Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
înfiin?at în anul 1955 prin str?dania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este ast?zi o prestigioas? institu?ie de cultur?, care prin cele 16 sec?ii muzeale deschise publicului, valorific? expozi?ional, ?tiin?ific ?i cultural-educativ, crea?ii materiale ?i spirituale din patrimoniul prahovean, na?ional ?i universal.

"Muzeul trebuie sa fie o ?coala de istorie a gustului - ?i, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

RESTAURARE ?I RESTAURATORI

Vineri, 10 Iulie 2020 07:39

Sabie de cavalerie, secolul al XIX-lea
 
Cel mai vechi autor care a descris armele ofensive ?i defensive romane a fost Polybe (cca. 208 - cca 120 î.Hr.).
La început este foarte probabil ca Romanii, Grecii, Etruscii s? fi folosit la fabricarea tuturor armelor numai bronzul. Pe vremea lui Polybe bronzul era folosit doar la confec?ionarea c??tilor, scuturilor ?i armelor defensive. Armele ofensive erau toate din fier sau placate cu fier. Sabia este o arma alb? cu lama dreapt? sau curbat? cu un singur t?i? ?i este considerat? arm? de împungere. De-a lungul timpului, s?biile au evoluat atât din punct de vedere estetic cât ?i func?ional, spre finele secolului al XVIII-lea ap?rând s?bii cu mecanism de dare a focului. Astfel, au f?cut epoc? s?biile cu lama de Toledo, Sevilla ?i Solingen. S?biile de ofi?eri au lama decorat?, garda mai fin lucrat? ?i elemente de identificare ale fabricantului, ini?ialele regimentului sau cifrul suveranului.

 DESCRIERE:
Lungimea total? a piesei este de 1000 mm ?i l??imea maxim? de 280 mm.
Sabia este compus? din: capul mânerului, mâner, gard? ?i lam?.
Capul mânerului este din bronz turnat ?i are un ornament stilizat.
Mânerul este confec?ionat din lemn de nuc.
Garda este din bronz turnat decorat? cu motive florale incizate ?i se încheie cu un ornament pliat spre cantul lamei sub form? de floare.
Lama este din fier, cu un t?i? ce se sub?iaz? spre vârf ?i cu o nervur? median?.
Pe lam?, în zona mânerului apar dou? ini?iale «R .D», un poinson sub forma unui scut ?i marcajul fabricantului WERMANEUHAUS-SOLINGEN.
 
JURNAL DE RESTAURARE:
 Degresarea sabiei cu diluant pentru îndep?rtarea prafului, murd?riei;
Demontarea sabiei în p?r?i componente: lam?, gard?, mâner, capul mânerului;
Degresarea cu aceton? a tuturor pieselor componente;
-   Sp?larea sub jet de ap? plus 1‰ detergent neionic de tip Romopal.
-   Cur??area ?i conservarea mânerului din lemn.
-   Imersia lamei din o?el în b?i repetate cu citrat de sodiu 15% ?i a componentelor din bronz în solu?ie de complexon III 0,1n cu pH corectat 9-10.
-   Sp?larea sub jet de ap? pentru a îndep?rta solu?ia în care au fost imersate piesele ?i produ?ii de coroziune rezulta?i în urma atacului.
-   Perieri mecanice succesive cu lân? de o?el, baton din fibr? de sticl? ?i freze metalice diamantate, pentru îndep?rtarea produ?ilor de coroziune punctiformi depu?i în cratere mai adânci (pe lam? ?i gard?), pân? la îndep?rtarea total? a produ?ilor de coroziune existen?i.
 
 
-   Sp?larea abundent? sub jet de ap? a tuturor pieselor componente.
-   Neutralizarea pieselor componente prin imersia repetat? în ap? distilat?.
-   Uscarea pieselor în aceton? ?i alcool etilic, urmat? de uscare liber? pe hârtie de filtru.
-   Conservarea pieselor prin aplicarea unei pelicule de lac incolor ?i uscarea liber? pe hârtie de filtru.
-   Remontarea pieselor componente prin asamblarea lor.
-   Conservarea suplimentar? cu ulei siliconic.
Restaurator metal,
Andrei GHEORGHIEVICI
   

CEASURI CU VALOARE MEMORIAL?

Joi, 09 Iulie 2020 07:35

CEASUL POLITICIANULUI MIHAIL KOG?LNICEANU

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din Ploie?ti de?ine în patrimoniul s?u un num?r semnificativ de ceasuri care au apar?inut unor personalit??i politice române?ti ?i str?ine. Aceste piese, prin semnifica?ia lor deosebit?, amplific? ?i particularizeaz? valoarea acestei unice institu?ii din peisajul cultural românesc. Una dintre acestea a apar?inut lui Mihail Kog?lniceanu, printre ale c?rui pasiuni se num?rau colec?ionarea tablourilor ?i ceasurilor.

Ceasul a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1965, fiind achizi?ionat de la Ilie Kog?lniceanu, str?nepotul lui Mihail Kog?lniceanu.
Piesa relev? influen?a specific? a stilului neobaroc în orologeria german? de la sfâr?itul secolului al XIX-lea. Carcasa din bronz patinat este încadrat? de dou? personaje feminine, fiind decorat? cu motive mitologice, geometrice ?i vegetale; baza ceasului, sus?inut? de patru picioru?e în form? de labe de leu, este ornamentat? cu ove ?i mascheroni; pe cadranul din sticl? de culoare neagr? sunt marcate cu auriu cifre romane de la I la XII; mecanismul ceasului, care se întoarce o dat? la opt zile, con?ine un e?apament de tip cilindru.
Prin valoarea istoric?, memorialistic? ?i artistic? ceasul, care a apar?inut lui Mihail Kog?lniceanu, reprezint? unul dintre cele mai valoroase obiecte muzeale ale colec?iei Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploie?ti.
Conservator ing. Carmen Banu

   

Conferin?a "Deceniul 4 al secolului XX. Drumul c?tre dictatur?"

Miercuri, 08 Iulie 2020 10:17

 

V? invit?m s? viziona?i conferin?a "Deceniul 4 al secolului XX. Drumul c?tre dictatur?" din ciclul "Istorie ?i Civiliza?ie", sus?inut? de regretatul
Mircea Ionescu-Quintus, accesând link-ul https://www.youtube.com/watch?v=2buOQmZbnRM

Vizionare pl?cut?!

   

IMAGO MUNDI - un tezaur cartografic prahovean din Epoca Luminilor

Marţi, 07 Iulie 2020 07:30

Imaginea sau reprezentarea lumii în care tr?im, a planetei noastre cu componentele ei geografice, a constituit o veche ?i constant? preocupare a intelectului uman asociat? unui instinct natural de a delimita ?i cunoa?te cât mai precis propriul habitat. Astfel au ap?rut primele h?r?i confec?ionate pe materiale precum piatr?, lemn ?i piei de animal, ori desenate pe pere?ii pe?terilor în care locuiau oamenii. Elaborarea h?r?ilor a evoluat de-a lungul timpului în strict? leg?tur? cu propriile reprezent?ri mentale despre lumea înconjur?toare rezultate fie din imagina?ie, fie din c?l?torii ?i descoperirea unor noi teritorii, fie din dezvoltarea tehnologic? ?i ?tiin?ific?.

Demersul nostru const? în a oferi publicului o reprezentare a planetei noastre într-o lucrare de referin?? din prima jum?tate a secolului al XVIII-lea, ,,Secolul Luminilor”, o perioad? remarcabil de înfloritoare în realiz?ri cartografice, atât sub aspect artistic, precum ?i tehnico-?tiin?ific. În acea epoc? principalul instrument de acumulare ?i diseminare a informa?iilor geografice standardizate despre forma ?i scara lumii ?i a regiunilor sale a devenit atlasul.
„Kleiner Atlas Scholasticus von Achtzehen Kharten” sau „Micul Atlas ?colar cu 18 H?r?i” a fost editat pentru prima oar? la Nürnberg în jurul anului 1710 de c?tre savantul ?i cartograful Johann Baptist Homann împreun? cu renumitul pedagog al epocii, Johann Hübner. Atlasul a cunoscut multiple reedit?ri în urm?toarea jum?tate de secol ?i a devenit un pre?ios instrument de lucru pentru tinerii elevi ?i studen?i pasiona?i de geografie, un obiect râvnit de clasele înst?rite ale societ??ii germane de atunci care-l percepeau ca pe un etalon al înaltei educa?ii ?i al ascensiunii sociale ?i un mijloc destul de precis de informare pentru suveranii ?i oamenii politici preocupa?i de cunoa?terea detaliat? ?i administrarea eficient? a problemelor de politic? extern? ?i intern?.

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova de?ine în patrimoniu o edi?ie aproape complet? din acest atlas, restaurat în cadrul institu?iei. Edi?ia datat? probabil în deceniul ?apte al secolului al XVIII-lea, con?ine 19 h?r?i ce reprezint? planiglobul terestru, cele patru continente cunoscute atunci împreun? cu principalele state din Europa. H?r?ile sunt semnate de savan?i renumi?i ai epocii: Johann Baptist Homann (1664-1724), Johann Matthias Hase (1684-1742), Tobias Mayer (1723-1762) ?i Johann Hübner (1668-1731), to?i reuni?i sub egida casei de editur? Homann din Nürnberg în colaborare cu editura condus? de Johann Friedrich Gleiditsch (1653-1716) din Leipzig. În ordinea plas?rii lor în atlas h?r?ile prezint? planiglobul terestru cu emisferele cere?ti, apoi continentele Europa, Asia, Africa ?i Americile. Dup? aceea urmeaz? h?r?ile fizice ?i politico-administrative ale statelor europene : Regatele Spaniei ?i Portugaliei, Regatul Fran?ei, Marea Britanie, ??rile de Jos Spaniole (Belgia de azi), Provinciile Unite ale Olandei (împreun? cu teritoriile de?inute în America de Nord ?i Asia), Confedera?ia Elve?ian?, Italia, Imperiul Romano-German, Regatul Danemarcei, Scandinavia (cu regatele Norvegiei ?i Suediei), teritoriile riverane Dun?rii (Ungaria, ??rile Române, Imperiul Otoman-partea european?), Imperiul Rusiei ?i Regatul Prusiei.

Personalitate recunoscut? în lumea cartografiei, Johann Baptist Homann a exercitat ini?ial profesia de notar public. În paralel îns? colec?iona intens pl?ci gravate cu h?r?i confec?ionate de autori celebri ?i era fascinat de geografie ?i astronomie. ?i-a schimbat rapid ocupa?ia ini?ial?, apoi s-a reorientat spre gravarea ?i imprimarea vastului s?u depozit de h?r?i pe care le-a actualizat cu ajutorul noilor tehnologii din epoc?.

În 1702 ?i-a întemeiat propria editur?, cunoscut? dupa moartea sa sub numele de ,,HOMANNIANI HEREDES'' sau ,,HOMANNS ERBEN''(succesorii lui Homann), care a func?ionat la Nürnberg pân? în anul 1848 cu deosebit renume. În anul 1715 a devenit cartograful privilegiat al împ?ratului romano-german Carol al VI-lea (1711-1740), de care-l lega o veche colaborare profesional? desf??urat? în timpul R?zboiului de Succesiune la tronul Spaniei (1701-1714), ?i apoi a devenit membru al Academiei de ?tiin?e din Berlin la invita?ia ,,regelui-sergent” al Prusiei, Frederic Wilhelm I (1713-1740). Opera care l-a f?cut renumit a fost ,,Marele Atlas al Lumii” (1707), care s-a reeditat în 126 de edi?ii în decursul a trei sferturi de secol. ?i-a folosit din plin erudi?ia ?tiin?ific? îmbinat? cu talentul ?i inspira?ia în afaceri, urmând modelul de succes creat de familia olandez? Blaeu.

?i-a asociat colaboratori valoro?i din elita ?tiin?ific? a epocii precum pedagogul Johann Hübner, astronomii ?i matematicienii Johann Matthias Hase ?i Tobias Mayer, editorul Johann Friedrich Gleiditsch sau gravorii Christoph Weigel cel B?trân ?i Gottlieb Boehm.

 

H?r?ile imprimate de firma Homann s-au afirmat în epoc? prin precizie ?i o remarcabil? calitate artistic?. Gravate pe pl?ci de cupru, colorate manual ?i imprimate cu ajutorul tehnicii tiparului înalt ?i-au câ?tigat reputa?ia printr-o impresionant? execu?ie artistic? a cartu?elor care con?ineau decora?iuni florale, zoomorfe ?i umane îmbinate inspirat într-un ansamblu de imagini cu motive renascentiste baroce ?i rococo.
Muzeograf Doru MARE?

 

   

Luni, 06 Iulie 2020 10:01

 

Acum 420 de ani, pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov "domn al ??rii Române?ti ?i Ardealului ?i a toat? ?ara Moldovei".
 
Ploie?tiul î?i datoreaz? existen?a urban? deciziei de întemeietor a lui Mihai Viteazul. Oricâte evolu?ii s-au petrecut de atunci, în aceast? vatr? de istorie, cultul pentru marele voievod a r?mas ne?tirbit, luând propor?ii ?i forme variate, de la scrierea unor c?r?i, în memoria sa, ?i atribuirea numelui unor zone, str?zi, institu?ii ?colare sau organiza?ii culturale, pân? la ridicarea unor impun?toare monumente. Epoc? de epoc? ?i-a adus obolul ei în favoarea nemuririi eroului unirii ?i a faptelor sale inegalabile.
Odat? cu înfiin?area Muzeului de Istorie, ca institu?ie de profil specializat?, s-a început o campanie sus?inut? de identificare, strângere ?i punere în valoare a unor piese ?i elemente patrimoniale, care pot ilustra perioada ploie?tean? a domnitorului, dar ?i realiz?rile lui, în plan mai general. An dup? an, s-a putut aduna un bogat material muzeistic, pe care speciali?tii acestei institu?ii au reu?it s?-l etaleze par?ial într-un spa?iu expozi?ional de permanen??, aflat la îndemâna publicului.

Al?turi de vestigiile arheologice descoperite în Ploie?ti, pe strada Mihai Bravu, unde se afl? Biserica „Sf. Nicolae Vechi”, care a fost restaurat? în urma punerii în valoare a pieselor ?i amplasamentului, scoase la iveal? prin investiga?i ?tiin?ifice de c?tre speciali?ti ai Muzeului de Istorie ?i Arheologie, între anii 1986-1990, sunt expuse aici ?i o serie de documente emise de Mihai Viteazul în Ploie?ti, unele extrem de interesante ?i de pre?ioase.
Este, mai întâi, o scrisoare a domnitorului, c?tre comisarii imperiali din Transilvania, care avertizeaz? asupra pericolului n?v?lirii t?tarilor ?i despre greut??ile între?inerii, f?r? bani, a unei o?ti de lefegii. Documentul a fost emis la data de 6 iulie 1598 „Ex curia nostra Ploiest” (din cur?ile noastre de la Ploie?ti). Se mai afl? expuse o stamp?, cu chipul lui „Michael Wallachia Waywoda”, de A. Böner, precum ?i câteva medalii comemorative, Mihai Viteazul 1600, 1905. De asemenea, exist? o replic? dup? amprenta sigilar?, din timpul lui Mihai Viteazul, ?i Medalia b?t?liei de la Târgovi?te, 1595.
În expozi?ie mai figureaz? piese din tezaurul monetar, descoperit la V?lenii de Munte, ?i anume: tripli gro?i: ?tefan Bathory ?i Sigismund al III-lea Vasa ?i ½ de taler, Rudolf al II-lea, sfâr?itil secolului al XVI-lea.
Interesul cu totul deosebit al cercurilor oficiale europene ?i al opiniei publice pentru faptele ?i personalitatea voievodului român se reg?se?te ?i în tabloul lui F. Francken, unde Mihai Viteazul este chiar în mijlocul imaginii, al?turi de împ?ratul Rudolf al II-lea. Tabloul se intituleaz? „Cresus ar?tându-?i bog??iile în?eleptului Solon”.
Într-o vitrin? central?, se afl? expus? o lucrare de valoare excep?ional?, editat? în 1618, unde sunt men?ionate evenimente din o parte a Europei acelor timpuri: Hieronimus Ortelius – „Cronologia sau descrierea istoric? a tuturor evenimentelor r?zboinice (...), care s-au produs în Ungaria Superioar? ?i Inferioar?, precum ?i în Transilvania, cu turcii, din anul 1395, pân? la vremea de ast?zi (...)”. În câteva pagini, înso?ite de portretul lui Mihai Viteazul, sunt relatate faptele ?i vitejia marelui b?rbat.

Expozi?ia despre care vorbim mai cuprinde armuri occidentale, de la sfâr?itul secolului al XVI-lea (coif, m?nu?i, cuiras?, sabie cu teac?), arme orientale (coif, scut, cotiere, proiectile de bombarde, buzdugan, secure).
Nu lipsit? de importan?? ?i interes este o hart? electronic?, reprezentând ??rile române unite sub steagul lui Mihai Viteazul, al?turi de simbolul acestui eveniment crucial – sigiliul.
Expozi?ia, organizat? în Sala „Mihai Viteazul”, de la parterul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie, este o sintez? a epocii, care îl are în prim-plan pe cel care a fost considerat, câ?iva ani buni, drept „Eroul cre?tin?t??ii”, c?ruia ora?ul nostru îi datoreaz? devenirea.

 Arheolog Nina GRIGORE

   

Mar?i, 7 iulie 2020, se redeschide Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Ploie?ti

Vineri, 03 Iulie 2020 09:18

Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploie?ti, str. Nicolae B?lcescu, nr. 15 - sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova - î?i va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 7 iulie 2020, ca urmare a implement?rii m?surilor de protec?ie anti SARS-CoV-2 ?i cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

 

·   Accesul publicului în muzeu va fi permis numai în condi?iile purt?rii de masc? (medical?/nonmedical?) pe toat? durata vizitei. Pentru a asigura un nivel adecvat de protec?ie, masca se pozi?ioneaz? astfel încât s? acopere integral nasul, gura ?i b?rbia;·   Accesul în incinta spa?iilor expozi?ionale se face cu respectarea de c?tre participan?i a unei distan?e de minim 2 metri. P?stra?i distan?a de siguran?? de cel pu?in 2 m fa?? de ceilal?i vizitatori!;
·   Termometrizarea non-contact a vizitatorilor – Vizitatorii care refuz? verificarea temperaturii nu vor avea acces în spa?iile expozi?ionale;
·   Igienizarea mâinilor cu solu?ie dezifectant?/gel antibacterian, puse la dispozi?ie de c?tre Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploie?ti;
·   Igienizarea înc?l??mintei utilizând covorul dezinfectant amplasat la intrarea în muzeu;
·   Accesul la standul muzeului, pentru achitarea biletelor, se permite doar dup? îndeplinirea condi?iilor prezentate mai sus;
·   Respectarea circuitului de vizitare unidirec?ional stabilit în interiorul s?lilor de expozi?ie, precum ?i indica?iile personalului de supraveghere ?i ale serviciului de paz?;
·   Pe parcursul vizit?rii este interzis? atingerea suprafe?elor ?i a obiectelor expuse;
 ·  Evitarea form?rii de grupuri. Lua?i în considerare faptul c? num?rul maxim permis de vizitatori (prezen?i simultan) într-o sal? de expozi?ie este de 5 (cinci) persoane, pentru a se facilita men?inerea distan?ei fizice;
·   Durata vizitei va fi limitat? la maxim 45 de minute; intrarea vizitatorilor în muzeu (maxim cinci persoane) se va desf??ura la intervale de 10 minute;
·   Nu atinge?i publica?iile sau alte materiale informative ?i promo?ionale puse în vânzare. La cerere, ele v? vor fi prezentate ?i vândute de c?tre personalul muzeului.
 
 INFORMARE IMPORTANT?!
? La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observa?ional ?i termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de c?tre personalul institu?iei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezint? o temperatur? corporal? ce dep??e?te 37, 3°C ?i/sau simptome de infec?ie respiratorie (tuse, str?nut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.
? Programul de vizitare este de mar?i pân? duminic?, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spa?iului expozi?ional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.
? Pe toat? perioada St?rii de Alert?, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.
V? rug?m s? ne sus?ine?i în efortul de a stopa r?spândirea virusului SARS-CoV-2 ?i pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricte?e regulile de igien? personal?, distan?are fizic? ?i acces în muzeu.
Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglement?rilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul S?n?t??ii, Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??, precum ?i a m?surilor speciale luate de Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova pentru prevenirea ?i limitarea îmboln?virilor cu noul Coronavirus (COVID-19).
Suntem încânta?i s? v? primim din nou ?i ne dorim s? ave?i parte de o vizit? pl?cut?, în condi?ii de siguran?? maxim?.

   

Mar?i, 7 iulie 2020, se redeschide Muzeul Memorial "Nichita St?nescu" Ploie?ti

Vineri, 03 Iulie 2020 09:08

Muzeul Memorial „Nichita St?nescu” Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1 - sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova - î?i va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 7 iulie 2020, ca urmare a implement?rii m?surilor de protec?ie anti SARS-CoV-2 ?i cu respectarea prevederilor legale în vigoare:


·   Accesul publicului în muzeu va fi permis numai în condi?iile purt?rii de masc? (medical?/nonmedical?) pe toat? durata vizitei. Pentru a asigura un nivel adecvat de protec?ie, masca se pozi?ioneaz? astfel încât s? acopere integral nasul, gura ?i b?rbia;
·   Accesul în incinta spa?iilor expozi?ionale se face cu respectarea de c?tre participan?i a unei distan?e de minim 2 metri. P?stra?i distan?a de siguran?? de cel pu?in 2 m fa?? de ceilal?i vizitatori!;
·   Termometrizarea non-contact a vizitatorilor – Vizitatorii care refuz? verificarea temperaturii nu vor avea acces în spa?iile expozi?ionale;
·   Igienizarea mâinilor cu solu?ie dezifectant?/gel antibacterian, puse la dispozi?ie de c?tre Muzeul Memorial „Nichita St?nescu” Ploie?ti;
·   Igienizarea înc?l??mintei utilizând covorul dezinfectant amplasat la intrarea în muzeu;
·   Accesul la standul muzeului, pentru achitarea biletelor, se permite doar dup? îndeplinirea condi?iilor prezentate mai sus;
·   Respectarea circuitului de vizitare unidirec?ional stabilit în interiorul s?lilor de expozi?ie, precum ?i indica?iile personalului de supraveghere ?i ale serviciului de paz?;
·   Pe parcursul vizit?rii este interzis? atingerea suprafe?elor ?i a obiectelor expuse;
·   Evitarea form?rii de grupuri. Lua?i în considerare faptul c? num?rul maxim permis de vizitatori (prezen?i simultan) într-o sal? de expozi?ie este de 5 (cinci) persoane, pentru a se facilita men?inerea distan?ei fizice;
·   Durata vizitei va fi limitat? la maxim 45 de minute; intrarea vizitatorilor în muzeu (maxim cinci persoane) se va desf??ura la intervale de 10 minute;
·   Nu atinge?i publica?iile sau alte materiale informative ?i promo?ionale puse în vânzare. La cerere, ele v? vor fi prezentate ?i vândute de c?tre personalul muzeului.
 
INFORMARE IMPORTANT?!
 ? La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observa?ional ?i termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de c?tre personalul institu?iei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezint? o temperatur? corporal? ce dep??e?te 37, 3°C ?i/sau simptome de infec?ie respiratorie (tuse, str?nut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.
? Programul de vizitare este de mar?i pân? duminic?, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spa?iului expozi?ional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.
? Pe toat? perioada St?rii de Alert?, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.
V? rug?m s? ne sus?ine?i în efortul de a stopa r?spândirea virusului SARS-CoV-2 ?i pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricte?e regulile de igien? personal?, distan?are fizic? ?i acces în muzeu.
Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglement?rilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul S?n?t??ii, Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??, precum ?i a m?surilor speciale luate de Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova pentru prevenirea ?i limitarea îmboln?virilor cu noul Coronavirus (COVID-19).
Suntem încânta?i s? v? primim din nou ?i ne dorim s? ave?i parte de o vizit? pl?cut?, în condi?ii de siguran?? maxim?.
   

RESTAURARE ?I RESTAURATORI

Vineri, 03 Iulie 2020 08:33

VINDEC?TORII DE C?R?I

Institu?ia noastr? de?ine un patrimoniu bogat de piese muzeale, din toate domeniile istoriei, conform evolu?iei cronologice ?i etnoculturale comunit??ilor umane, care au locuit ?i activat pe teritoriul jude?ului Prahova.
Printre acestea un loc important îl ocup? piesele muzeale care au ca suport hârtia ?i pergamentul.
Una din func?iile importante ale muzeului este p?strarea, conservarea ?i restaurarea acestor obiecte muzeale din care mare parte sunt clasate în tezaur.
Func?ia ?i activitatea de restaurare se realizeaz? permanent; grija pentru prelungirea vie?ii obiectelor reprezint? un aspect esen?ial în activitatea noastr?, pentru c? astfel oferim cunoa?terea lor de facto într-o stare bun?, în vederea valorific?rii prin expozi?ii permanente, cercetare ?i publicare. Fiecare lucrare reprezint? ceva nou, iar restaurarea este un mod de a te exprima personal.
Voi prezenta restaurarea unei colec?ii de 58 de documente aflate în gestiunea Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, referitoare la ora?ul Ploie?ti, din perioada 1832-1850, colec?ie achizi?ionat? în anul 1957 ?i înregistrat? de prof. C. Râpeanu în fondul DELA CUMPENILOR DREPTE PRIVIND ORA?UL PLOIE?TI ?I JUDE?UL PRAHOVA.
 
 
 
Aceste documente reprezint? chitan?e, adrese publica?ii, dovezi, rapoarte, coresponden??, emise de Maghistratul ora?ului Ploie?ti c?tre Ministerul de Interne, referitoare la arendarea sistemului de greut??i încredin?at de municipalitate unor merciologi evrei: Adres? de la Maghistratul ora?ului Ploie?ti c?tre comisari spre a raporta; Adres? în leg?tur? cu cântarele ?i m?surile la pr?v?lii; adres? Maghistratul ora?ului Ploie?ti c?tre Poli?ie despre lipsa a dou? cântare de la 2 cârciumari.
 Aceste documente con?in mai multe tipuri de hârtie (rugoas?, lucioas?), de culori diferite (galben, bleu). Prezint? linii de ap? dispuse vertical ?i orizontal, prezint? filigran dar, datorit? fragiliz?rii hârtiei ?i mucegaiului, acesta este slab vizibil.
 
Pentru a începe restaurarea s-a întocmit dosarul de restaurare.
Starea de conservare:
Datorit? unei p?str?ri dar ?i a unei manipul?ri necorespunz?toare, aceste documente au suferit deterior?ri de natur? fizic?, mecanic?, chimic? ?i biologic?.
Deterior?ri fizico-mecanice:
- rupturi, fisuri, îndoituri, r?suciri maginale;
- murd?rie (praf, insecte);
- patina vulgar?.
Toate acestea au dus la desprinderi ?i lipsuri de material pe suprafe?ele marginale.
Deterior?ri chimice:
- pete mucegai;
- pete rugin?;
incluziuni metalice.
Acestea au dus la fragilizarea, îmbrunirea, pigmentarea hârtiei, pierderi de material.
Deterior?ri biologice:
- g?uri de cari.
 Tratamentul efectuat:
·  Fotografiere ini?ial?;
·  Cur??are umed? (pe masa de lucru, prin pulverizare cu ap?-alcool etilic, hârtie de filtru, folie protectoare, s?pun neutru);
·  Uscare liber?;
·  Presare intermediar? (pres? metalic?, platane lemn, hârtie de filtru, voal naylon);
·  Completare hârtie japonez? (hârtie japonez?, CMC – 2% ap?, f?l?uitor, pensul?, hârtie filtru, voal naylon;
·  Presare intermediar?;
·  Consolidare v?l japonez (v?l japonez, CMC, f?l?uitor, pensul?, hârtie de filtru, voal naylon);
·  Presare intermediar?;
·  Degajarea surplusului de v?l ?i hârtie japonez? ?i aducerea documentului la formatul original;
·  Neutralizare;
·  Presare final?;
·  Confec?ionarea unei mape de protec?ie (carton neutru, hârtie de filtru, ?nur, cutter, rigl?, creion)
Toate aceste etape au fost aplicate fiec?rui document în parte.
 
 
 
 
 
Restaurator Nicoleta IONESCU
   

Joi, 02 Iulie 2020 10:28

 
V? invit?m s? viziona?i conferin?a „Ploie?tii ?i Prahova în anul premerg?tor Marii Uniri",  din ciclul „Istorie ?i Civiliza?ie", sus?inut? de prof. Paul Popescu
accesând link-ul https://youtu.be/69QNLavJuhA

Vizionare pl?cut?!


   

28 iunie 1914. Declan?area Primului R?zboi Mondial

Miercuri, 01 Iulie 2020 08:25

În anul 1914 confruntarea dintre Puterile Centrale (Germania ?i Austro-Ungaria) pe de o parte ?i Tripla În?elegere (Fran?a, Rusia ?i Marea Britanie) pe de alta a devenit cât se poate de serioas?. Oamenii politici contribuiser? la un mecanism diplomatic din cauza c?ruia crizele erau din ce în ce mai greu de solu?ionat. La rândul lor, conduc?torii militari reduseser? masiv ?ansele solu?ion?rii pa?nice a conflictelor prin conceperea unor planuri strategice care comprimau timpul alocat lu?rii deciziilor. Spre a înr?ut??i lucrurile, generalii nu le explicaser? deloc ?efilor de state ?i de guverne adev?ratele consecin?e ale planurilor pe care le concepuser?.
Primele gloan?e ale conflictului au fost trase la 28 iunie 1914 de tân?rul terorist sârb Gavrilo Princip ?i le-au c?zut victime mo?tenitorul coroanelor Habsburgilor, arhiducele Franz Ferdinand împreun? cu so?ia sa, Sofia, duces? de Hohenberg. Atentatul a provocat indignare ?i consternare în Europa ?i Austria, încurajat? de Germania, a formulat un ultimatum dur guvernului Serbiei, suspectat de complicitate în organizarea atentatului.

Ceea ce a început aproape ca un accident s-a transformat într-o catastrof? mondial?. De la un conflict local austro-sârb s-a ajuns, din aproape în aproape, într-o perioad? de ?ase s?pt?mâni, la un r?zboi general. Ini?ial au intrat în scen? diploma?ii ?i ?efii de state ale c?ror limite în exercitarea func?iilor s-au ar?tat repede. ?ansele de solu?ionare pa?nic? au disp?rut complet când au ap?rut generalii cu planurile de solu?ionare elaborate dinainte.
Caruselul ultimatumurilor ?i mobiliz?rilor generale a declan?at o adev?rat? Ma?in?rie a Judec??ii de Apoi, dup? cum inspirat avea s? numeasc? acest fenomen politologul american Henry Kissinger. În perioada 28 iulie - 4 august 1914 aveau s? intre în conflict pe rând Austro-Ungaria, Serbia, Muntenegru, Rusia, Germania, Fran?a, Belgia ?i Marea Britanie.

Conflictul, cel mai devastator de pân? atunci, a durat patru ani ?i patru luni ?i a provocat 20 de milioane de mor?i ?i pagube materiale incalculabile. A determinat dispari?ia a patru imperii (Austro-Ungaria, Rusia, Turcia ?i Germania), apari?ia unor noi state în Centrul ?i Sud-Estul Europei ?i, în general, modific?ri substan?iale pe harta lumii. De asemenea, a deschis o adev?rat? Cutie a Pandorei în istoria secolului al XX-lea, fiindc? a determinat în mare m?sur? cauzele economice, ascensiunea la putere a extremi?tilor de dreapta ?i de stânga precum ?i izbucnirea unui conflict mondial mai devastator în perioada 1939-1945.

Muzeograf  Doru MARE?

   

Mai multe articole..

Pagina 52 din 122