Vineri, 29 Mai 2020 12:58
Vineri, 29 Mai 2020 11:26
Joi, 28 Mai 2020 10:06
Joi, 28 Mai 2020 09:29
Pe data de 11 noiembrie 1918 la ora 11 prin semnarea armistițiului de la Compiègne se punea capăt Primului Război Mondial, conflagrație ce a schimbat total secolul al XX-lea. Armistițiul de la Compiegne a fost precedat de încheierea altor armistiții dintre Antantă și Puterile Centrale: 29 septembrie la Salonic cu Bulgaria, 30 septembrie la Mudros cu Turcia și la 3 noiembrie la Padova cu Austria.
În cei patru ani de lupte, Antanta (Franța , Marea Britanie, Rusia, Statele Unite, Italia, România, Belgia, Serbia) și Puterile Centrale (Germania, Austro –Ungaria Imperiul Otoman, Bulgaria) au sacrificat împreună peste 21 milioane de oameni din care jumătate erau militari. Declanșarea Primului Război Mondial a fost consecința tensiunilor acumulate între Marile Puteri Occidentale în special între Marea Britanie, Franța și Germania de-a lungul anilor. Rivalitățile dintre Marile Puteri au dus la conturarea principalelor tabere combatante prin formarea de blocuri militar politice în speță Tripla Alianță (1882) alcătuită din Germania, Austro-Ungaria și Italia și Antanta sau Tripla Înțelegere. Antanta un sistem de alianțe creat de diplomația franceză și îndreptat special contra Germaniei s-a conturat în mai multe etape, prin încheierea de acorduri politico-militare între Franța și Rusia (1893), Anglia și Franța (1904) și Anglia și Rusia (1907).
Astfel Germania puterea dominantă în Europa risca o confruntare cu Marea Britanie și Franța două puteri ce stăpâneau vaste imperii coloniale la care se adăuga Rusia, țară ce domina o parte din Estul Europei și o mare parte din Asia. Era de ajuns doar un mic incident pentru ca tensiunile politice să se deterioreze și mai mult, iar atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 a declanșat o reacție în lanț ce va schimba profund secolul al XX-lea. O lună mai târziu ceea ce părea la început un conflic regional între Austro-Ungaria și Serbia se va transforma într-unul continental și apoi mondial. Principalii actori ai conflagrației declanșate în vara anului 1914 au fost Puterile Centrale (Germania și Austro –Ungaria) la care se adaugă Bulgaria și Imperiul Otoman în 1915 și Antanta, alianță superioară în numărul de oameni mobilizați si resurse economice. Antanta era constituită din Franța, Marea Britanie, Rusia, Serbia, Belgia, la care se adaugă Italia și Japonia în 1915, România în 1916 și Statele Unite în 1917. Toate popoarele europene implicate în război au dat dovadă de patriotism considerând că luptă pentru o cauză dreaptă, existând doar câteva voci pacifiste care s-au opus inițial războiului. Țările mai mici implicate în război precum România, Belgia sau Serbia își urmăreau propriile
lor aspirații naționale în cazul României sau luptau pentru propria supraviețuire cum era cazul Belgiei sau Serbiei. La sfârșitul anului 1914 devenise clar că războiul avea să fie unul de durată, fapt ce a dus la mobilizare a milioane de oameni care au lucrat în industria militară sau au participat în calitate de combatanți, războiul devenind astfel unul total. Pierderile imense de milioane de soldați s-au datorat folosirii pe scară largă a artileriei, mitralierelor, a gazelor de luptă cât și a greșelilor tactice comise de comandanții armatelor implicate în conflict. Războiul a fost câștigat de tabăra Antantei datorită resurselor umane și economice net superioare Puterilor Centrale. Țările cele mai afectate de pierderile de vieți omenești raportate la populația țării în anul 1914 au fost: Serbia cu 725.000 morți (16,11% din populație), România cu 680.000 morți (9,07% din populație), Franța cu 1,67 milioane morți (4,29% din populație), Germania cu 2,47 milioane morți (3,82 % din populație) și Rusia cu 3,31 milioane morți (1,89 % din populație). O consecință importantă a Primului Război o constituie destrămarea imperiilor multinaționale și constituirea în Estul Europei pe bază națională a unor noi state. Astfel în urma desființării Rusiei țariste state precum Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia vor deveni independente. Polonia se va reface ca stat prin unificarea teritoriilor poloneze care s-au aflat sub dominația Rusiei, Austriei și Germaniei. România Mare se formează prin unirea Basarabiei, Transilvaniei, Banatului și a Bucovinei cu Regatul României. Prin destrămarea Austro-Ungariei se vor forma noile state Cehoslovacia și Iugoslavia. Imperiul Otoman se va destrăma, tările arabe din compunerea acestuia intrând sub dominația Marii Britanii și a Franței. Germania va pierde în urma războiului 10% din populație și teritoriu în
favoarea Franței Poloniei și Cehoslovaciei, la aceste pierderi adăugându-se și teritoriile coloniale. Rusia care înlocuise regimul țarist, încheiase în martie 1918 o pace separată cu Germania și va deveni în anul 1922, la capătul unui război civil sângeros, prima țară comunistă din lume. Rusia Sovietică se va apropia de Germania și va semna în anul 1922 tratatul de la Rapallo, tratat ce va prefigura pactul Ribbentrop-Molotov din anul 1939. La Paris, în cadrul Conferinței de Pace între anii 1919 și 1920, se vor semna documentele oficiale dintre țările învingătoare și cele învinse. Tratatele vor fi semnate în ordine cu Germania la Versailles ( 28 iunie ) cu Austria la Saint-Germain (10 septembrie) cu Bulgaria la Neuilly (27 noiembrie) cu Ungaria la Trianon (4 iunie 1920) și cu Turcia la Sevres (10 august 1920). Prin tratatul de pace de la Versailles la insistențele Franței, Germania a fost considerată singură răspunzătoare pentru declanșarea războiului și obligată să plătească reparații de război uriașe. Tratatul a produs o vie nemulțumire în rândul populației germane care considera că Germania nu pierduse războiul pe câmpul de bătălie, ci la masa negocierilor. Așa cum timpul o va demonstra, practic prin tratatul de la Versailles s-au creat condițiile declanșării celui de-al doilea război mondial. Ca un efect pe termen mediu Primul Război Mondial marchează începutul declinului puterilor europene și ascensiunea Statelor Unite ale Americii care va deveni principalul centru economic și financiar mondial.
Muzeograf Claudiu ROBE
Miercuri, 27 Mai 2020 08:56
#concursMJIAPH #saptamâna2
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești https://youtu.be/8mhxPd-gufc
Regulamentul concursului îl găsiți accesând link-ul https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=3528482440511634&id=180004115359500&__tn__=K-R
Miercuri, 27 Mai 2020 07:12
Marţi, 26 Mai 2020 09:29
Luni, 25 Mai 2020 10:52
Vă invităm să vizionaţi filmul „Boldești 2019”, accesând link-ul https://youtu.be/IN7QV1b1B14
Vizionare plăcută!
Vineri, 22 Mai 2020 12:49
#concursMJIAPh "Exponatul săptămânii" https://www.youtube.com/watch?v=tk0E_qTQgmY
Depozitul este descoperit înainte de anul 1956 (în condiții rămase necunoscute) în localitatea Plopu, aflată la nord-est de Ploiești, în centrul județului Prahova.
Depozitul este format din mai multe obiecte din metal (inclusiv 11 monede din bronz), acestea fiind depuse în interiorul cazanului (după cum indică amprentele unora dintre obiecte, foarte vizibile înainte de restaurare).
Cazanul este confecționat din aramă, având o formă tronconică (cu baza mare în jos). Fundul este bombat, fiind prins de corp prin ștemuire. Decorul este format din câteva șanțuri orizontale.
Din cele două torți pe care le avea (de ambele părți ale gurii), nu s-a mai păstrat decât o toartă și gaura nitului prin care era prinsă cealaltă.
Cazanele din metal au puternice tradiții în Orient, și sunt asociate de obicei cu populațiile nomade sau cu trupele aflate în mișcare. Astfel de cazane servesc ca și model pentru cele facute din lut (căldări din lut ce copiază detaliat forma și detaliile întâlnite în cazul exemplarului de la Plopu, sunt des întâlnite în spațiul extracarpatic în secolele XI-XII).
Depozitul de la Plopu este îngropat undeva la finele secolului al XI-lea (lucru indicat de o monedă de la Mihail VII Ducas (1071-1078), și are caracter de unicat, atât din punct de vedere al monedelor bizantine din bronz din secolul al XI-lea, cât şi al celorlalte piese.
Mai rămâne întrebarea cum ajung aceste obiecte bizantine la nord de Dunăre. Arheologii Adrian Ioniță și Bogdan Ciupercă cred că ele au fost aduse de un grup de pecenegi care fug din Dobrogea și se refugiază în această zonă la finele secolului XI (Adrian Ioniță, Bogdan Ciupercă –Depozitul de la Plopu (jud. Prahova). In memoriam Radu Popa, Temeiuri ale civilizației românești în context european. Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, 2003, pp 177-184)).
Joi, 21 Mai 2020 08:37
#relax # ascultamuzica
Sincretismul reprezintă contopirea elementelor frumosului în ceea ce cunoaştem cu toţii sub denumirea de artă. Lucrările de artă, de orice tip şi formă, apar atunci când omul, creatorul, are un subiect care să-l motiveze, de fapt să-i stimuleze actul creator.
Sub lupa observaţiei noastre se află una dintre cărţile poştale editate de Carte Artistique Viennoise între anii 1908-1914. La început de secol XX, popularitatea acestor mici bucăţi de carton a atras în rândul creatorilor de ilustraţii numeroşi artişti plastici. Unul dintre aceştia este Otto Nowak, pictor austriac, ce a abordat cu preponderenţă temele istorice, mai ales din perspectiva personalităţilor lumii muzicale. Una dintre cromolitografii îl are ca subiect pe Ludwig van Beethoven, pianistul şi compozitorul german, considerat unul dintre cele mai mari genii muzicale ale tuturor timpurilor. Cine nu a ascultat măcar o dată în viaţă Sonata Lunii, https://www.youtube.com/watch?v=bdFqeALfmTY ,Fur Elise, https://www.youtube.com/watch?v=_mVW8tgGY_w, sau Simfonia a IX-a cu finalul Odă Bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller https://www.youtube.com/watch?v=t4N5-OALObk , adoptată ca Imn oficial al Uniunii Europene.
Anul 2020 este dedicat sărbătoririi a250 de ani de la nasterea lui Ludwig van Beethoven, compozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică, care a lăsat posterităţii opere nemuritoare. Bogăţia universului beethovenian e impresionantă. Celebra Simfonie a IX a fost compusă când Beethoven îşi pierduse complet auzul, aceasta fiind astăzi inclusă în patrimoniul UNESCO. Otto Nowak surprinde atitudinea marelui compozitor , ilustraţia având un titlu sugestiv : « Le maitre solitaire ».
Amalia Nicoară, şef Birou Istorie
Mai multe articole..
- #concursMJIAPH
- Filmul de prezentare al Muzeului „Crama 1777” Valea Călugărească
- Concursul „Muzeele Prahovene altfel!”
- 18 Mai - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR
- 10 ani de cercetare arheologică la Urlați
- Anunț
- Participarea României la campania antisovietică (1941-1944)
- Conferinţa „Cantacuzinii, Brâncovenii și geneza mentalității române moderne”
- Costumul tradițional românesc – artă și inspirație
- RESTAURARE ŞI RESTAURATORI
Pagina 57 din 122
Link-uri utile
- REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
- REGULAMENT INTERN
- CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
- ORGANIGRAMA MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PRAHOVA
- CODUL DE CONDUITĂ
- OFERTA CULTURAL-EDUCATIVĂ PENTRU ANUL 2023
- TAXE ŞI SERVICII CULTURALE - 2023
- BILETE UNICE DE VIZITARE A MUZEELOR DIN JUDEŢUL PRAHOVA
- BILETE ONLINE
- TURURI VIRTUALE
- ANUNŢ - Concurs angajare arheologi
- Anunţ - Rezultatul selecţiei de dosare pentru concursul în vederea ocupării posturilor de arheologi
- ANUNŢ - Concurs angajare arheolog debutant
- ANUNŢ - negocieri CCM
- CONCURSUL DE POEZIE "FRUNZĂ VERDE DE ALBASTRU", EDIŢIA I, 2023
- Notă de informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 544/2001 ÎN ANUL 2016
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 544/2001 ÎN ANUL 2017
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR 544/2001 ÎN ANUL 2018
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2023
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2022
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2022
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2021
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2021
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2020
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2020
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2019
- Listă funcţii şi salarii la 28 martie 2019
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE - 2021
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE - 2022
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE 2020
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE 2019
- DECLARATII DE AVERE SI DE INTERESE 2018
- 112
- Cerere cercetare arheologică preventivă/diagnostic arheologic/supraveghere arheologică
- Cerere punct de vedere (PUZ)