Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?ia sa, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploie?ti, v? anun?? c? cea de-a XXVI-a edi?ie a Concursului Na?ional de Interpretare ?i Crea?ie Muzical? „Paul Constantinescu” se amân? din cauza situa?iei epidemiologice de la nivel local ?i na?ional, precum ?i a st?rii de alert?.

,,Caligrafia este o versiune artistic? a ideogramelor care compun un poem, ?i nu reflect? doar caracterul ?i temperamentul artistului… îi tr?deaz? ?i b?t?ile inimii, respira?ia’’.  ♦ Dai Sijie

V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de prof. dr. Marilena Col?, de la Colegiul Na?ional ,,Ion Luca Caragiale" Ploie?ti, în cadrul proiectului educa?ional "Caligrafia - arta scrisului".

Anul 1915 avea s? contureze clar faptul c? r?zboiul mondial va fi unul de durat?. Opera?iunile militare desf??urate nu vor schimba prea mult balan?a r?zboiului în favoarea p?r?ilor combatante. R?zboiul transformat într-un r?zboi de tran?ee, va duce la pierderi însemnate de oameni, atât în rândul militarilor cât ?i în rândul popula?iei civile.

Pe Frontul de Vest în perioada ianuarie-martie se vor duce lupte grele, pe toat? lungimea frontului care se întindea de la Canalul Mânecii pân? la grani?a Fran?ei cu Elve?ia, cuprinzând Belgia, nord-vestul Fran?ei ?i regiunile Alsacia ?i Lorena. Pe data de 22 aprilie armata german? folose?te pentru prima dat? în acest r?zboi gaze de lupt? la Ypres în Belgia. Pân? la sfâr?itul anului se vor duce lupte violente la Saint-Mihiel, Champagne ?i Artois f?r? ca niciuna dintre p?r?ile combatante s? ob?in? vreun câ?tig teritorial.

Frontul de est, unde se înfruntau Germania, Austro-Ungaria ?i Rusia, este mai dinamic. Dup? victoria german? de la Lacurile Mazuriene (a doua b?t?lie 7-22 februarie) începând cu luna mai ?i pân? în septembrie Germania ?i Austro-Ungaria se vor afla în ofensiv?, trupele germane ocupând în aceast? perioad? Var?ovia (5 august), Brest-Litovsk (25 august) ?i Vilnius (18 septembrie). Armata rus? reu?e?te s? stabilizeze frontul spre sfâr?itul toamnei, iar apropierea iernii îi determin? pe combatan?i s? opreasc? ac?iunile ofensive.

Pe lâng? cele dou? fronturi principale în anul 1915 se vor deschide noi fronturi numite ?i fronturi secundare. Italia încheie cu Antanta, pe 25 aprilie acordul de la Londra prin care se angaja s? înceap? opera?iunile militare contra Austro-Ungariei, deschizând astfel un nou front pe grani?a montan? dintre Italia ?i Austro-Ungaria. De?i era parte a Alian?ei Puterilor Centrale înc? din anul 1882, Italia avea de revendicat de la Austro-Ungaria teritorii în zona Vene?iei ?i pe Coasta Dalma?iei. Intrarea Italiei în r?zboi al?turi de Antant? va juca un rol important în decizia României de a intra în r?zboi împotriva Austro-Ungariei.

Un alt front deschis în anul 1915 este cel de la Galipoli în Turcia aliat? a Germaniei, front ce este deschis de anglo-francezi pe data de 25 aprilie, scopul acestuia fiind scoaterea Turciei din r?zboi ?i restabilirea liniilor de comunica?ie cu Rusia prin Strâmtorile Bosfor ?i Dardanele. Aceast? campanie a Alia?ilor va e?ua în mod dramatic, trupele anglo-franceze fiind nevoite s? abandoneze pozi?iile de lupt? în decembrie 1915.

Tot legat de Turcia trebuie amintit ?i faptul c? în urma înfrângerilor suferite pe frontul din Caucaz, unde se confrunta cu Rusia, începând cu luna mai, autorit??ile turce?ti vor începe deportarea popula?iei armene spre zonele de?ertice din Irak ?i Siria. Aceste eveniment va avea drept consecin?? moartea a sute de mii de armeni, în ceea ce va fi cunoscut drept genocidul armean.

În zona Balcanilor toamna anului 1915 va aduce modific?ri dramatice în ceea ce prive?te harta politic? ?i militar?. Un rol important îl va avea decizia Bulgariei de a intra în r?zboi ca aliat? a Germaniei, la 25 septembrie. Bulgaria va ataca Serbia f?r? declara?ie de r?zboi, fapt ce coroborat cu o puternic? ofensiv? austro-german? împotriva armatei sârbe, va duce la ocuparea Serbiei de c?tre Puterile Centrale. Pentru a veni în ajutorul Serbiei, anglo-francezii vor deschide pe 30 septembrie frontul de la Salonic, în Grecia, îns? armata sârb? ?i autorit??ile sunt nevoite s? se retrag? în Albania, de unde începând cu luna decembrie vor fi evacuate spre insula Corfu.

Muzeograf Claudiu ROBE

Neutralitatea a fost  decizia oficial? a României la începutul Primului R?zboi Mondial (1914-1916). Totu?i, opiniile r?mân împ?r?ite. Provizoratul neutralit??ii este dat nu numai de diversele presiuni ale alia?ilor, ci ?i de fermitatea cu care oamenii politici ai vremii sus?in intrarea în r?zboi de o parte sau de cealalt?.

În perioada celor doi ani de neutralitate, ideile ?i discu?iile între oamenii politici, pentru a ob?ine dezrobirea provinciilor române?ti subjugate, s-au cristalizat în dou? direc?ii: unii erau pentru alian?a cu Antanta ?i al?ii pentru alian?a cu Puterile Centrale. Petre Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Constantin Stere ?.a. optau pentru cea de-a doua.

R?mân remarcabile, din acest punct de vedere, discursurile lui Constantin Stere, în ultimele sale interven?ii, în Parlamentul României, pe de o parte, ?i ale lui Tache Ionescu, pe de alt? parte. Discursul lui Constantin Stere a fost rostit în ?edin?ele din zilele de 15-16 decembrie 1915. Ceea ce îl preocupa în mod deosebit era soarta Basarabiei.

A avut defectul optic de a vedea întreaga politic? a României prin prisma Basarabiei. În aceasta const? ?i „vina”, ?i meritul lui.

Evocându-i mai târziu cariera politic?, S. Diamandi remarca: „Nu vedea decât o singur? primejdie: Rusia ?arist?. Nu-l obseda decât o singur? ?int?: eliberarea Basarabiei, provincia româneasc? cea mai periclitat? în existen?a na?ional?. Cu aceast? provincie credea el c? trebuie s? înceap? dezrobirea fra?ilor subjuga?i. Socotea c? drumul c?tre Ardeal trece prin Basarabia”.

În 1917, r?mas în Bucure?tiul ocupat de germani (din îndemnul ?i cu autoriza?ia lui  I.I.C. Br?tianu ?i a regelui Ferdinand), editeaz? ziarul Lumina, care i-a atras din partea adversarilor politici acuza?ia de tr?d?tor. Arestat ?i întemni?at la V?c?re?ti (1918), a fost eliberat f?r? s? fi avut loc un proces, îns? ?antajul politic a durat pân? la sfâr?itul vie?ii.

În pofida gre?elilor de calcul, atitudinea lui Constantin Stere în timpul Primului R?zboi Mondial r?mâne un exemplu de stabilitate ?i consecven?? în urm?rirea scopului propus, o dovad? etern? a patrio­tismului ?i a curajului s?u civic.

Prin întreaga sa activitate a sus?inut ?i a orientat mi?carea de eliberare na?ional? din Basarabia spre întregirea neamului, participând direct la ?edin?ele Sfatului ??rii ?i la redactarea istoricei Declara?ii de Unire a Basarabiei cu România, din 27 martie 1918. Contribu?ia lui C. Stere la opera de întregire a neamului a fost apreciat? diferit: regele Ferdinand l-a decorat cu ordinul Coroana României în gradul de Mare Ofi?er, iar calomniatorii s?i au ob?inut suspendarea din înv???mântul superior.

Retras din via?a politic? a ??rii, la Bucov, î?i scrie romanul cu caracter memorialistic – În preajma revolu?iei, oper? r?mas? neterminat?, din care au ap?rut, între anii 1931-1936, opt volume ?i care a cunoscut un succes considerabil atât în România cât ?i în Basarabia.

Muzeograf Paulina M?ni?or

Considerat cel mai bogat politician al României moderne si mare proprietar de terenuri, Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a n?scut în familia vistiernicului Grigore Cantacuzino ?i a Alexandrinei Cantacuzino-Kretzulescu. Este un descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu. Studiaz? dreptul la Paris unde ob?ine doctoratul în anul 1858. S-a c?s?torit cu Zoe Bibescu, iar dup? moartea acesteia se rec?s?tore?te cu Ecaterina B?leanu cu care a avut ?apte copii, o fat? ?i ?ase b?ie?i. În magistratur? de?ine func?ii precum cea de judec?tor la Tribunalul Ilfov, consilier la Curtea de Apel Bucure?ti apoi de pre?edinte al aceleia?i institu?ii. Cariera politic? ?i-o începe ca deputat de Prahova al partidului Conservator în Adunarea Constituant?, îns?rcinat? cu elaborarea Constitu?iei de la 1866. Este ales primar al Bucure?tiului între aprilie 1869 ?i ianuarie 1870, perioad? în care renun?? la salariul pe care îl primea ?i riedic? din fonduri proprii Fântâna Cantacuzino în actualul parc Carol din Bucure?ti. În calitate de ministru al Finan?elor (decembrie 1873–ianuarie 1875) urm?re?te înfiin?area unui Credit Funciar Rural pentru ajutorul ??ranilor ?i introducerea unui nou tarif vamal. În timpul R?zboiului de Independen?? este numit comisar general pe lâng? Înaltul Comandament al armatei ruse. Gheorghe Grigore Cantacuzino sus?ine efortul de r?zboi f?când o dona?ie de 50.000 lei pentru înzestrarea armatei române. Printre înaltele fun?ii politice avute s-au num?rat cea de pre?edinte al Adun?rii Deputa?ilor (noiembrie 1889-februarie 1891, septembrie 1900-februarie 1901), pre?edinte al Senatului (februarie 1892-octombrie 1895, martie 1911-martie 1913), prim-ministru (aprilie 1899-iulie 1900, decembrie 1904-1907).

Dup? moartea lui Lasc?r Catargiu în aprilie 1899, Gheorghe Cantacuzino devine conduc?torul Partidului Conservator. În iulie 1900 prezideaz? ?edin?a prin care Partidul Conservator fuzioneaz? cu Partidul Constitu?ional. În aprilie 1907 toate forma?iunile politice de orientare conservatoare se vor uni în cadrul Partidului Conservator, iar Gheorghe Cantacuzino îi cedeaz? conducerea partidului lui Petre P. Carp. În acela?i timp Gheorghe Cantacuzino a fost unul dintre principalii oponen?i ai realiz?rii reformei agrare prin expropirerea marilor proprietari de terenuri. În urma r?scoalei ??r?ne?ti izbucnit?, Partidul Conservator p?r?se?te guvernarea, liberalii intentând un proces fo?tilor mini?tri conservatori, proces în care Gheorghe Cantacuzino î?i asum? întreaga responsabilitate, fapt ce determin? retragerea acuza?iilor aduse.

Gheorghe Grigore Cantacuzino construie?te palatul Cantacuzino din Bucure?ti (1902), actualul muzeu Geroge Enescu, palatul Cantacuzino Bu?teni (1911) ?i palatul Cantacuzino Flore?ti (1913) supranumit Micul Trianon ast?zi fiind o ruin?. În Bucure?ti a mai construit Fântâna Cantacuzino (1870) din parcul Carol iar al?turi de so?ia sa Ecaterina a ridicat orfelinatul Sfânta Ecaterina.

Gheorghe Grigore Cantacuzino a murit pe data de 23 martie 1913 la vârsta de 81 de ani.

Muzeograf Claudiu ROBE