A?a cum am anun?at, ast?zi deschidem concursul "Muzeele prahovene altfel" cu o prima postare "Muzeul s?pt?mânii", pe care v? invit?m s? o vizualiza?i accesând link-ul

https://www.youtube.com/watch?v=ejsSIOMGrVc.

Începem cu prezentarea cl?dirii în care func?ioneaz? Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.

V? reamintim c? pute?i participa la concursul nostru urm?nd pa?ii descri?i în regulament, pe care îl reg?si?i în articolul Concursul "Muzeele prahovene altfel!", precum ?i  la postarea fixat? îe pagina de facebook a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.

În aceast? perioad? dificil?, în care distan?area social? a devenit un laitmotiv al vie?ii cotidiene ?i majoritatea activit??ilor se desf??oar? în condi?ii speciale, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova propune publicului o alt? abordare a interac?iunii dintre vizitatori ?i muzeu, prin prezentarea în mediul on-line atât a cl?dirilor monumente istorice, în care func?ioneaz? muzeele subordonate, cât ?i a expozi?iilor permanente ?i temporare pe care le g?zduiesc acestea.

Pe site-ul www.histmuseumph.ro ?i pe contul de facebook al muzeului vor fi postate în fiecare zi de miercuri a s?pt?mânii videoclipuri care vor reliefa o altfel de imagine a cl?dirilor, sub titlul „Muzeul s?pt?mânii”, iar în zilele de vineri v? propunem s? descoperi?i piese de patrimoniu deosebite într-o manier? diferit?, sub titlul „Exponatul s?pt?mânii”.

Urm?rind aceste post?ri ?i parcurgând câ?iva pa?i simpli (descri?i mai jos în Regulament) din fa?a unui ecran, doritorii pot participa la concursul Muzeele prahovene altfel.

Concursul se va desf??ura on-line, respectiv pe pagina de facebook a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i va fi vizibil inclusiv pe site-ul www.histmuseumph.ro.

Perioada de desf??urare a concursului: 22 mai -28 iunie 2020

Înscrierea la concurs se face prin comentariu Particip la postarea de anun?are a concursului pe pagina de facebook Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova. Fiec?rui participant i se va atribui un num?r de ordine ce reprezint? confirmarea înscrierii de c?tre un reprezentant al muzeului, care va urm?ri respectarea regulamentului.

 1. Regulamentul concursului:

·  participarea la concurs necesit? parcurgerea urm?torilor pa?i:

- like ?i distribuire public? a link-ului c?tre site-ul www.histmuseumph.ro ?i a paginii de facebook a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova;

- like ?i distribuire public? a minim 8 (opt) post?ri cu #concurs MJIAPH de pe contul de facebook al muzeului;

- comentarii la post?rile din concurs care pot fi: o fraz?, emoticonane/stikere;

- alegerea unui clip favorit ?i argumentarea alegerii prin comentariu la clipul respectiv ;

·  Concursul va avea 3 câ?tig?tori:

Locul I - cu premiul constând în bilete de intrare gratuit? pentru dou? (2) persoane, valabile trei (3) luni, la toate sec?iile muzeale subordonate Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova;

Locul II - cu premiul constând în bilete de intrare gratuit? pentru dou? (2) persoane, valabile trei (3) luni, la: Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti, Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu, Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg ?i Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni;

Locul III - cu premiul constând în bilete de intrare gratuit? pentru dou? (2) persoane, valabile trei (3) luni, la: Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie – Ploie?ti ?i Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” Ploie?ti.

 

       Alegerea câ?tig?torilor se va face ?inând cont de urm?toarele criterii:

-    respectarea tuturor pa?ilor;

-    cele mai multe post?ri #concursMJIAPh distribuite;

-    cele mai multe comentarii la post?ri diferite;

-    argumentele cele mai conving?toare pentru alegerea clipului favorit;

-    în cazul în care în urma acestor criterii sunt mai mul?i participan?i la egalitate, se va extrage dintre ace?tia un câ?tig?tor prin tragere la sor?i.

 

ICOM selecteaz? în fiecare an pentru Ziua Interna?ional? a Muzeelor o tem? care st? la baza grijilor societ??ii.

Cu ajutorul temei Muzeele pentru egalitate: diversitate ?i incluziune, Ziua Interna?ional? a Muzeelor 2020 î?i propune s? devin? un punct de referin?? în celebrarea diversit??ii perspectivelor ce alc?tuiesc comunit??ile ?i personalul din muzee, ?i uneltelor folosite în identificarea ?i dep??irea prejudec??ilor în ceea ce ne prezint? ?i a pove?tilor ce ni se spun.

Poten?ialul muzeelor de a crea experien?e semnificative pentru oameni cu origini ?i trecuturi diferite este esen?ial pentru valorile lor sociale. Ca agen?i ai schimb?rii ?i institu?ii de încredere, nu exist? un moment mai bun ca acum pentru muzee de a-?i demonstra relevan?a prin implicarea într-un mod constructiv în realit??ile politice, sociale ?i culturale ale societ??ii moderne.

Provoc?rile incluziunii ?i diversit??ii ?i dificultatea navig?rii problemelor sociale complexe în medii din ce în ce mai polarizate, de?i nu sunt unice pentru muzee sau institu?ii culturale, sunt importante datorit? gradului mare de respect atribuit muzeelor de c?tre societate.

O a?teptare public? crescând? pentru schimbare social? a angrenat o discu?ie în jurul poten?ialului muzeelor de a crea un bine social cu ajutorul expozi?iilor, conferin?elor, spectacolelor, programelor educa?ionale ?i a ini?iativelor. Îns? r?mân multe de f?cut pentru a birui dinamicile con?tiente ?i subcon?tiente ce pot crea diferen?e în muzee ?i între muzee ?i vizitatori.

Aceste diferen?e se pot raporta la mai multe subiecte, cum ar fi etnicitatea, sexul, orientarea ?i identitatea sexual?, trecutul socioeconomic, nivelul educa?ional, abilit??ile fizice, afilirea politic? ?i religia.

Opinia public? ?i clasa politic? româneasc? percepea Uniunea Sovietic? ca fiind principalul inamic al ??rii, deoarece, pe lâng? scopul expansionist, sovieticii urm?reau ?i o politic? de impunere a regimului comunist. Astfel se explic? apropierea României de Germania care, al?turi de Italia, îi garantase frontierele dup? pierderile teritoriale din vara anului 1940. Pentru noul guvern român condus de generalul Ion Antonescu prioritatea o constituia refacerea României Mari, adic? recuperarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei, a Nord-Vestului Transilvaniei, a ?inutului Her?ei ?i a Dobrogei de Sud. În momentul declan??rii invaziei germane în Uniunea Sovietic? frontul româno-sovietic aflat pe Prut era cel mai înaintat segment al frontului, pentru recuperarea Basarabiei armata român? mobilizând peste 470.000 de militari din toate armele. De asemenea, în Basarabia sovieticii aveau mobiliza?i 350.000 de militari echipa?i cu numeroase tancuri ?i piese de artilerie. Practic cele mai bune unit??i sovietice fuseser? plasate între Nipru, Bug ?i

 

rut pentru a putea ap?ra Ucraina. Pentru ofensiva antisovietic? din Basarabia au fost preg?tite armatele 3 ?i 4 române ?i armata 11 german?, opera?iunile efective pe frontul basarabean începând cu data de 2 iulie 1941, prin trecerea Prutului ?i înaintarea în direc?ia Nistru. Toate încerc?rile sovietice de contraatac s-au soldat cu e?ecuri. Pe 5 iulie este eliberat ora?ul Cern?u?i, pe 12 iulie este eliberat ora?ul B?l?i, iar pe 19 iulie este eliberat Chi?in?ul, ora? în care trupele sovietice aflate în retragere au dinamitat numeroase cl?diri publice. Pe data de 26 iulie ultimele unit??i sovietice se retrag peste Nistru pentru a sc?pa de încercuirea germano-român?, astfel c? pe 27 iulie armata român? atinge aliniamentul Nistrului, în acest moment opera?iunile militare din Basarabia luând sfâr?it. Trupele române care au fost angajate în luptele din Basarabia au suferit pierderi cifrate la 4.271 de mor?i,12.326 r?ni?i ?i 6.168 disp?ru?i. Armata sovietic? a pierdut în aceste lupte 150.000 de prizonieri, 2.000 de tancuri ?i 2.000 de avioane care au fost distruse. Societatea româneasc? a primit cu bucurie vestea eliber?rii Basarabiei considerând campania purtat? în vara anului 1941 ca fiind o ac?iune dreapt? ce repara un act înf?ptuit cu brutalitate de un inamic care nu respecta legile de drept interna?ional. Din considerente strategice, ?i f?r? s? aib? un tratat de alian?? cu Germania, guvernul Antonescu a dispus ca unit??i ale armatei române s? participe la opera?iuni militare desf??urate dincolo de Nistru, în interiorul Uniunii Sovietice, precum asediul ?i cucerirea Odesei, campania din Crimeea, Caucaz ?i la marea b?t?lie de la Stalingrad. Între august 1941 - iulie 1943 Basarabia a fost reintegrat? României iar teritoriul dintre Nistru ?i Bug, denumit Transnistria, s-a aflat sub administra?ie româneasc?.

Participarea trupelor române la opera?iunile militare din interiorul Uniunii Sovietice a f?cut ca România s? se afle în stare de r?zboi cu Marea Britanie ?i Statele Unite, principalii alia?i ai Uniunii Sovietice, reuni?i cu to?ii în cadrul organismului denumit Na?iunile Unite. Dup? b?t?lia de la Stalingrad (noiembrie 1942 - februarie 1943), în care armata român? a pierdut 150.000 de solda?i, guvernul Antonescu a îns?rcinat diploma?ia româneasc? cu tatonarea alia?ilor anglo-americani pentru a purta discu?ii ce priveau ie?irea României din alian?a cu Germania. Începând cu anul 1943, dup? b?t?liile de la Stalingrad ?i Kursk, armata sovietic? preia ini?iativa pe frontul de Est, iar unit??ile române care luptau pe flancul sudic al frontului sovieto-german sunt împinse c?tre vest, astfel c?, în luna martie a anului 1944, armata sovietic? ajunge la Nistru unde începe s? preg?teasc? b?t?lia pentru România. Marea ofensiv? sovietic? declan?at? pe frontul Ia?i - Chi?in?u s-a purtat în condi?ii de superioritate net favorabile sovieticilor în ceea ce prive?te for?ele umane ?i tehnica de lupt?. Pe linia frontului, ce se întindea de la Carpa?i pân? la Nistru, armatele germano-române num?rau 630.000 de solda?i, îns? debarcarea anglo-american? din Normandia ?i deschiderea celui de-al doilea front în Europa a determinat comandamentul german s? retrag? 12 divizii de pe frontul din Moldova. Prin actul de la 23 august 1944, prin care guvernul Antonescu era înl?turat, România ie?ea din alian?a cu Germania ?i se al?tura coali?iei Na?iunilor Unite. Conven?ia de armisti?iu dintre România ?i Na?iunile Unite a fost în fapt un act încheiat între România ?i Uniunea Sovietic?, reprezentat? de mare?alul Malinovski, delega?ii anglo-americani fiind doar simpli figuran?i. Actul semnat la Moscova în 12 septembrie 1944, prevedea ca frontiera între cele dou? state s? fie cea stabilit? prin „conven?ia româno-sovietic? din 28 iunie 1940” cum era numit? la Moscova nota ultimativ? adresat? României, râul Prut devenind frontier? de stat între România ?i Uniunea Sovietic?.

V? invit?m s? viziona?i conferin?a „Cantacuzinii, Brâncovenii ?i geneza mentalit??ii române moderne”, din ciclul "Istorie ?i Civiliza?ie",

accesând link-ul

 https://www.youtube.com/watch?v=IjkbU4gCdyk,

sus?inut? de domnul acad. R?zvan Teodorescu.

Vizoinare pl?cut?!

În domeniul etnografic, depozitul ?i expozi?iile din sec?iile muzeului de?in un inventar variat, de exemplu: covoare, piese de îmbr?c?minte, decor, etc. Dintre zecile de piese asupra c?rora am intervenit, m-am oprit la o piesa din sec. XIX care se afl? în colec?ia Muzeului memorial „Cezar Petrescu”, un vâlnic de Mehedin?i achizi?ionat de însu?i scriitorul Cezar Petrescu.

 

 

Vâlnicul de Mehedin?i este pies? component? a unui costum femeiesc de s?rb?toare. ?inându-se cont de valoarea istoric?, documentar? ?i artistic? a piesei s-a hot?rât stoparea degrad?rii, vâlnicul intrând într-un proces de restaurare-conservare.

 

FI?? DE RESTAURARE

Autorul: Anonim

Titlul: Vâlnic de Mehedin?i

Nr. de inventar: 64-4532

Dimensiuni: L=68 cm; LA=234 cm

Material: stof? din lân? neagr? brodat? cu fir metalic alb cu motive geometrice în benzi orizontale ?i verticale.

-   Despr?fuire cu ajutorul unei pensule

-   Cur??ire umed?: cu solu?ie de L.O.C. prin pensulare, dup? care am limpezit în mai multe b?i pîn? la îndep?rtarea detergentului

-   Uscarea piesei s-a f?cut pe o suprafa?? plan? pe pat de hârtie de filtru

-   Dup? uscare am început consolidarea ?i refacerea zonelor rupte ?i destr?mate din suportul textil ?i dup? aceea broderia din fir metalic.

 

 

 

Când suprafa?a din stof? ?i broderia au fost restaurate, am trecut la refacerea formei ini?iale a piesei prin formarea pliurilor. Pentru men?inerea formei am c?ptu?it piesa cu o pânz? din bumbac neagr? iar în partea de sus am sus?inut piesa cu o band? din acela?i material cu c?ptu?eala.

 

 

Dup? restaurare piesa a revenit în expozi?ia permanent? a Muzeului memorial „Cezar Petrescu”; a fost expus? ?i în expozi?ii temporare.

 

Restaurator textile

Alexandrina Luiza BALCAN