca ni?te stele c?z?toare. ?n aer era un miros înec?cios de fum.
?n spatele livezii lui nea Zaharia se în?l?a un nuc stufos ce ascundea în ramurile lui un soldat care supraveghea mi?c?rile nem?ilor. Nu dup? mult timp, supraveghetorul a fost lovit ?i a murit. ?tiam c? se apropie din ce în ce mai mult momentul în care trebuia s? o salvez pe M?riuca. ?i mai ?tiam c? în câteva momente telefonistul va fi ?i el r?nit.
Deja M?riuca începuse s? preia sarcinile observatorului. Se-auzeau tot mai tare ?i mai aproape împu?c?turile. M?riuca observa foarte bine mi?c?rile trupelor de pe front ?i transmitea artileri?tilor fiecare pas al nem?ilor, ajutându-?i camarazii ?i riscându-?i via?a în orice moment.
Era timpul s? intervin. I-am spus feti?ei c? venisem din viitor ?i c?, dac? nu se ascunde cât mai repede, va fi ucis?.
Atunci M?riuca mi-a spus c? nu va coborî din nuc. Am insistat s? vin? cu mine, ?tiind ce va urma, dar nici n-a vrut s? aud?. Era hot?rât? s? duc? lupta pân? la cap?t, indiferent de ce s-ar fi întâmplat. Mi-am dat seama c? dragostea ei pentru ?ar? este extrem de mare ?i c? nu pot s? schimb istoria, oricât a? vrea.
Am b?ut restul licorii magice ?i m-am întors acas? cu triste?ea c? nu am putut s?-mi îndeplinesc dorin?a. Eram plin de admira?ie ?i recuno?tin?? pentru M?riuca.
S?ndulescu Alexandru-Matei, Men?iune
Clasa a III-a D, ?coala Gimnazial? ,,Sfântul Vasile”, Ploie?ti, jude?ul Prahova
Marţi, 18 Ianuarie 2022 15:24
S-a întâmplat în 18 ianuarie1879: La Teatrul Na?ional din Bucure?ti are loc premiera comediei "O noapte furtunoas?", de Ion Luca Caragiale. În distribu?ie: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicu?a Popescu, Aristi?a Romanescu." O noapte furtunoas?" este o comedie (în patru tablouri) de Ion Luca Caragiale. A ap?rut în "Convorbiri literare", 1879, cu o elogioas? prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând ?i pe scena Operei Române, în 1935, înso?it? de muzica lui Paul Constantinescu. În 1943 regizorul Jean Georgescu a f?cut un film omonim dup? aceast? valoroas? pies? de teatru. Adev?rata notorietate a lui Caragiale începe cu reprezentarea traducerii, dup? A. Parodi, a tragediei în versuri "Roma învins?", la Teatrul Na?ional din Bucure?ti, care avusese cu pu?in înainte mare succes la Paris. Drama, în versuri superioare celor originale, fusese remarcat? drept excep?ional? de juriul în care figuraser? Hasdeu, Alecsandri ?i Maiorescu. Acest succes îl îndeamn? pe Eminescu, de curând redactor la "Timpul", s?-l introduc? în cenaclul lui Titu Maiorescu, în care se va impune cu autoritate. Confirmându-?i promisiunile cu lectura "Nop?ii furtunoase" la ?edin?a aniversar? din 12 noiembrie 1878 la Ia?i, Titu Maiorescu ?i prietenii s?i au recunoscut în noul dramaturg pe scriitorul mult a?teptat, cu subiecte originale, în autentic mediu românesc ?i în plin? actualitate. Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Na?ional din Bucure?ti prezint? în premier? "O noapte furtunoas?", trecut? în programul teatrului de Ion Ghica, director general al teatrelor. Premiera a avut mare succes, dar autorul, ie?it pe scen? ca s? primeasc? aplauzele furtunoase dezl?n?uite chiar dup? primul act, s-a auzit fluierat ?i huiduit de grupuri organizate la galerie. Despre ceea ce se întâmplase m?rturise?te chiar Caragiale:„Se r?spândise vestea c? piesa lovea în institu?ia G?rzii Cet??ene?ti. Iar la a doua reprezenta?ie, din 21 februarie, am fost iar fluierat, huiduit ?i amenin?at, de o droaie de patrio?i din Garda Civic?, cu b?taia în pia?a Teatrului. Ni?te tineri ofi?eri m-au sc?pat de furia lor.” Acesta a fost motivul care a determinat conducerea Teatrului Na?ional s? scoat? piesa din program. Protestul fusese organizat de un grup de pretin?i morali?ti, pentru acordarea unei satisfac?ii micii burghezii „ultragiate” de con?inutul piesei. ?i cu toate acestea, momentul a marcat începutul gloriei lui Caragiale, toate piesele pe care le-a prezentat mai târziu constituind cele mai mari succese ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. "O noapte furtunoas?" nu se refer? atât la îngâmfarea negustorilor parveni?i de tipul lui jupân Dumitrache Titirc? Inim?-Rea, chiristigiu ?i c?pitan în garda civic?, la rigiditatea reprezentan?ilor for?ei publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, ?i la arivismul amploia?ilor de factura studentului gazetar Ric? Venturiano, cât la „onoarea de familist“ a jupânului, compromis?, la lipsa de „rezon” a ipistatului prea încrez?tor ?i gr?bit s? fac? uz de autoritate în favoarea amicului s?u, în fine la limbajul semicult al ziari?tilor, adep?i ai unor sloganuri sublime pe care le pronun?? dup? ureche, aplicându-le dac? s-ar ivi ocazia, pe dos. Din fraza lui Venturiano: „Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun sfânta Constitu?iune... mai ales cei din masa poporului”, cei doi în?eleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc c? Ric? „bate în ciocoi, unde m?nânc? sudoarea poporului suveran”. Într-adev?r, Ric? pretinde c? n-are alt? politic? decât „suveranitatea poporului”, pentru c? „box populis, box dei”, dar deviza lui civic? sun?: „Ori to?i s? muri?i, ori to?i s? sc?p?m!” Piesa, o fars?, se bazeaz? pe un qui pro quo. Jupân Dumitrache ia drept inamic al onoarei sale pe Ric?, în vreme ce so?ia sa, Veta, îl tr?deaz? cu Chiriac, calfa ?i omul s?u de încredere, iar Ric?, aventurierul hilar, o „asalteaz?” de fapt pe cumnata chiristigiului.
ing. Monica-Violeta BOSTAN
Conservator Muzeul "Ion Luca Caragiale", Ploie?ti
Surse:
Marţi, 18 Ianuarie 2022 08:29
Constantin Brâncoveanu, domnitorul în?elept
Era o zi senin? de toamn? când am ie?it din m?n?stire ?i stare?ul Atanasie m-a luat de mân? ?i m-a întrebat dac? am v?zut portretul domnitorului de la intrarea din biseric?. Nu am ?tiut cine este.
Mi-a fost ru?ine c? nu am ?tiu ?i acas? i-am întrebat pe bunicii mei cine e acel domnitor. Bunicul mi-a spus c? m?n?stirea îi poart? numele ?i mi-a dat o carte din care am aflat ce via?? zbuciumat? a avut.
Despre Constantin Brâncoveanu am aflat câteva date interesante pentru vremea aceea ?i pentru noi, cei de azi. A domnit între anii 1688-1714. Perioada în care a domnit Constantin Brâncoveanu s-a caracterizat prin îndelungi lupte pentru suprema?ie a Imperiului austriac împotriva Imperiului otoman. Mai târziu se va implica în luptele pentru domina?ie ?i Rusia. Brâncoveanu a încercat s? p?streze independen?a Munteniei, încercând s? evite soarta Transilvaniei, cucerit? ?i ocupat? de austrieci, ac?ionând împotriva acestora în alian?? cu turcii. Pe de alt? parte, a încercat s? limiteze influen?a turcilor în Muntenia, aliindu-se cu austriecii. Când a fost cazul s-a aliat cu curu?ii (partida antihasburgic? transilv?nean?) împotriva austriecilor. A c?utat sprijinul Rusiei pentru a se men?ine în acest joc, dar f?r? a primi ajutorul a?teptat. Întreaga lui domnie, de peste 25 ani, s-a caracterizat prin jocuri politice ?i diplomatice cu cele trei mari puteri care se confruntau în aceast? zon? a Europei. Constantin Brâncoveanu împreun? cu cei patru fii ai s?i ?i clucerul Ianache V?c?rescu au fost decapita?i la 15/26 august 1714 în fa?a sultanului Ahmed al III-lea. Trupurile celor uci?i au fost aruncate în mare.
V?duvele celor uci?i ?i singurul nepot de fiu al fostului domnitor au fost surghiunite în Asia Mic?. Dup? ce am citit, m-am dus la culcare.
Eram în Palatul Mogo?oaia. Domnitorul st?tea de vorb? cu sp?tarul Toma, care a cucerit Br?ila, st?pânit? de turci. Sultanul s-a mâniat tare ?i s-a hot?rât s?-l ucid?. În visul meu în sala palatului construit de domnitor a intrat Mustafa Aga ?i i-a pus pe um?r o n?fram? neagr?. M-am speriat. Auzeam vocea groas? a turcului, pe care domnitorul îl considera prieten.
M? aflam apoi într-o alt? sal? mai mare a palatului din Istanbul. Pe divan st?tea însu?i sultanul. Din ochii lui ie?eau scântei, din glasul lui, tunete, a?a de furios era! I-a cerut lui Constantin Brancoveanu s?-i dea ?ara ?i s? renun?e la credin?a ortodox?. Domnitorul român nu s-a speriat de amen??rile complite ale sultanului c? îl va ucide, dar mai întâi îi va ucide pe cei patru fii ai s?i: Constantin, ?tefan, Radu ?i Matei.
Eu am s?rit ca ars. Era 8:00, întârziem la ?coal?. Pe drum îmi repetam ce aveam s?-i spun stare?ului când voi merge în vacan??, în satul bunicilor de lâng? M?n?stirea Sâmb?ta.
Philip Cezar Pop, Men?iune
Clasa a IV-a, Liceul Teoretic Na?ional, Bucure?ti
Luni, 17 Ianuarie 2022 16:11
Ast?zi, 17 ianuarie 2022, în semn de recuno?tiin?? ?i ca m?rturie a ceea ce înseamn? prof. Nicolae Simache pentru cultura româneasc?, în general, ?i pentru cea ploie?tean?, în special, colectivul Muzeului Ceasului a comemorat 50 de ani de la trecerea în nefiin?? a celui ce a fost numit „p?rintele muzeografiei prahovene”. Împreun? cu Prim?ria comunei Cosminele, cu ?coala Gimnazial? a comunei ?i cu p?rintele Veselu Vasile, am adus un pios omagiu ?i ne-am rugat pentru acest mare profesor de istorie ?i p?rinte aspru a numero?ilor elevi ce au trecut pragul Liceului „I.L.Caragiale” Ploie?ti, pentru acest neobosit c?rturar ?i muzeograf, ce a l?sat lumii o mo?tenire nepre?uit?. O m?rturie scris?, a ceea ce a însemnat ?i înseamn? profesorul Simache pentru noi to?i, este ?i articolul din ziarul Flamura Prahovei, din 18 ianuarie 1972, în care apare urm?torul fragment : „Nicolae Simache nu mai este. Dar ne-a r?mas amintirea lui, de exemplu viu al d?ruirii sale, miile sale de pagini, tot ceea ce a f?cut el bun ?i temeinic de-a lungul întregii sale existen?e.”
Mai multe articole..
- V? invit?m la pove?ti!
- ZIUA CULTURII NA?IONALE
- V? invit?m la pove?ti!
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- V? invit?m la pove?ti!
- V? invit?m la pove?ti!
- ZIUA CULTURII NA?IONALE
- Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? la pove?ti!
- Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? la pove?ti!
- Prototipul ceasului ”Tudor Vladimirescu”, SERIA 000
Pagina 18 din 122