15 ianuarie ?i 15 iunie sunt momente în calendar la care cei ce simt române?te î?i aduc aminte de na?terea, respectiv trecerea în nefiin?? a celui ce a marcat literatura român?. Cei 39 de ani petrecu?i «din ipostaz? în ipostaz?» nu i-au permis lui Mihai Eminescu ducerea la finalizare a proiectelor sale, «pu?ine devenind monumente sfâr?ite» (Ge. C?linescu).

Ilustra?iile romantice au circulat pân? în anii 1930. Una dintre c?r?ile po?tale aduce în aten?ia publicului muzica, poezia lui Eminescu bucurându-se de aten?ia compozitorilor. În anul 1884 compozitorul român Gheorghe Scheletti scria partitura pentru voce ?i pian «Ce te legeni codrule», devenit? una dintre cele mai cunoscute roman?e.

„Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omene?te prevedea, literatura poetic? român? va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui ?i forma limbii na?ionale, care ?i-a g?sit în poetul Eminescu cea mai frumoas? înf?ptuire pân? ast?zi, va fi punctul de plecare pentru toat? dezvoltarea viitoare a ve?mântului cuget?rii române?ti.”

TITU MAIORESCU

Amalia Nicoar?, ?ef Birou Istorie

#concursMJIAPH #s?pt?mâna4 #ExponatulS?pt?mânii #ExponatulS?pt?mâniiCazaniaLuiVarlaam

În expozi?ia permanent? de istorie ?i art? medieval? a muzeului ”Casa Domneasc?” Brebu, este etalat? CAZANIA LUI VARLAAM – 1643, prima carte a Moldovei medievale tip?rit? în limba român? cu alfabet chirilic, la Mân?stirea Domneasc? ”Trei Ierarhi” din Ia?i- capitala Moldovei. https://www.youtube.com/watch?v=QUNgaSCMY1E

Muzeul „Crama 1777” din Valea C?lug?reasc?, str. Valea Larg?, nr. 139A, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, î?i va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 15 iunie 2020, ca urmare a implement?rii m?surilor de protec?ie anti SARS-CoV-2 ?i cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

INFORMARE IMPORTANT?!

? La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observa?ional ?i termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de c?tre personalul institu?iei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezint? o temperatur? corporal? ce dep??e?te 37, 3°C ?i/sau simptome de infec?ie respiratorie (tuse, str?nut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.

? Programul de vizitare este de mar?i pân? duminic?, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spa?iului expozi?ional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.

? Pe toat? perioada St?rii de Alert?, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.

V? rug?m s? ne sus?ine?i în efortul de a stopa r?spândirea virusului SARS-CoV-2 ?i pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricte?e regulile de igien? personal?, distan?are fizic? ?i acces în muzeu.

Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglement?rilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul S?n?t??ii, Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??, precum ?i a m?surilor speciale luate de Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova pentru prevenirea ?i limitarea îmboln?virilor cu noul Coronavirus (COVID-19).

 Suntem încânta?i s? v? primim din nou ?i ne dorim s? ave?i parte de o vizit? pl?cut?, în condi?ii de siguran?? maxim?.

Monumentul domnitorului ?tefan cel Mare din Chi?in?u a fost inaugurat la 28 aprilie 1928, la împlinirea a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România, în prezen?a Prin?ului Nicolae, a Patriarhului Miron Cristea ?i a lui Gheorghe Buzdugan, membri ai Regen?ei. La festivit??i au mai participat Ministrul S?n?t??ii ?i Ocrotirii Sociale - Ion Incule?, Gherman Pântea, primarul ora?ului, precum ?i generalul Romulus Sc?ri?oreanu, pre?edintele comitetului ce a ini?iat ridicarea statuii. Autorul lucr?rii, sculptorul Alexandru Pl?m?deal? (1888-1940), reprezint? ast?zi cel mai important plastician basarabean din secolul XX. ?i-a facut studiile la ?coala de Desen din Chi?in?u (1908-1911) ?i la ?coala Imperial? Superioar? de Pictur?, Sculptur? ?i Arhitectur? din Moscova  (1912-1916). A lucrat ca gravor la Monet?ria din Petrograd, iar dup? Unire s-a întors la Chi?in?u unde a fost numit în 1919 director al ?colii Comunale de Desen. Personalitate remarcabil? a vie?ii culturale din Basarabia, a contribuit la fondarea Societ??ii de Belle-Arte (1920) ?i a fost principalul organizator al Pinacotecii din Chi?in?u (1939). Monumentul lui ?tefan cel Mare, cea mai cunoscut? lucrare a sculptorului Alexandru Pl?m?deal?, a fost amplasat în Gr?dina Public? din Chi?in?u, la intersec?ia bulevardului Alexandru cel Bun cu strada Mitropolit Gavriil B?nulescu-Bodoni. Statuia a fost turnat? la Bucure?ti în atelierul lui Vasile Râ?canu, din bronzul provenit de la ?ase tunuri otomane capturate în timpul R?zboiului de Independen?? din 1877-1878. ?tefan cel Mare este reprezentat în costum de curte cu coroan?  voevodal?, având în mâna stâng? ridicat? o cruce, iar în cea dreapt? un palo?. Soclul lucr?rii, din piatr? de Cos?u?i, avea pe latura frontal? inscrip?ia „?tefan cel Mare ?i Sfânt 1456-1504”, în dreapta: “Biruitor de popoare: la Lipnic, la Baia, la Vaslui, la Valea Alb?, la C?tl?-Buga, la Scheia, la Dumbrava Ro?ie, pentru ?ar?, Neam ?i Cruce”, iar în stânga: “Domn din munte pân? la Nistru, Chilia, Cetatea Alb?. Ridicatu-s-au acest monument pentru ve?nicirea gloriei str?mo?e?ti, prin osârdia d-lui Vasile Rudeanu ?i cu ajutorul fiilor Basarabiei. Lucratu-s-au de c?tre sculptorul A.M. Pl?m?deal? ?i de arhitectul E. Bernardazzi în anul 1925”. Postamentul, amplasat pe o platform? din piatr? cu trei trepte, avea în fa?? stema Moldovei din timpul domniei lui ?tefan cel Mare ?i era decorat în zona median? cu un brâu în torsad?. Pe cei doi stâlpi de la intrarea în Gr?dina Public?, au fost montate dou? pl?ci din piatr? cu inscrip?iile: „Acest monument s-a început sub domnia regelui Ferdinand I ?i s-a inaugurat sub domnia regelui Mihai I” ?i „Statuia de fa?? s-a dezvelit în prezen?a înal?ilor regen?i A.S.P. Nicolae, S.S. Miron Cristea, Patriarhul României ?i Gh. Buzdugan, pre?edintele Cur?ii de Casa?ie, primarul Chi?in?ului Gherman Pântea ?i membrii Comitetului pentru ridicarea monumentului în frunte cu pre?edintele, general de divizie R. Sc?ri?oreanu, 29 aprilie 1928”.

Dup? nota ultimativ? a Uniunii Sovietice din 26 iunie 1940, statuia a fost evacuat? ?i instalat? în mod simbolic la Vaslui, lâng? biserica “Sfântul Ioan”, ctitorie a marelui voevod. Sculptura a revenit la Chi?in?u odat? cu eliberarea Basarabiei de c?tre armata român? ?i a fost ridicat? în fa?a Arcului de Triumf pe soclul statuii regelui Ferdinand I - autor Oscar Han - distrus? de autorit??ile sovietice în 1940. Repatriat? a doua oar? în 1944, lucrarea a fost transportat? la Craiova ?i amplasat? în parcul Nicolae Romanescu, iar un an mai târziu, Comisia Aliat? (Sovietic?) de Control a confiscat-o, împreun? cu statuia lui Vasile Lupu, ca “bunuri culturale scoase din U.R.S.S.” ?i le-au reinstalat la Chi?in?u ?i Orhei. Conducerea republicii a încercat în repetate rânduri s? se debaraseze de acest ansamblul monumental, ce putea polariza - în cadrul unei ample mi?c?ri de rede?teptare na?ional? - elementul românesc majoritar din Basarabia. În anul 1959 a avut loc o prim? tentativ? de mutare a monumentului, salvat la interven?ia so?iei sculptorului - Olga Pl?m?deal? (1896-1990), fiica lui Iacob Suceveanu, fost deputat în Sfatul ??rii - dup? care, în 1964 autorit??ile sovietice au ini?iat dezafectarea statuii domnitorului  ?i  instalarea acesteia în localitatea Vadul lui Vod?. Monumentul a r?mas în Chi?in?u datorit? unui grup de studen?i basarabeni ce au reu?it s? strâng? aproape 3000 de semn?turi pe un memoriu ce solicita oprirea evacu?rii. În anii 1971-1972, dup? o propunere ce viza restaurarea statuii ?i refacerea soclului - f?r? stem? ?i decor - guvernan?ii sovietici au reîncercat s? mute monumentul domnitorului. Protestele unei p?r?i a popula?iei române?ti au împiedicat ridicarea sculpturii, care a r?mas în Gr?dina Public? fiind mutat? spre interior, pe un simplu postament din ciment. Revenit pe locul unde a fost amplasat ini?ial, cu un postament nou ce ?i-a rec?p?tat stema Moldovei ?i o parte din inscrip?iile originale, monumentul lui ?tefan cel Mare a fost dezvelit la 31 august 1990, în cadrul unei ample manifest?ri na?ionale ce marca s?rb?torirea unui un an de la proclamarea Limbii Române ca limb? de stat. La 9 iulie 1925, cu ocazia punerii pietrei de temelie ?i a sfin?irii locului ales pentru amplasarea statuii, arhiepiscopul Chi?in?ului ?i Hotinului - Gurie Grosu, a ?inut o cuvântare în care a subliniat meritele istorice ale domnitorului „lupt?tor pentru credin?? ?i Patrie str?mo?easc?”, afirmând c? ridicarea unui monument dedicat lui ?tefan cel Mare este necesar? ?i reprezint? „un semn v?zut pentru to?i c? p?mântul Basarabiei este p?mânt Românesc”.

Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” din Ploie?ti, str. Democra?iei nr. 2, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, î?i va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 11 iunie 2020, ca urmare a implement?rii m?surilor de protec?ie anti SARS-CoV-2 ?i cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

#concursMJIAPh #s?pt?mâna3 #PiesaS?pt?mânii

Sfe?nic din lemn, Ierusalim 1819 https://www.youtube.com/watch?v=ff5v3kAOSG4

Regulamentul concursului îl pute?i g?si la postarea fixat? sau aici: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=3528482440511634&id=180004115359500&__tn__=K-R

Din lada cu comori patrimoniale a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? prezent?m ast?zi un obiect de poveste. Un sfe?nic din lemn de m?slin cu trei bra?e, adus de la Ierusalim la 1819 de pelerinul târgove? Prodan. În acest context, sfe?nicul este de fapt o recuzit? martor pentru cel ce avea s? r?mân? în memoria locului drept Hagi Prodan.
Suport special pentru lumân?ri, orice sfe?nic este de fapt, un obiect fotofor pentru c? rostul lui este acela de a r?spândi lumin? .
Sfe?nicul este in acela?i timp, un substitut al omului, simbolizând bra?ele omene?ti deschise spre rug?ciune. Orice lumânare aprins? nu este altceva decât "antena" noastr? de leg?tur? cu Dumnezeu.
În ceea ce prive?te sfe?nicul din imagine, el se încadreaz? în tipologia de sfe?nic tip troi??, cu picior columnar ?i fereastr? cu cruce.
Cu o tehnic? de fin bijutier, prin d?ltuire, incizare ?i crestare, sfe?nicul poart? o ornamentic? iconografic? plin? de semne simbol. Alegem câteva dintre ele ?i le "traducem" spre a întregi povestea noastr?.
Întreaga fereastr? a sfe?nicului este un mic iconostas: in centru, Cruce dreapt? cu raze oblice radiante , înscris? în cerc tip rozet? , încadrat? la rândul s?u în p?tratul ferestrei. Crucea, cercul , p?tratul sunt simboluri fundamentale, cosmice. Dac? soarele este izvorul vie?ii p?mânte?ti, crucea rozet? este izvorul vie?ii cere?ti, chipul lui Hristos care apare pe geamurile existen?ei noastre. Ramele ferestrei poart? prin incizie, cerul ?i p?mântul. În registrul superior se deslu?esc arcade cere?ti ca niste frânturi de nori, iar în registrul inferior, unda apei, element eminamente fertilizator al vie?ii. În registrele laterale, funia cerului încadreaz? ?iruri de stele ornamentale, simbolizând cetele îngere?ti ale serafimilor.
Stativul sfe?nicului ca un picior columnar continu? povestea de semne simbol ancestrale, pe care le poart? tainic orice Arbore al vie?ii ca pe o ascensiune spre cer, acolo unde ne sunt, de fapt, r?d?cinile.

Duminic?, 7 iunie 2020, în prima zi de Rusalii, vor fi deschise pentru vizitare, în intervalele orare 9.00 – 12.00 ?i 13.00 – 17.00 (în intervalul 12.00 – 13.00 se desf??oar? igienizarea spa?iului expozi?ional), urm?toarele sec?ii muzeale ale Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova:

·      Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti, str. Nicolae Simache nr. 1;

·      Muzeul „Casa Domneasc?”, com. Brebu, jud. Prahova

·      Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12.

 Vizitarea muzeelor se va face cu respectarea urm?toarelor m?suri:

-   purtarea m??tii (medical?/nonmedical?) pe toat? durata vizitei, inclusiv pentru copiii cu vârsta de peste 5 (cinci) ani;

-   Termometrizarea non-contact a vizitatorilor – Vizitatorii care refuz? verificarea temperaturii nu vor avea acces în spa?iile expozi?ionale;

-   Igienizarea mâinilor cu solu?ie dezifectant?/gel antibacterian, puse la dispozi?ie de c?tre muzee;

-   Igienizarea înc?l??mintei utilizând covorul dezinfectant amplasat la intrarea în muzeu;

-   Accesul la standul muzeului, pentru achitarea biletelor, se permite doar dup? îndeplinirea condi?iilor prezentate mai sus;

-   Respectarea circuitului de vizitare unidirec?ional stabilit în interiorul s?lilor de expozi?ie, precum ?i indica?iile personalului de supraveghere ?i ale serviciului de paz?.

V? a?tept?m!

Anul acesta la data de 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care actul unirii Transilvaniei cu România era recunoscut? oficial conform normelor de drept interna?ional.

În cursul anului 1918 pentru frunta?ii românilor transilv?neni devenise tot mai clar c? Imperiul Austro-Ungar se va dezmembra, fapt ce impunea gr?birea demersurilor pentru pentru a realiza unirea Transilvaniei, Banatului, Cri?anei ?i Maramure?ului cu România. Astfel, Partidul Na?ional Român, prin Comitetul Executiv, adopt? la data de 12 octombrie 1918, Declara?ia de la Oradea prin care se afirma c? na?iunea român? din Ungaria ?i Transilvania are dreptul de a hot?rî singur? a?ezarea printre na?iunile libere. În cadrul Declara?iei se mai g?sea ?i ideea convoc?rii unei adun?ri na?ionale prin care s? se decid? viitorul Transilvaniei. La data de 31 octombrie 1918 se formeaz? Consiliul Na?ional Român Central, organism care va func?iona ca un veritabil guvern provizoriu al românilor din Transilvania, Banat ?i Maramure?. Consiliul Na?ional Român va decide convocarea, pe data de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a unei Mari Adun?ri Na?ionale, eveniment prin care românii din Imperiul Austro-Ungar ?i-au manifestat dorin?a de a se uni cu România. De?i armata român? era preg?tit? s? intre în Transilvania, Consiliul Na?ional Român Central a convenit cu guvernul român ca aceasta s? se opreasc? pe aliniamentul Carpa?ilor. Guvernul maghiar nu a recunoscut validitatea actului de la 1 decembrie 1918, dând dovad? de ostilitate fa?? de noua realitate politic? din Transilvania. În replic?, armata român? se preg?tea s?-?i impun? autoritatea în principalele ora?e din Transilvania. La data de 18 ianuarie, când a început Conferin?a de Pace de la Paris, deja 2/3 din teritoriul Transilvaniei se afla sub autoritatea armatei române, acest fapt fiind de neacceptat de c?tre guvernul maghiar care spera ca Transilvania s? r?mân? în componen?a Ungariei, românii urmând s? locuiasc? în teritorii compacte ?i s? beneficieze de o larg? autonomie. În cadrul tratativelor de la Paris, delega?ia maghiar? a sus?inut idea integrit??ii teritoriale a Regatului Maghiar, fapt ce contravenea intereselor României, Iugoslaviei ?i Cehoslovaciei. Pe data de 31 ianuarie 1919, punctul de vedere al României a fost prezentat de prim ministrul Ion I.C. Br?tianu care, cunoscând problema amalgam?rii polula?iei române?ti ?i maghiare din Transilvania, a propus constituirea unei Comisii pentru Studiul Chestiunilor Teritoriale, raportul comisiei pentru trasarea frontierei fiind aprobat de Consiliul Marilor Puteri înving?toare la data de 12 mai 1919. Între timp situa?ia din Ungaria avea s? se modifice, mai ales dup? prezentarea memorandumului Vix, prin care Puterile Aliate obligau armata maghiar? din Transilvania s? se retrag? pe o linie ce se întindea de la Satu Mare la Arad. În urma memorandumului Vix, guvernul democrat condus de Denes Berinkey a demisionat pe data de 21 martie 1919, fiind înlocuit de un guvern comunist condus de Bela Khun, guvern ce a proclamat Republica Sfaturilor. Fiind con?tient c? în cadrul tratativelor de la Paris Ungaria nu va ob?ine câ?tig de cauz?, guvernul comunist maghiar întreprinde opera?iuni militare împotriva României ?i Cehoslovaciei. Datorit? prezen?ei amenin??toare a trupelor maghiare din Cri?ana, pe data de 16 aprilie 1919 armata român? trece la ofensiv? ?i ocup? ora?ele Satu Mare, Salonta ?i Oradea, iar pe data de 1 mai 1919 ajunge la râul Tisa. La data de 20 iulie 1919, guvernul comunist maghiar, care spera la o alian?? cu Uniunea Sovietic?, porne?te ofensiva peste râul Tisa, obiectivul principal al armatei maghiare fiind recuperarea Transilvaniei. Dup? o s?pt?mân? de lupte, armata român? restabile?te situa?ia, inamicul fiind alungat peste râul Tisa. Pentru a asigura integritatea teritorial? a României ?i a împiedica o ofensiv? comun? a Ungariei ?i Uniunii Sovietice, Regele Ferdinand ?i prim ministrul Ion I.C. Br?tianu au hot?rât ca armata român? s? continue ofensiva pân? la Budapesta ?i s? înl?ture guvernul comunist maghiar. La data de 4 august 1919 unit??ile armatei române conduse de generalul Gheorghe M?rd?rescu, au intrat în Budapesta, guvernul comunist condus de Bela Khun demisionând. Trupele române vor p?r?si Budapesta la data de 14 noiembrie 1919, pe data de 16 noiembrie fiind instalat un nou guvern maghiar condus de regentul Horthy. Victoria armatei române pe câmpul de lupt? va fi urmat? ?i de o victorie a diploma?iei române?ti la Paris, diploma?ie condus? de Alexandru Vaida-Voevod. La data de 4 iunie 1920 în palatul Marele Trianon de lâng? Versailles, este semnat tratatul de pace dintre Ungaria ?i cele 16 Puteri Aliate printre care ?i România. Din partea României, tratatul va fi semnat de dr. Ion Cantacuzino ?i Nicolae Titulescu.

Noua frontier? româno-ungar? prev?zut? în articolul 27 al tratatului fusese trasat? de geograful francez Emmanuel de Martonne, în calitate de expert al Comitetului de Studii al Conferin?ei de Pace. Tot în textul Tratatului se prevedea la articolul 45 c?: „Ungaria renun??, în ceea ce o prive?te, în favoarea României, la toate drepturile ?i titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a ?i recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca f?când parte din România.” Astfel, prin Tratatul de la Trianon, al?turi de tratatul de la Saint-Germain cu Austria (10 decembrie 1919) ?i tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) se ob?ine recunoa?terea interna?ional? a înf?ptuirii Marii Uniri.

Muzeograf Claudiu Robe