Ast?zi, 30 iunie 2020, se împlinesc 111 ani de când a v?zut lumina zilei, muzicianul Paul Constantinescu-compozitor, profesor universitar, dirijor, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române.

Cu acest prilej, începând cu ora 11.00, în fa?a bustului monumental dedicat compozitorului, bust aflat în curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” - sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, au fost depuse flori de c?tre reprezentan?ii muzeului ce-i poart? numele.

În galeria marilor personalit??i, pe care le-a dat acest spa?iu de istorie ?i civiliza?ie, compozitorul Paul Constantinescu ocup? unul din locurile de frunte, prin ceea ce a f?cut, ca ?i prin ceea ce a r?mas. Numele s?u este inseparabil legat de Municipiul Ploie?ti, în care a v?zut lumina zilei la 30 iunie 1909. A absolvit ?coala primar? ?i studiile secundare la Liceul „Sf.Petru ?i Pavel” din ora?ul natal. Dovedind un real talent muzical, Paul Constantinescu se înscrie la Conservatorul din Bucure?ti unde are ca profesori între al?ii pe: Faust Niculescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Br?iloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie ?i pedagogia muzicii), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compozi?ie) etc. Între anii 1933- 1935 urmeaz? cursuri de perfec?ionare la Conservatorul din Viena ?i apoi la Bucure?ti (1936-1937) cu Mihail Jora.

Paul Constantinescu se dedic? în primul rând nobilei activit??i didactice - ini?ial ca profesor de armonie, contrapunct ?i compozi?ie religioas? la Academia de Muzic? Religioas? din capital?, iar din 1941 ?i pân? în ultimele clipe ale vie?ii (20 decembrie 1963) - profesor de armonie la Conservatorul bucure?tean. Mul?i dintre studen?ii s?i au devenit cadre didactice de renume, soli?ti concerti?ti, compozitori, muzicologi care au contribuit la afirmarea valorilor perene ale muzicii române?ti în ?ar? ?i peste hotare.

A ocupat deasemenea func?iile de consilier muzical la Radiodifuziunea Român?, apoi la Ministerul Propagandei Na?ionale, sec?ia Cinematografie, apoi din nou la Radiodifuziunea Român?. A sus?inut prelegeri, a scris articole, a întreprins studii de muzicologie. A f?cut parte din jurii interna?ionale ?i a întreprins c?l?torii de documentare în Fran?a, Austria, Bulgaria, URSS, Germania, Anglia, Turcia.

Înzestrat cu posibilit??i variate de manifestare muzical?, Paul Constantinescu se afl? printre primii arti?ti forma?i în ?ar?; este f?uritorul unei revolu?ii în muzica româneasc? prin stilul modal ce caracterizeaz? crea?ia sa folcloric? ?i bisericeasc?. „Cântecul nostru popular - men?iona compozitorul Paul Constantinescu - este vast, bogat în aspecte ?i original în expresie; de la cântecul b?trânesc pân? la cel modern, de la colind, cântec de leag?n , sau bocet pân? la jocurile cu ritmuri p?trunz?toare este o infinitate de valori ?i care toate se ofer? compozitorului. Compozitorul trebuie s? ?tie s? aleag? cântecele populare, s? le mânuiasc? în a?a fel, încât s? creasc? poten?a, s? le duc? la forme înalte, p?strându-le în acela?i timp caracterul ?i savoarea lor original?… ?i apusul tot de aici a pornit din cântecul popular pe de o parte pastorale, musette etc. ?i din cântecul bisericesc pe de alt? parte, sonate cântate etc., ajungând s? fie separate de ele, pentru ca apoi din când în când s? se adape tot la izvorul lor, a?a cum Chopin, Liszt, Grieg, Dvorak ?i chiar Beethoven ?i Bach cum au sim?it-o”. (articolul Pentru muzica noastr? – Paul Constantinescu).

A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la oper? la lied, de la balet la simfonie, de la muzic? de film la oratoriu.

Opera sa cuprinde 63 de opusuri (muzic? de teatru, muzic? simfonic? ?i vocal simfonic?, muzic? concertant?, muzic? de camer?, muzic? pentru voce ?i pian, muzic? coral? ?i de film) care fac parte din patrimoniul muzicii române?ti, al culturii române. Cel pu?in în domeniul componisticii, Paul este considerat unanim ca fiind a doua mare personalitate a muzicii române?ti, dup? George Enescu. Stau m?rturie lucr?ri ca: cele dou? oratorii bizantine - Oratoriul Bizantin de Pa?ti „Patimile ?i Învierea Domnului” ?i Oratoriul Bizantin de Cr?ciun „Na?terea Domnului”, comedia muzical? „O Noapte furtunoas?”, Concertul pentru orchestra de coarde, Concertele pentru vioar?, pian, harp? ?i Balada haiduceasc? pentru violoncel, liedul „ Gornistul”, balada „Miori?a”, Toccata pentru pian, Simfonia Ploie?tean? (scris? în 1961, conceput? ca o od? sonor? destinat? ora?ului Ploie?ti) ?i nu în ultimul rând – „Triplul concert pentru vioar?, pian, violoncel ?i orchestr?” - numit de presa de specialitate Cântecul de leb?d? al muzicianului.

Recunoa?terea talentului s?u a survenit de timpuriu: în 1932 ?i 1938 a fost distins cu premiile Enescu pentru compozi?ie (Premiul II, în 1932; Men?iunea a II-a, în 1934 ?i Premiul I, în 1938), anul 1937 i-a adus Premiul Anhauch, iar Premiul de Stat îi revine de dou? ori la rând în anii 1954 ?i 1955. În 1955 devine Maestru Emerit al Artei, în 1956 Academia Român? îi ofer? premiul s?u, iar în 1959 i se decerneaz? Ordinul Muncii clasa a II-a. În anul 1962, devine membru corespondent al Academiei Române, valoarea crea?iei sale fiind recunoscut? ?i în plan european.

Multitudinea talentelor lui Paul Constantinescu este cunoscut?, a cântat la vioar?, violoncel, pian, ori a dirijat coruri si orchestre, usurin?a de a crea rime, cât si uluitorul dar de desenator si caricaturist, toate au ad?ugat note ?i accente la portretul s?u de artist complex.

Pentru eternizarea vie?ii ?i operei sale, forurile culturale ale jude?ului Prahova au decis, în 1993, ca prima institu?ie muzical? de concerte s?-i poarte numele: Filarmonica de Stat Ploie?ti, la 20 decembrie 1993, inaugurarea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” - sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, cu ocazia comemor?rii a trei decenii de la trecerea prematur? ?i fulger?toare în lumea cea ve?nic? a acestui muzician de geniu, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române. În anul 2001, cu sprijinul direct al Consiliului Jude?ean Prahova ?i al Prim?riei Municipiului Ploie?ti s-a realizat ?i dezvelit în fa?a cl?dirii muzeului un bust monumental în bronz, opera sculptorului Dumitru George.

Printre manifest?rile organizate de c?tre Muzeul Memorial„Paul Constantinescu” un loc special revine Concursului Na?ional de Interpretare ?i Crea?ie Muzical? aflat în acest an la cea de-a XXVI-a edi?ie.

„Muzica poate fi o sublim? inutilitate în palatul bogatului, ca ?i o imperioas? necesitate în bordeiul s?racului”. • PAUL CONSTANTINESCU

Conservator Mihaela ?tef?nescu

Primul R?zboi Mondial (1914 - 1918) reprezint? unul din evenimentele istoriei universale moderne ?i contemporane cu implica?ii profunde în evolu?ia ulterioar? a umanit??ii, atât pe planul rela?iilor interna?ionale, cât ?i în dezvoltarea general? a diferitelor state de pe glob. Cauzele primului r?zboi au fost multiple ?i complexe.

 Manager interimar, muzeograf Mihai Dumitrache

Drapelul îl reprezint? de Sfântul Gheorghe a?ezat pe tron zdrobind balaurul. Din diverse cronici medievale avem descrierea drapelului Moldovei reprezentat de un dreptunghi de pânz? ro?ie pe care era brodat capul de bour cu stea între coarne flancat de soare ?i lun?.

În Transilvania, în cadrul Marii Adun?ri Na?ionale de la Blaj din 15-17 mai 1848, au fost arborate drapele în care culorile albastru, galben ro?u erau dispuse pe orizontal? cu deviza VIRTUTEA ROMÂNEI ÎNTREGITE. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), ca drapel na?ional era utilizat tricolorul, în care culorile erau dispuse pe orizontal? cu ro?ul în partea superioar?, având acvila crucifer? ?i capul de bour cu stea imprimate pe avers.

Domnia lui Carol I (1866-1914) va impune a?ezarea culorilor pe vertical? cu albastru aflat lâng? lance. Constitu?ia din 2003 prevede la articolul 12, alineatul 1 urm?toarele: Drapelul României este tricolor; culorile sunt a?ezate vertical, în ordinea urm?toare începând de la lance: albastru, galben, ro?u. Pentru a fi diferen?iat de drapelele asem?n?toare ale altor state, prin Legea 75 din 1994 se precizeaz? c? drapelul na?ional este alc?tuit din albastru cobalt, galben crom ?i ro?u vermion.

Muzeograf Claudiu ROBE

EXPONATUL S?PT?MÂNII

Cu aproximativ 70 de volume ?i numeroase articole publicate în presa vremii, Cezar Petrescu a fost o personalitate remarcant? a timpului în care a tr?it ?i a scris. Dac? ar fi s? identific?m instrumentele care pentru scriitor au avut o importan?? aparte, printre acestea s-ar num?ra ?i ma?ina de scris, pe care o reg?sim în prezent la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni. Una dup? cealalt?, fiecare idee a scriitorului a fost tastat? atent ?i a ajuns la cititor prin paginile unor romane ca „Ochii strigoiului”, „Carlton”, „Ad?postul Sobolia” sau în publica?ii ca „România literar?”.

https://www.youtube.com/watch?v=tzu-FkWsWvs

#concursMJIAPH#saptamana6#ExponatulSaptamanii

Povestea ma?inii de scris începe îns? mult mai devreme de epoca în care a tr?it Cezar Petrescu, mai exact în 1714, când Henry Mill deschide noi orizonturi spre o inven?ie ce avea ca scop imprimarea/ transcrierea literelor. De?i ulterior au mai fost propuse diferite procedee de scriere mecanic?, prima ma?in? de scris apare abia la începutul secolului al XIX-lea, fiind conceput? pentru orbi. Apare apoi ma?ina de scris cu tu?, în 1833, care este perfec?ionat? mai târziu prin folosirea benzii cu cerneal?. În 1868, prima ma?in? de scris comercial? este brevetat? la ini?iativa lui Chrisopher Latham Sholes, Carlos Glidden ?i Samuel Soulé, care formeaz? Sholes&Glidden typewriter ce va fi ulterior vândut ?i ma?ina de scris va fi comercializat? de Remington, care va începe fabricarea în 1873.

Ma?ina de scris ce i-a apar?inut scriitorului Cezar Petrescu a fost produs? de firma american? Remington Rand, fiind modelul Noiseless 7, comercializat? pentru prima dat? în 1931.

BIBLIOGRAFIE

·  https://en.wikipedia.org/wiki/E._Remington_and_Sons#Remington_Typewriter_Company

·  http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2008/12/cosereanu2002.pdf

Acum 10 ani, pe 26 iunie , în cadrul manifest?rilor dedicate comemor?rii a 74 de ani de la trecerea în eternitate a marelui patriot român Constantin Stere, se inaugura Muzeul Memorial ”Constantin ?i Ion Stere”, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.

Au participat oficialit??i de pe ambele maluri ale Prutului, reprezentan?i ai Consiliului Jude?ean Prahova, ai Ministerului Culturii, Prim?riei Municipiului Ploie?ti, prim?riei Bucov, istorici, muzeografi, cadre didactice, elevi, studen?i ?i ziari?ti. În cadrul evenimentului s-a inaugurat bustul, în bronz, al lui Constantin Stere. Statuia se afl? în curtea muzeului.

Muzeul a luat fiin??, ca urmare a dona?iei f?cut? de doamna Suzana Stere Paleologu, nora lui Constantin Stere ?i prezint? m?rturii ale vie?ii ?i activit??ii marelui patriot.
Conacul din Parcul Bucov, ast?zi Parcul Memorial ”Constantin Stere”, a constituit locul de suflet al lui Stere, în care atât natura cât ?i mediul familial i-au oferit suportul necesar conceperii ?i redact?rii romanului autobiografic ”În prejma revolu?iei”,o capodoper? a literaturii române?ti. La începutul sec. al XX-lea, domeniul pe care s-a ridicat conacul apar?inea so?iei lui Stere, Ana, descendent? a familiei Ionescu-Quintus, în urma primei sale c?s?torii cu dr. Ion Radovici, membru al unei familii înst?rite din Ploie?ti.

Organizarea expozi?iei permanente a muzeului a presupus un efort sus?inut, depus cu profesionalism ?i pasiune de c?tre echipa de speciali?ti, care a încercat s? reconstituie, cât mai fidel, ceea ce a fost odat?, un a?ez?mânt viu, un spa?iu de medita?ie ?i reconfortare, universul spiritual ?i cel domestic al familiei Stere, în a?a fel încât s?-i induc? privitorului, acea stare de curiozitate, care s?-l întoarc? în timp ?i s?-l apropie de marele c?rturar. O colectie de obiecte de art? decorativ?, piese de mobilier, c?r?i, fotografii, picturi poate fi admirat? vizitând muzeul. Piesele, de o valoare inestimabil?, au apar?inut familiei Stere ?i constituie dona?ia Suzana Stere Paleologu.
Cl?direa are dou? niveluri ?i mansard?. S-au reconstituit salonul de primire ?i sufrageria, la parter, iar la etaj, dou? dormitoare ?i biroul de lucru al scriitorului. La mansard? sunt birouri ?i o sal? destinat? expozi?iilor temporare. În prezent este deschis? publicului vizitator expozi?ia ”P?pu?i ?i pove?ti despre mod?”.

Muzeul Memorial ”Constantin ?i Ion Stere” r?mâne proiectul principal al programului de cinstire a personalit??ii lui Constantin Stere.
Dorim, ?i pe aceast? cale, s? ne exprim?m aleasa considera?ie ?i gratitudine pentru gestul de mare noble?e al doamnei Suzana Stere Paleologu, care a redat poporului român o pagin? din istorie.

Ref. Corina M?r??escu

 Bibliografie selectiv?:

·  Seco?an Elena, Petrescu Paul, „Portul popular de s?rb?toare din România”, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1984

·  Bâtc? Maria, „Costumul popular românesc”, editat de Centrul Na?ional pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale, Bucure?ti, 2006

·  Tomida D. Ecaterina, „Cus?turile ?i broderiile costumului popular din România”, Editura Tehnic?, Bucure?ti, 1972

·  Ghinoiu Ion (coord.general), „S?rb?tori ?i obiceiuri. R?spunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român”, volumul V, Dobrogea, Muntenia, Editura Etnologic?, Bucure?ti, 2009