Așa cum am anunțat, astăzi deschidem concursul "Muzeele prahovene altfel" cu o prima postare "Muzeul săptămânii", pe care vă invităm să o vizualizaţi accesând link-ul

https://www.youtube.com/watch?v=ejsSIOMGrVc.

Începem cu prezentarea clădirii în care funcționează Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Vă reamintim că puteți participa la concursul nostru urmănd pașii descriși în regulament, pe care îl regăsiţi în articolul Concursul "Muzeele prahovene altfel!", precum şi  la postarea fixată îe pagina de facebook a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

În această perioadă dificilă, în care distanțarea socială a devenit un laitmotiv al vieții cotidiene și majoritatea activităților se desfășoară în condiții speciale, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova propune publicului o altă abordare a interacțiunii dintre vizitatori și muzeu, prin prezentarea în mediul on-line atât a clădirilor monumente istorice, în care funcționează muzeele subordonate, cât și a expozițiilor permanente și temporare pe care le găzduiesc acestea.

Pe site-ul www.histmuseumph.ro și pe contul de facebook al muzeului vor fi postate în fiecare zi de miercuri a săptămânii videoclipuri care vor reliefa o altfel de imagine a clădirilor, sub titlul „Muzeul săptămânii”, iar în zilele de vineri vă propunem să descoperiți piese de patrimoniu deosebite într-o manieră diferită, sub titlul „Exponatul săptămânii”.

Urmărind aceste postări și parcurgând câţiva pași simpli (descriși mai jos în Regulament) din faţa unui ecran, doritorii pot participa la concursul Muzeele prahovene altfel.

Concursul se va desfăşura on-line, respectiv pe pagina de facebook a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi va fi vizibil inclusiv pe site-ul www.histmuseumph.ro.

Perioada de desfășurare a concursului: 22 mai -28 iunie 2020

Înscrierea la concurs se face prin comentariu Particip la postarea de anunțare a concursului pe pagina de facebook Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Fiecărui participant i se va atribui un număr de ordine ce reprezintă confirmarea înscrierii de către un reprezentant al muzeului, care va urmări respectarea regulamentului.

 1. Regulamentul concursului:

·  participarea la concurs necesită parcurgerea următorilor paşi:

- like şi distribuire publică a link-ului către site-ul www.histmuseumph.ro și a paginii de facebook a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova;

- like şi distribuire publică a minim 8 (opt) postări cu #concurs MJIAPH de pe contul de facebook al muzeului;

- comentarii la postările din concurs care pot fi: o frază, emoticonane/stikere;

- alegerea unui clip favorit şi argumentarea alegerii prin comentariu la clipul respectiv ;

·  Concursul va avea 3 câştigători:

Locul I - cu premiul constând în bilete de intrare gratuită pentru două (2) persoane, valabile trei (3) luni, la toate secţiile muzeale subordonate Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova;

Locul II - cu premiul constând în bilete de intrare gratuită pentru două (2) persoane, valabile trei (3) luni, la: Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti, Muzeul „Casa Domnească” Brebu, Muzeul „Conacul Bellu” Urlaţi, Muzeul „Conacul Pană Filipescu” Filipeştii de Târg şi Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni;

Locul III - cu premiul constând în bilete de intrare gratuită pentru două (2) persoane, valabile trei (3) luni, la: Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie – Ploieşti şi Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” Ploieşti.

 

       Alegerea câştigătorilor se va face ţinând cont de următoarele criterii:

-    respectarea tuturor paşilor;

-    cele mai multe postări #concursMJIAPh distribuite;

-    cele mai multe comentarii la postări diferite;

-    argumentele cele mai convingătoare pentru alegerea clipului favorit;

-    în cazul în care în urma acestor criterii sunt mai mulţi participanţi la egalitate, se va extrage dintre aceştia un câştigător prin tragere la sorţi.

 

ICOM selectează în fiecare an pentru Ziua Internațională a Muzeelor o temă care stă la baza grijilor societății.

Cu ajutorul temei Muzeele pentru egalitate: diversitate și incluziune, Ziua Internațională a Muzeelor 2020 își propune să devină un punct de referință în celebrarea diversității perspectivelor ce alcătuiesc comunitățile și personalul din muzee, și uneltelor folosite în identificarea și depășirea prejudecăților în ceea ce ne prezintă și a poveștilor ce ni se spun.

Potențialul muzeelor de a crea experiențe semnificative pentru oameni cu origini și trecuturi diferite este esențial pentru valorile lor sociale. Ca agenți ai schimbării și instituții de încredere, nu există un moment mai bun ca acum pentru muzee de a-și demonstra relevanța prin implicarea într-un mod constructiv în realitățile politice, sociale și culturale ale societății moderne.

Provocările incluziunii și diversității și dificultatea navigării problemelor sociale complexe în medii din ce în ce mai polarizate, deși nu sunt unice pentru muzee sau instituții culturale, sunt importante datorită gradului mare de respect atribuit muzeelor de către societate.

O așteptare publică crescândă pentru schimbare socială a angrenat o discuție în jurul potențialului muzeelor de a crea un bine social cu ajutorul expozițiilor, conferințelor, spectacolelor, programelor educaționale și a inițiativelor. Însă rămân multe de făcut pentru a birui dinamicile conștiente și subconștiente ce pot crea diferențe în muzee și între muzee și vizitatori.

Aceste diferențe se pot raporta la mai multe subiecte, cum ar fi etnicitatea, sexul, orientarea și identitatea sexuală, trecutul socioeconomic, nivelul educațional, abilitățile fizice, afilirea politică și religia.

Opinia publică şi clasa politică românească percepea Uniunea Sovietică ca fiind principalul inamic al ţării, deoarece, pe lângă scopul expansionist, sovieticii urmăreau şi o politică de impunere a regimului comunist. Astfel se explică apropierea României de Germania care, alături de Italia, îi garantase frontierele după pierderile teritoriale din vara anului 1940. Pentru noul guvern român condus de generalul Ion Antonescu prioritatea o constituia refacerea României Mari, adică recuperarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei, a Nord-Vestului Transilvaniei, a Ţinutului Herţei şi a Dobrogei de Sud. În momentul declanşării invaziei germane în Uniunea Sovietică frontul româno-sovietic aflat pe Prut era cel mai înaintat segment al frontului, pentru recuperarea Basarabiei armata română mobilizând peste 470.000 de militari din toate armele. De asemenea, în Basarabia sovieticii aveau mobilizaţi 350.000 de militari echipaţi cu numeroase tancuri şi piese de artilerie. Practic cele mai bune unităţi sovietice fuseseră plasate între Nipru, Bug şi

 

rut pentru a putea apăra Ucraina. Pentru ofensiva antisovietică din Basarabia au fost pregătite armatele 3 şi 4 române şi armata 11 germană, operaţiunile efective pe frontul basarabean începând cu data de 2 iulie 1941, prin trecerea Prutului şi înaintarea în direcţia Nistru. Toate încercările sovietice de contraatac s-au soldat cu eşecuri. Pe 5 iulie este eliberat oraşul Cernăuţi, pe 12 iulie este eliberat oraşul Bălţi, iar pe 19 iulie este eliberat Chişinăul, oraş în care trupele sovietice aflate în retragere au dinamitat numeroase clădiri publice. Pe data de 26 iulie ultimele unităţi sovietice se retrag peste Nistru pentru a scăpa de încercuirea germano-română, astfel că pe 27 iulie armata română atinge aliniamentul Nistrului, în acest moment operaţiunile militare din Basarabia luând sfârşit. Trupele române care au fost angajate în luptele din Basarabia au suferit pierderi cifrate la 4.271 de morţi,12.326 răniţi şi 6.168 dispăruţi. Armata sovietică a pierdut în aceste lupte 150.000 de prizonieri, 2.000 de tancuri şi 2.000 de avioane care au fost distruse. Societatea românească a primit cu bucurie vestea eliberării Basarabiei considerând campania purtată în vara anului 1941 ca fiind o acţiune dreaptă ce repara un act înfăptuit cu brutalitate de un inamic care nu respecta legile de drept internaţional. Din considerente strategice, şi fără să aibă un tratat de alianţă cu Germania, guvernul Antonescu a dispus ca unităţi ale armatei române să participe la operaţiuni militare desfăşurate dincolo de Nistru, în interiorul Uniunii Sovietice, precum asediul şi cucerirea Odesei, campania din Crimeea, Caucaz şi la marea bătălie de la Stalingrad. Între august 1941 - iulie 1943 Basarabia a fost reintegrată României iar teritoriul dintre Nistru şi Bug, denumit Transnistria, s-a aflat sub administraţie românească.

Participarea trupelor române la operaţiunile militare din interiorul Uniunii Sovietice a făcut ca România să se afle în stare de război cu Marea Britanie şi Statele Unite, principalii aliaţi ai Uniunii Sovietice, reuniţi cu toţii în cadrul organismului denumit Naţiunile Unite. După bătălia de la Stalingrad (noiembrie 1942 - februarie 1943), în care armata română a pierdut 150.000 de soldaţi, guvernul Antonescu a însărcinat diplomaţia românească cu tatonarea aliaţilor anglo-americani pentru a purta discuţii ce priveau ieşirea României din alianţa cu Germania. Începând cu anul 1943, după bătăliile de la Stalingrad şi Kursk, armata sovietică preia iniţiativa pe frontul de Est, iar unităţile române care luptau pe flancul sudic al frontului sovieto-german sunt împinse către vest, astfel că, în luna martie a anului 1944, armata sovietică ajunge la Nistru unde începe să pregătească bătălia pentru România. Marea ofensivă sovietică declanşată pe frontul Iaşi - Chişinău s-a purtat în condiţii de superioritate net favorabile sovieticilor în ceea ce priveşte forţele umane şi tehnica de luptă. Pe linia frontului, ce se întindea de la Carpaţi până la Nistru, armatele germano-române numărau 630.000 de soldaţi, însă debarcarea anglo-americană din Normandia şi deschiderea celui de-al doilea front în Europa a determinat comandamentul german să retragă 12 divizii de pe frontul din Moldova. Prin actul de la 23 august 1944, prin care guvernul Antonescu era înlăturat, România ieşea din alianţa cu Germania şi se alătura coaliţiei Naţiunilor Unite. Convenţia de armistiţiu dintre România şi Naţiunile Unite a fost în fapt un act încheiat între România şi Uniunea Sovietică, reprezentată de mareşalul Malinovski, delegaţii anglo-americani fiind doar simpli figuranţi. Actul semnat la Moscova în 12 septembrie 1944, prevedea ca frontiera între cele două state să fie cea stabilită prin „convenţia româno-sovietică din 28 iunie 1940” cum era numită la Moscova nota ultimativă adresată României, râul Prut devenind frontieră de stat între România şi Uniunea Sovietică.

Vă invităm să vizionaţi conferinţa „Cantacuzinii, Brâncovenii și geneza mentalității române moderne”, din ciclul "Istorie şi Civilizaţie",

accesând link-ul

 https://www.youtube.com/watch?v=IjkbU4gCdyk,

susţinută de domnul acad. Răzvan Teodorescu.

Vizoinare plăcută!

În domeniul etnografic, depozitul și expozițiile din secțiile muzeului dețin un inventar variat, de exemplu: covoare, piese de îmbrăcăminte, decor, etc. Dintre zecile de piese asupra cărora am intervenit, m-am oprit la o piesa din sec. XIX care se află în colecția Muzeului memorial „Cezar Petrescu”, un vâlnic de Mehedinți achiziționat de însuși scriitorul Cezar Petrescu.

 

 

Vâlnicul de Mehedinți este piesă componentă a unui costum femeiesc de sărbătoare. Ținându-se cont de valoarea istorică, documentară și artistică a piesei s-a hotărât stoparea degradării, vâlnicul intrând într-un proces de restaurare-conservare.

 

FIȘĂ DE RESTAURARE

Autorul: Anonim

Titlul: Vâlnic de Mehedinți

Nr. de inventar: 64-4532

Dimensiuni: L=68 cm; LA=234 cm

Material: stofă din lână neagră brodată cu fir metalic alb cu motive geometrice în benzi orizontale și verticale.

-   Desprăfuire cu ajutorul unei pensule

-   Curățire umedă: cu soluție de L.O.C. prin pensulare, după care am limpezit în mai multe băi pînă la îndepărtarea detergentului

-   Uscarea piesei s-a făcut pe o suprafață plană pe pat de hârtie de filtru

-   După uscare am început consolidarea și refacerea zonelor rupte și destrămate din suportul textil și după aceea broderia din fir metalic.

 

 

 

Când suprafața din stofă și broderia au fost restaurate, am trecut la refacerea formei inițiale a piesei prin formarea pliurilor. Pentru menținerea formei am căptușit piesa cu o pânză din bumbac neagră iar în partea de sus am susținut piesa cu o bandă din același material cu căptușeala.

 

 

După restaurare piesa a revenit în expoziția permanentă a Muzeului memorial „Cezar Petrescu”; a fost expusă și în expoziții temporare.

 

Restaurator textile

Alexandrina Luiza BALCAN