• V? invit?m s? viziona?i filmul spectacolului istorico - militar „130 de ani de la Independen?a de Stat a României” accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=lo_qM6Qa8aU

   

   

   

   

   

   

   

  Spectacolul a avut loc în perioada 17-18 octombrie 2008 ?i a fost realizat de:
• Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
• Asocia?ia „6 Doroban?i”
• Asocia?ia „Tradi?ia” Bulgaria
• Asocia?ia Colec?ionarilor de Arme
• Muzeul Militar Na?ional
  
• Prim?ria Ploie?ti
  
• Poli?ia Comunitar?
  
• Jandarmeria Prahova

Din seria S?rb?tori ?i obiceiuri. R?spunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român.

 Text de Ioana Constantin, muzeograf la Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova

Foto1: Carte po?tal? ilustrat? „Hora la Comarnic”- fotocopie, din colec?ia MJIAPH

Foto 2: Carte po?tal? ilustrat? „Hora la Nea Lache din Breaza de Sus” - fotocopie, din colec?ia MJIAPH

Foto 3: „Costumul popular românesc – art? ?i tradi?ie”- secven?? din expozi?ia temporar? a MJIAPH (Str. Toma Caragiu 10)

COMUNITATEA EUROPEAN? – PRINCIPALE DATE ?I REPERE

? 9 mai 1950 - Lansarea Proiectului comunitar de c?tre luxemburghezul Robert Schuman, în contextul împlinirii a cinci ani de la proclamarea victoriei alia?ilor împotriva fascismului.
Proiectul a primit numele ini?iatorului, dar oficial va fi folosit termenul CECA, semnificând tocmai Consiliul European privind problemele capitale economice ale momentului – c?rbunele ?i o?elul.
??rile fondatoare: Fran?a, Germania, Italia, Belgia, Olanda ?i Luxemburg.
? 10 august 1952 - Începerea func?ion?rii efective a activit??ii Înaltei Autorit??i, sub pre?edin?ia lui Jean Monnet, celebrul economist francez, care o va conduce pân? în 1955.
Primul secretar general al Consiliului a fost luxemburghezul Christian Calmes.
? 25 martie 1957 – Semnarea tratatelor privind constituirea Comunit??ii Economice Europene (C.E.E.) ?i Euroatomul, de c?tre toate statele fondatoare, ambele tratate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 1958.
? 1 ianuarie 1973 – La membri de baz? ai comunit??ii, se adaug? Danemarca, Irlanda ?i Marea Britanie
? 1981 – Grecia este, ?i ea, primit? în Comunitatea European?.
? 1985 – S-au creat noi facilit??i, pentru ??rile membre, în avantajul liberei circula?ii a m?rfurilor ?i a u?ur?rii deciziilor pe care Consiliul este împuternicit s? le ia. Actul Unic a fost documentul oficial care va intra în vigoare la 1 iulie 1987
? 1986 – Spania ?i Portugalia devin noii membri ai Comunit??ii Europene
? februarie 1992 – Comunitatea European? va lua numele de Uniunea European?, în urma Tratatului de la Maastricht
? 31 decembrie 1992 – S-au pus bazele acordului de liber? circula?ie a m?rfurilor pentru to?i membri Uniunii Europene, tratatul intrând efectiv în vigoare la 1 noiembrie 1993.
? 1 ianuarie1995 – Austria, Finlanda ?i Suedia sunt noile ??ri componente ale Uniunii Europene.
? Octombrie 1997 – Prin Tratatul de la Amsterdam, s-a prev?zut c? toate ??rile din Europa pot adera la UE dac? îndeplinesc cinci condi?ii: s? apar?in? spa?iului geografic, s? apere valorile democratice, s? respecte economia concuren?ial?, de pia??, s? accepte regulile ?i practicile UE, s? aplice politica comercial?, tariful vamal extern
? 19 iunie 1999 – Se semneaz?, la Schengen, acordul privind eliminarea vizelor pentru comunitari ?i trecerea la aplicarea liberei circula?ii.
? 1 ianuarie 2002 – Are loc introducerea monedei unice europene, Euro, care înlocuie?te moneda na?ional?, doar pentru un num?r de 12 ??ri, întrucât Marea Britanie, Suedia ?i Danemarca ?i-au p?strat în continuare propriile monezi.
? 1 mai 2004 – Devin membre ale Uniunii Europene înc? 10 ??ri ?i anume: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh?, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
? 29 octombrie 2004 – Lansarea Constitu?iei Europene a c?rei aprobare urmeaz? s? fie finalizat? prin referendum.
? 1 ianuarie 2007 – Bulgaria ?i România sunt acceptate de facto ca ??ri membre, cu drepturi depline, ale Uniunii Europene.
? 15 decembrie 2008 – Muntenegru depune cererea de aderare la Uniunea European?.
? 1 decembrie 2009 - Intr? în vigoare Tratatul de la Lisabona, semnat în capitala Portugaliei la 13 decembrie 2007.
? 22 decembrie 2009 - Serbia depune cererea de aderare la UE.
? 1 aprilie 2012 - Prima ini?iativ? cet??eneasc? european?, „Right2Water”, care a întrunit 1,6 milioane de semn?turi, s-a finalizat cu o propunere de noi norme privind apa potabil?. Comisia depune eforturi pentru a face ini?iativa mai accesibil? pentru utilizatori, luând în calcul inclusiv sc?derea vârstei minime necesare pentru a sus?ine o ini?iativ? cet??eneasc? de la 18 la 16 ani.
? 1 iulie 2013 - Croa?ia devine cel de al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.
? 1 ianuarie - 31 ianuarie 2014 - Este creat Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, cu scopul de a le oferi sprijin grupurilor celor mai dezavantajate ale societ??ii, sub form? de alimente, îmbr?c?minte, înc?l??minte, articole de toalet? sau activit??i de incluziune social?.
? 1 ianuarie 2015 - Lituania devine cel de al 19-lea stat membru al UE care adopt? moneda euro.
? 12 decembrie 2015 - Acord interna?ional privind combaterea schimb?rilor climatice. La Conferin?a ONU privind schimb?rile climatice de la Paris, lideri din 195 de ??ri, inclusiv din toate statele membre ale UE ?i din UE în ansamblu, au convenit asupra unui nou acord care prevede ca toate ??rile s? ia m?suri pentru a evita consecin?ele catastrofale ale înc?lzirii globale.
? 23 iunie 2016 - În cadrul unui referendum, Regatul Unit voteaz? pentru retragerea din Uniunea European? (52 % din voturi pentru, fa?? de 48 % împotriv?).
? 25 martie 2017 - La Roma, liderii celor 27 de state membre ale UE se reunesc pentru a s?rb?tori cea de a 60-a aniversare a semn?rii tratatelor de la Roma, care au deschis calea pentru o Uniune a p?cii, a solidarit??ii ?i democra?iei.
? 6 mai 2017 - Parlamentul European inaugureaz?, la Bruxelles, un nou muzeu - Casa Istoriei Europene.
? 17 noiembrie 2017 - Pilonul european al drepturilor sociale este semnat de Parlamentul European, Consiliu ?i Comisie, la Göteborg, în Suedia.
? 7 decembrie 2017 - Se lanseaz? la Milano Anul European al Patrimoniului Cultural 2018.
? 3 mai 2018 – Este lansat? DiscoverEU, o nou? ini?iativ? care le ofer? tinerilor europeni cu vârsta de 18 ani ?ansa de a vizita între una ?i patru destina?ii str?ine, pe parcursul a maximum 30 de zile.
? 25 mai 2018 - Noile norme în materie de protec?ie a datelor care garanteaz? c? informa?iile cu caracter personal sunt protejate indiferent unde sunt trimise, prelucrate sau stocate, chiar ?i în afara UE.
? 26-27 noiembrie 2018 - UE convine asupra unei noi strategii în favoarea tinerilor pentru perioada 2019-2027. Scopul acesteia este s? aduc? Uniunea mai aproape de tineri ?i s? contribuie la abordarea chestiunilor care îi privesc.
? 1 mai 2019 - UE celebreaz? a 15-a aniversare a celei mai ample extinderi din istoria sa, care a permis unui num?r de zece ??ri s? se al?ture familiei europene. Este vorba despre Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia ?i Ungaria.
? 9 mai 2019 - Declara?ia de la Sibiu. Lideri din 27 de state ale UE se reunesc în România, la Sibiu, cu ocazia Zilei Europei pentru a discuta despre provoc?rile ?i priorit??ile Uniunii Europene în urm?torii ani. Ei adopt? Declara?ia de la Sibiu ca semn al unit??ii ?i încrederii în viitorul UE.
? 31 ianuarie 2020 - Regatul Unit, care a fost stat membru al UE din 1973, p?r?se?te Uniunea European? ca urmare a referendumului din 2016. A?a-numitul „Acord privind Brexitul”, aprobat în comun de c?tre Parlamentul European ?i parlamentele britanice, prevede acum o perioad? de negociere care va redefini rela?iile dintre UE ?i Regatul Unit în numeroase domenii, printre care comer?ul, educa?ia, ocuparea for?ei de munc? ?i ap?rarea, cu un impact substan?ial asupra cet??enilor europeni ?i britanici în aceea?i m?sur?.

Robert Schuman: arhitectul proiectului de integrare european?

Robert Schuman s-a n?scut în anul 1886, mama sa fiind luxemburghez?, iar tat?l, de origine german?. Ca func?ionar superior vamal, atent la problemele specifice ale schimburilor de m?rfuri ?i ale vie?ii comunitare de la frontiera între Germania-Fran?a-Luxemburg, acesta a putut s? aib?, de timpuriu, o anumit? înrâurire asupra fiului, deschizându-i interesul pentru asemenea practici.
Dup? trecerea bacalaureatului, în Luxemburg, Robert Schuman î?i continu? studiile în Fran?a, la Paris, c?p?tând o serioas? instruc?ie juridic? ?i economic?. Concomitent, particip? activ la multe din tumultoasele evenimente care se petrec în aceast? ?ar?. Ca mul?i dintre intelectualii francezi ai vremii, intr? în politic?. Gândirea sa activ? ?i, în acela?i timp, pragmatismul de care a dat dovad? mereu îl recomand? ca pe un bun lider de partid. Astfel, din 1946, se afl? în fruntea partidului Mi?carea Republican? Popular?, func?ie pe care o de?ine pân? la moarte (1963).
Implicarea lui în via?a social-politic? îi asigur? o rapid? ascensiune în structurile de conducere ale autorit??ii de stat, fiind, rând pe rând, prim-ministru (1947-1948), ministru de externe (1948-1953) ministru al justi?iei (1955-1956).
Ocupând asemenea pozi?ii politice înalte ?i responsabilit??i sociale majore, Robert Schuman se impune ca o veritabil? personalitate, cu o cert? autoritate în plan public. Lupta lui pentru redresarea ??rii, dup? marasmul r?zboiului, conjugat? cu eforturile mai generale ?inând de aplicarea prevederilor Planului Marshall, îl orienteaz? spre decizia lans?rii, în aprilie 1950, a unui proiect constructiv cuprinz?tor care îi va purta numele ?i care a stat la baza constituirii Comunit??ii Europene a C?rbunelui ?i O?elului, la care au aderat, mai întâi, Fran?a, Germania, Belgia, Olanda ?i Luxemburgul. Aceast? ini?iativ?, eminamente economic?, va fi ulterior amplificat? în con?inut, dezvoltându-se sub emblema Comunit??ii Economice Europene, cunoscut?, mai pe scurt, drept Pia?a Comun?.
Cariera sa str?lucit? ?i înf?ptuirile lui notabile i-au p?strat nealterat? memoria, Robert Schuman punându-?i o amprent? distinct? asupra întregii evolu?ii a spa?iului european, din a doua jum?tate a secolului XX. Datorit? meritelor de excep?ie, politico-diplomatice, în memoria lui s-a înfiin?at, la Luxemburg, Centrul de Studii ?i Cercet?ri Europene Robert Schuman. În 2006, a fost s?rb?torit, cu toate onorurile, în ora?ul s?u natal, cu prilejul marc?rii a 120 de ani de la na?tere, semn c? posteritatea nu este totdeauna ingrat?.

Ziua Europei va fi marcat? sâmb?t?, 9 mai 2020, ora 12.00, la Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, prin intonarea Imnului de Stat al României ?i al Imnului Uniunii Europene.

,,Provoc?rile noastre…’’

Dragi copii, continu?m întâlnirile noastre virtuale.
Istoria este interesant? ?i are un loc special în vie?ile oamenilor. Mihail Kog?lniceanu spunea: ,,istoria…ne arat? ce am fost, de unde am venit, ce suntem ?i…ce avem s? fim!’’.
Provocarea a fost lansat? elevilor clasei a VII-a E de la Colegiul Na?ional ,,Mihai Viteazul’’, Ploie?ti, prin intermediul d-nei diriginte Mariana Iancu, prof. dr. limba român?. Invita?ia lansat? copiilor, a fost de a descoperi evenimentele istorice petrecute la începutul lunii mai în anii 1877, 1945 ?i 1950.

Începutul lunii mai marcheaz? trei momente importante din istoria na?ional? ?i universal?:
Anul 1877
-România ?i-a Proclamat Independen?a fa?? de Imperiul Otoman.
Anul 1945
-Semnarea actului de capitulare necondi?ionat? a Germaniei, fapt ce a dus la încheierea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial în Europa. Moment cunoscut în istorie ca Ziua Victoriei Alia?ilor.
Anul 1950
-Declara?ia rostit? de Robert Schuman, ministrul francez de externe ce a r?mas în istorie drept "Declara?ia Schuman". Acesta propunea o nou? form? de organizare a statelor Europei, ce a dus la crearea "Comunit??ii Europene a C?rbunelui ?i a O?elului", al c?rei membri urmau s? gestioneze împreun? aceste dou? resurse. Evenimentul este s?rb?torit anual ca Ziua Europei, o s?rb?toare a p?cii ?i unit??ii în Europa.
Anul acesta marc?m 75 de ani de la sfâr?itul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial ?i 70 de ani de la pronun?area "Declara?iei Schuman", considerat? piatra de temelie a Uniunii Europene.
Provocarea le-a fost oferit? copiilor pentru a ne povesti din perspectiva lor, momentele istorice de atunci ?i importan?a lor pentru români ?i lumea întreag?.
Pornind de la evenimentele petrecute în anii men?iona?i, copii au realizat proiecte interesante ?i astfel ne ofer? o frumoas? lec?ie de istorie, pe care v? invit?m s? o vizualiza?i accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=AcPuxLzugls&t=1s
Prin documentarea efectuat?, lucrând în echip? sau individual, elevii s-au transformat în mici profesori ?i ne invit? s? facem o c?l?torie fascinant? prin istoria na?ional? ?i universal?.
Importan?a istoriei ne-o ilustreaz? ?i cuvintele d-nei prof. dr. Mariana Iancu:
„Istoria este ?i va r?mâne, mereu, o „lec?ie" dincolo de ?coal?, de manuale...
Este marea lec?ie de via?? pe care ne-o transmit genera?iile anterioare, cei ce au f?urit-o ?i, mai ales, cei ce ?i-au dat via?a pentru noi, pentru ROMÂNIA.
Este acea lec?ie minunat? care ne înva?? s? devenim FIII ADEV?RA?I AI ROMÂNIEI.
Noi to?i, elevii de ieri ?i cei de azi, trebuie s? în?elegem istoria ?i s? înv???m din ea IUBIREA SFÂNT? DE ?AR?, adic? respectul, sacrificiul, datoria, d?ruirea – c?ci trebuie s? d?ruim aceast? superb? ?ar?, cu orice sacrificiu!, copiilor ?i nepo?ilor no?tri…
Iubirea de ?ar?? – «…IUBIREA DE MO?IE E UN ZID» (Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a)…”

Programul manifest?rilor organizate cu ocazia
„ZILEI DREPTULUI INTERNA?IONAL UMANITAR”
Edi?ia a VII-a, 2020

NOT?: Activit??ile men?ionate mai jos se vor desf??ura în format online ?i pot fi vizualizate accesând linkul https://sites.google.com/view/valente-educative/home. Unele dintre ele vor fi organizate cu participarea publicului la o dat? când se vor ridica restric?iile pandemiei COVID - 19.

Perioada: 5 mai - 15 mai 2020
Organizatori ?i parteneri: Oganizatori ?i parteneri: Consiliul Jude?ean Prahova, Prim?ria Municipiului Ploie?ti, Muzeul Jude?ean de ?tiin?ele Naturii, Inspectoratul ?colar Jude?ean Prahova, Colegiul Na?ional „Regina Maria” Ploie?ti, Biblioteca Jude?ean? „Nicolae Iorga”, Baza 2 Logistic? „Valahia”, Ploie?ti, Asocia?ia Român? de Drept Umanitar - Filiala Prahova, Centrul Transdisciplinar de Drepturile Omului-SNSPA, Asocia?ia de Geopolitic? „Ion Conea”, Cercul Militar Ploie?ti, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Muzeul Jude?ean de ?tiin?ele Naturii Prahova, Organiza?ia Jude?ean? a Cdrelor Militare în Rezerv? ?i Retragere „Aurel Vlaicu”, Asocia?ia Veteranilor de R?zboi - Filiala Prahova, Asocia?ia de Dreptul Conflictelor Armate - Republica Moldova.

Tematica edi?iei a VII-a, 2020- Rolul mass media în promovarea principiilor ?i valorilor umanitare

Lansare catalog „Corespondent de r?zboi. Statut ?i protec?ie interna?ional?”
Coordonatori: Mario Hadrian Balint,corespondent de r?zboi,
dr. Dumitru Codi??, pre?edinte ARDUPH.

Lansare carte „Rolul mass media în promovarea principiilor ?i valorilor umanitare”
Coordonatori: prof. univ. dr. Irina Moroianu Zl?tescu,
prof. drd. Elena Roxana Vi?an
prof. univ. dr. Dumitru Codi??

Vernisarea expozi?iei fotografice cu tema: „Fereastr? spre Kandahar”
Autor: jurnalist Mario Hadrian Balint.

Vernisarea expozi?iei fotografice cu tema: „Între violen?e, sufletul combatantului”
Autor: fotograf-jurnalist Nicolae Pojoga.

Declara?ie politic?: „Ziua Dreptului Interna?ional Umanitar. Solitari,dar solidari!”
Deputat Parlamentul României Doamna Rodica Paraschiv

Lansarea Apelului de la Ploie?ti (IV) adresat autorit??ilor militare ?i civile cu responsabilit??i în respectarea statutului jurnali?tilor în misiuni periculoase

100 de ani de la moartea lui CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA (1855-1920)

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova de?ine în patrimoniul s?u o serie de piese muzeale (documente, fotografii, c?r?i, etc.) care fac referire la via?a ?i activitatea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Întrucât ast?zi se împlinesc 100 de ani de la decesul celui care o mare parte a vie?ii sale a tr?it ?i a activat la Ploie?ti, legându-?i definitiv numele de urbea noastr?, consider?m oportun? prezentarea unei scurte biografii a celui care a fost supranumit „Nestorul sociali?tilor români”.

Numele s?u real era Solomon Katz. S-a n?scut la 21 mai 1855 la Slavianka, în gubernia Ekaterinoslav din cadrul Imperiului ?arist (azi, în Ucraina). Dup? absolvirea claselor gimnaziale în localitatea natal?, se înscrie în 1872 ca audient la cursurile Facult??ii de ?tiin?e de la Universitatea din Harkov. Aici intr? în rândurile cercurilor revolu?ionare (nihiliste) ?i, urm?rit de Ohrana ?arist? (poli?ia secret?), se refugiaz? în 1875 în România, la Ia?i, unde se va ocupa cu organizarea transportului literaturii revolu?ionare ruse prin ?ara noastr?. În aceast? perioad? o cunoa?te ?i se îndr?goste?te de Sofia Parcevski, fiica unui cârciumar polonez. C?tre finele lui 1876, dup? ce anterior î?i încercase norocul în afaceri la Bucure?ti, Gherea se stabile?te la Ploie?ti. Aici î?i str?mut? atelierul de ar?m?rie pe care l-a avut în capital? dar tân?ra familie se confrunta cu grave probleme financiare (Sofia n?scuse în decembrie 1876 la Ia?i ?i a venit la Ploie?ti cu feti?a la începutul anului 1877). În vara anului 1877, în timpul R?zboiului de Independen??, ca s? nu fie arestat de c?tre agen?ii Ohranei ?ariste care înso?eau trupele ruse ce tranzitau ?ara, î?i procur? un pa?aport american pe numele de Robert Jeenx (sau Jinx) ?i, sub aceast? identitate, devine antreprenor de sp?l?torii de rufe pentru Crucea Ro?ie ruseasc?. În pofida precau?iilor sale este identificat totu?i ?i r?pit în octombrie 1878. A fost dus în Rusia unde va fi încarcerat, pentru ca ulterior s? fie deportat pe termen nelimitat în localitatea Mezen, lâng? Marea Alb?. De aici reu?e?te s? evadeze ?i s? se reîntoarc? în România în septembrie 1879.

În 1881, cu ajutorul lui Zamfir Arbore, ia în concesiune restaurantul G?rii Ploie?ti (azi Gara de Sud), concesiune pe care o va de?ine, nu f?r? unele ?icane, pân? la moartea sa. În acest loc Gherea î?i petrecea o bun? parte din timp, fapt care avea s?-i atrag? ironiile lui Titu Maiorescu ?i B. P. Ha?deu. Acesta din urm?, client statornic al restaurantului, chestionat de un chelner în leg?tur? cu mâncarea servit?, ar fi r?spuns cu umor (f?când referire la activitatea de critic literar a lui Gherea): „deasupra oric?rei critici”. Îns?, ?i mai important, restaurantul i-a creat nepl?ceri din cauza prezen?ei revolu?ionarilor ru?i g?zdui?i la Ploie?ti precum ?i a ajutorului oferit de acesta mi?c?rii revolu?ionare ruse dar ?i celei socialiste române?ti. Potrivit propriilor afirma?ii, restaurantul era „asediat de spionii consulatului rusesc” ?i „supravegheat de poli?ia româneasc?”. Gherea a fost pus sub o permanent? ?i atent? monitorizare, Ohrana ?arist? considerându-l, chiar ?i în 1902, drept „persoana cea mai important? de supravegheat din România”.

Constantin Dobrogeanu-Gherea a contribuit la înfiin?area unor gazete socialiste ca România Viitoare, Contemporanul, Emanciparea, Revista social?, Munca, Democra?ia social?, în care a publicat o serie de articole ?i studii, în bun? m?sur? activitatea sa publicistic? fiind consacrat? transform?rii mi?c?rii socialiste în forma?iune politic?. Dobrogeanu-Gherea a jucat un rol important în organizarea centralizat? a mi?c?rii socialiste române?ti, ac?iune care a culminat cu înfiin?area Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (1893), partid al c?rui principal ideolog ?i mentor spiritual a  r?mas pân? la finele vie?ii. La numai ?ase ani de la înfiin?are, P.S.D.M.R. intra într-un impas prin a?a-numita tr?dare a „genero?ilor”, acei sociali?ti care au plecat din rândurile mi?c?rii ?i s-au înscris în P.N.L., moment care l-a afectat profund.

Dobrogeanu-Gherea s-a manifestat ?i pe t?râmul criticii literare. Debutul ?i l-a f?cut în februarie 1885 când a publicat în paginile Contemporanului, revista editat? de cercul socialist de la Ia?i, studiul „?tefan Hudici”. A continuat s? publice în perioada urm?toare o serie de articole de critic? literar?: „Trei comedii ale lui I. L. Caragiale”, „Genera?ia nou? de Turghenief”, „Dostoievski” etc.. Afirmarea sa în acest domeniu s-a produs odat? cu celebra polemic? cu Titu Maiorescu, cel mai mare critic român al timpului, polemic? ce avea s? continue pân? în 1888, când se încheie activitatea lui Gherea la Contemporanul. Articolele publicate le va reuni în cele trei volume de „Studii critice”, ap?rute în anii 1890, 1891 ?i 1897. În 1893 a înfiin?at revista „Literatur? ?i ?tiin??” cu inten?ia ca în paginile acesteia s? publice cei mai reprezentativi scriitori ai timpului, îns? din ea vor ap?rea doar dou? numere.

Opera sa fundamental? avea s? fie reprezentat? de lucrarea „Neoiob?gia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare”, publicat? în 1910, în care Gherea î?i dovedea calit??ile de sociolog ?i unde realiza o analiz? riguroas? a celei mai spinoase probleme a societ??ii române?ti. Lucrarea a reprezentat rodul unei munci depus? timp de trei ani, fiind primit? ca un adev?rat eveniment al vie?ii ideologice din România. Militan?ii sociali?ti a?teptau cu ner?bdare apari?ia acesteia. În sprijinul acestei afirma?ii vine scrisoarea aflat? în patrimoniul muzeului nostru, trimis? de la Paris, la finele anului 1910, de c?tre socialistul Ion Sion. Din capitala Fran?ei, acesta mul?umea lui Gherea pentru trimiterea unui exemplar al lucr?rii, considerat? a fi „un far c?l?uzitor, d?t?tor de lumin?, în priceperea ?i cunoa?terea problemei noastre agrare”. Totodat? era subliniat rolul important pe care aceast? carte urma s?-l joace în „agita?ia noastr? în privin?a chestiunii ??r?ne?ti”.

În 1912 sufer? enorm la moartea unuia dintre cei mai buni prieteni ai s?i, I. L. Caragiale, pe care-l considera „cea mai luminat? minte ?i cel mai mare talent al României”, „... singurul supraom pe care am avut ocazia s?-l întâlnesc în via??”.

Odat? cu intrarea României în Primul r?zboi mondial (1916) se refugiaz? în Elve?ia, de unde revine în ?ar? de-abia în noiembrie 1919. Din ce în ce mai suferind, s-a stins din via?? la 7 mai 1920. O imens? mul?ime avea s? se adune în ziua de 9 mai pentru a-l conduce pe ultimul drum, la cimitirul Sfânta Vineri din capital?.

În privin?a familiei sale, a?a cum am men?ionat anterior, Gherea a avut-o toat? via?a al?turi pe Sofia Parcevski. De?i cei doi convie?uiau înc? din 1875, c?s?toria civil? s-a înf?ptuit de-abia la 21 octombrie 1901 în urbea Sinaia, unde familia de?inea o alt? locuin??. Din mariajul lor au rezultat trei copii: ?tefania (1876-1944) - pianist?, c?s?torit? cu eseistul, istoricul ?i criticul literar Paul Zarifopol, Alexandru (1879-1938) - inginer, om politic socialist ?i comunist, executat la Moscova în timpul terorii staliniste, ?i Ionel (1895-1978) – filozof, pianist, eseist, traduc?tor ?i memorialist.

muzeograf Adrian STAN

 Bibliografie selectiv?:

1.Ion Ardeleanu, Nicolae Sorin, C. Dobrogeanu-Gherea. Coresponden??, Editura Minerva, Bucure?ti, 1972

2.Gh. Haupt, Începutul activit??ii revolu?ionare a lui C. Dobrogeanu-Gherea, în Studii. Revist? de istorie, Anul X, nr. 3, 1957

3.Zigu Ornea, Via?a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Editura Cartea Româneasc?, Bucure?ti, 1982

4.Zigu Ornea, Opera lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Editura Cartea Româneasc?, Bucure?ti, 1983

5.Alexandru H. Popa, Sinaia – 21 octombrie 1901, c?s?toria civil? a lui Constantin Cassu Dobrogeanu (Gherea) cu Sofia Grigore Parcevschi, în Atitudini, nr. 11 (140), nr. 12 (141), Ploie?ti, 2018

6.C.[ristian] R.[acovski], C. Dobrogeanu-Gherea, în Calendarul muncei pe anul 1907, 1906

7.Jardar Seim, Dobrogeanu-Gherea: 1879 - Evadare în Norvegia, în Magazin Istoric, nr. 4 (133), 1978

8.Adrian Stan, Constantin Dobrogeanu-Gherea - coresponden?? inedit?, în Anuarul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, serie nou?, VI (14), Editura Istros, Br?ila, 2015

V? invit?m s? viziona?i filmul "Victor Teodorescu - Ipostaze fotografice", accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=zVp2OGheR0o&t=264s

Vizionare pl?cut?!

V? invit?m s? viziona?i conferin?a "Integrarea provinciilor unite în anul 1918, în statul na?ional român", din ciclul "Istorie ?i Civiliza?ie", sus?inut? de domnul prof. univ. dr. Ioan Scurtu, accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=LMtueKDYAiE

Vizionare pl?cut?!