- Eroare
Vineri, 05 Martie 2021 14:17
„Îndeletnicirea scriitoriceasc? am socotit-o întotdeauna unica-mi ra?iune de existen??, unica justificare a trecerii mele prin via??” ♦ CEZAR PETRESCU
Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bu?teni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, organizeaz? mar?i, 9 martie 2021, ora 11.00 Medalionul comemorativ Cezar Petrescu, în semn de profund omagiu pentru marele scriitor, la 60 de ani de la trecerea în eternitate.
În cadrul evenimentului va avea loc vernisajul expozi?iei temporare „Cezar Petrescu, portret de scriitor” ?i depuneri de flori la statuia din curtea muzeului.
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, jude?ul Ia?i - d. 9 martie 1961, Bucure?ti), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importan?i prozatori interbelici, un talent veritabil ?i un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proz? fantastic? ?i literatur? pentru copii, studii, note de c?l?torie ?i memorialistic?.
Joi, 04 Martie 2021 08:23
„Soare crud în liliac,
Zbor sub?ire de gândac,
Glasuri mici,
De rândunici
Viorele ?i urzici…
Prim?var?, din ce rai
Nevisat de p?mânteni
Vii cu mândrul t?u alai
Peste crânguri ?i poieni?
Pogorât? pe p?mânt
În m?t?suri lungi de vânt,
La?i în urm?, pe câmpii,
Galbeni vii
De p?p?dii.”
♦ George Topârceanu
În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Ioana–Mihaela Br?nescu, elev? în clasa a IX-a B la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
Vineri, 26 Februarie 2021 12:11
Consiliul Jude?ean Prahova ?i Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova prin sec?iile sale muzeale din Ploie?ti ?i jude? întâmpin? prim?vara cu „M?r?i?oare muzeale”, oferite cu drag publicului în perioada 28 februarie - 8 martie 2021. Anotimpul rena?terii va fi s?rb?torit ?i în mediul virtual, pe paginile de facebook ale Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iilor sale muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/, prin urm?torul program:
În Ploie?ti:
♦ Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”,
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
28 februarie - 10 martie 2021
• Expozi?ie temporar?: „M?r?i?oare pentru mama”
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
1 martie 2021
• Expozi?ia temporar?: „M?r?i?orul vestitor”
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
1 martie 2021
• Expozi?ie temporar?: „Ceasuri cochete, m?r?i?oare pentru fete”
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al -XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
3 martie 2021
• „M?r?i?or cu dor”
- realizat în colaborare cu ?coala Gimnazial? „George Co?buc” Ploie?ti
În jude?:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
1 martie 2021
• Expozi?ie temporar?: „M?r?i?or c?l?tor: Perlele turismului prahovean de odinioar?”
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
1 martie 2021
• „Dor de m?r?i?or!”
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu
1 martie 2021
• „Armonii de prim?var?”
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
1-8 martie 2021
• Ateliere de crea?ie: „Ghiocei în alb ?i ro?u”
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
1 martie 2021
• „1 Martie – Istoria m?r?i?orului”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
1 martie 2021
• „Vestitorul prim?verii”
Joi, 25 Februarie 2021 09:55
M?r?i?or, m?r?igu?, mar?, m?r?ic, m?r?ug – un fir alb ?i altul ro?u într-o r?sucire potrivit?, o reluare nesfâr?it?, un element simbolic ce intermediaz? trecerea de la iarn? la prim?var?.
În prima zi din luna lui Mar?, începând cu ora 10.00, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova are deosebita pl?cere de a v? invita la sediul din Ploie?ti, strada Toma Caragiu, nr. 10 la vernisajul expozi?iei temporare „M?r?i?orul vestitor”.
De la materialul din care este confec?ionat, pân? la formele pe care le întruchipeaz?, colec?ia de m?r?i?oare expus?, întrune?te 90 de modele realizate în a doua jum?tate a secolului al XX-lea. Totodat?, aducem în aten?ia publicului o serie de c?r?i po?tale ilustrate cu tematic? floral?, circulate în primul deceniu al veacului anterior.
BIROU ISTORIE
Joi, 25 Februarie 2021 09:27
„Dac-ai ?ti, dac-ai pricepe
Dragostea de und' se-ncepe!
De la ochi, de la sprîncene,
De la buze sub?irele,
Mu?car-ar neica din ele
Ca dintr-un fagur de miere!”
♦ poezie popular?
În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m c?r?ile po?tale realizate de: Ioana–Mihaela Br?nescu, clasa a IX-a B; Maria Alexandra Popescu, clasa a IX-a B; Sanda Andreea, clasa a XII-a E; Vlad Nicolae Enciu, clasa a XII-a C; Mihaela-Daria F?tu-Bucuroiu, clasa a XII-a C; Maria Iriminescu, clasa a XII-a C; Darius Enciu, clasa a XII-a C, elevi ai Colegiului Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
Miercuri, 24 Februarie 2021 11:36
Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
„Dragobetele – Simbolul dragostei autohtone”
Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
„S?rb?toarea Iubirii între Sfântul Valentin ?i Dragobete”
Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?
„Coresponden?e afective”
Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i
„S?rb?tori tradi?ionale române?ti de DRAGOBETE”
Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
„Dragobete, Cap de prim?var?”
Luni, 22 Februarie 2021 16:03
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i din jude? v? invit?, miercuri, 24 februarie 2021, s? celebr?m Dragobetele - tradi?iile ?i obiceiurile specifice s?rb?torii iubirii la români. Evenimentul va fi s?rb?torit în mediul virtual, pe paginile de facebook ale Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iilor sale muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro. ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/, prin urm?torul program:
În Ploie?ti:
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„Dragobete, Cap de prim?var?”
- realizat în parteneriat cu Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Ploie?ti
În jude?:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Legenda lui Dragobete”
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
Comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel. 0244 389 480
„Dragobetele – Simbolul dragostei autohtone”
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
„S?rb?toarea Iubirii între Sfântul Valentin ?i Dragobete”
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?
str. Valea Larg? nr. 139A, jud. Prahova, tel. 0244 235 470
„Dragobete, Cap de prim?var?”
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„S?rb?tori tradi?ionale române?ti de DRAGOBETE”
Vineri, 19 Februarie 2021 12:35
„Nu trebuie s? fie respectate sculpturile mele. Trebuie s? le iube?ti ?i s? ai dorin?a s? te joci cu ele... eu vreau s? sculptez forme care pot da bucurie oamenilor.” ♦ Constantin Brâncu?i
S? prezin?i crea?ia lui Brâncu?i într-o expozi?ie este aproape de neconceput, iar atunci când nu ai lucr?rile tridimensionale ale artistului este, dup? opinia unora, c?tre imposibil. Patrimoniul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova are în colec?iile sale trei mape, ce cuprind 38 de fotografii ?i c?r?i po?tale ilustrate alb negru, tip?rite sub egida Ministerului Culturii în anul 2001 – Anul Constantin Brâncu?i. Aceste mape au intrat în patrimoniul institu?iei prahovene gra?ie dona?iei prof. univ. dr. Ioan Opri?.
Primele 12 instantanee fotografice ne poart? prin Hobi?a, în casa sa natal?, ?i ne fac cunoscute lucr?rile din „Primii ani”, între 1898-1907. Este o perioad? plin? de fr?mânt?ri artistice pentru tân?rul sculptor, care al?turi de lipsurile materiale, simte o adev?rat? încordare spiritual?: „în fiecare zi lucram la alt model... pentru a-l distuge din nou seara, deoarece lucrurile nu sunt greu de f?cut, ceea ce este greu este s? ne transpunem în starea de a le realiza.”
Urm?toarea map? cuprinde fotografii din perioada 1907-1913, ani de c?ut?ri, de reg?sire a unui drum propriu. Influen?a lui Rodin se amplific?, ducându-l la noi concluzii, toate aceastea constituind punctul de plecare spre modernism. Brâncu?i a în?eles arta lui Rodin plecând de la fragment ?i nu de la întreg, descoperind în mi?care ?i lumin? noi sensuri, ignorate pân? atunci. În 1952 sculptorul român scria despre Rodin: „În secolul XX situa?ia sculpturii era desperat?. Rodin sose?te ?i transform? totul... Gra?ie lui sculptura redevine uman? în dimensiunile sale ?i în semnifica?ia con?inutului s?u. Influen?a lui Rodin a fost ?i r?mâne imens?”. „S?rutul” (1908) constituie, paradoxal, continuarea influen?ei sculptorului francez ?i totodat? reac?ia puternic? împotriva stilului rodinizant. Este momentul de ruptur? fa?? de trecut ?i de purificare a formei, desprinderea de motiv fiind tratat? în mod contemplativ.
În expozi?ie se pot vedea, de asemenea, 13 reproduceri dup? fotografiile pe care chiar Constantin Brâncu?i le-a realizat în atelierul s?u din Paris. Fotografia i-a permis maestrului român s? vad? ?i s?-?i impun? propria viziune. Jocul luminii l-a atras, iar obiectivul foto l-a ajutat s? o în?eleag? ?i s? o foloseasc? în arta sa. Înc? din 1916, când s-a instalat în Impasse Ronsin, Brâncu?i ?i-a reunit operele în ansambluri, creând astfel un tot, tocmai pentru a fi în?eles, individualul fiind rupt de consisten??.
Singura sa oper? monumental? – Ansamblul de la Târgu Jiu – Coloana f?r? sf?r?it, Masa T?cerii, Poarta s?rutului, definitivat? între anii 1937-1938, este crea?ia unde sculptorul devine arhitect vizionar. Maestrul le gândise de mult, Coloana având o prim? variant? înc? din 1918, iar scaunele din 1928. Totul reprezint? o expresie a leg?turii profunde a artistului cu arta popular?; reg?sim motive preluate, dar nu imitate, de pe l?zile de zestre, covoarele oltene?ti, stâlpii caselor. Coloana f?r? sfâr?it poate avea ca simbol bradul, arborele celest, iar elementele componente ale acesteia se constituie în trepte c?tre spiritualitate. Ansamblul arhitectural de la Târgu Jiu este un monument vast ?i complex care îmbin? unitar func?ia estetic? cu cea utilitar? ?i pe aceasta cu semnifica?ia istoric? ?i simbolic?. Astfel crea?ia lui Brâncu?i are o coresponden?? clar? cu realitatea, sculporul protestând ferm împotriva consider?rii artei sale ca fiind suprarealist? sau abstract?. Brâncu?i a elaborat principiile moderne ale sculpturii, ajungând la sinteza formei sculpturale.
În 1928 Paul Morand scria „Brâncu?i este un artizan înn?scut. El nu are nici elevi, nici ucenici, polizori sau cioplitori în marmur?. Face singur tot. Materialele îi sunt întotdeauna fidele, i se abandonez?. El le apropie din toate p?r?ile. A practicat toate meseriile. Arta lui este simpl? ?i adânc tr?it?, mai mult ca la oricare dintre sculptorii moderni. Prin aceasta el se deosebe?te radical de abstrac?ioni?ti. În lucr?rile abstrac?ioni?tilor asist?m la o transpunere arbitrar? a unei idei într-o form? oarecare, f?r? o contingen?? cu realitatea. La Brâncu?i suntem în fa?a interpret?rii realit??ii în forma cea mai sintetic?. Brâncu?i se deosebe?te de abstrac?ioni?ti ?i prin faptul c? imaginile sale nu rezult? din manifest?ri subiective necontrolate, a?a cum întâlnim la abstrac?ioni?tii lirici. Dar totodat? el nu este nici clasic nici baroc. El este un modern ?i un original.”
Opera sa este expresia unei gândiri artistice ?i subtil filosofice, lucid?, elaborat?, proprie lui. Brâncu?i a dep??it defini?iile prea rigide. Scupltor modern el a trecut prin impresionism, expresionism, cubism, suprarealism ?i abstrac?ionism, dar a r?mas liber, bogat, deasupra genurilor ?i formelor. R?mâne un mare creator de forme, g?sindu-le expresia inedit? în realitate. Întoarcerea la oul originar pe care o realizeaz? în sculptur?, posed? o semnifica?ie nou?, ca simbol al crea?iei îns??i. De asemenea, când vorbim de Brâncu?i trebuie s? observ?m grija pentru execu?ie ?i finisare pe care artistul a acordat-o lucr?rilor sale. Forma prezent?rii este în egal? m?sur? important? ca ?i configurarea con?inutului. Nu r?mâne indiferent la forma soclului ?i a materialului din care este f?cut. Toate acestea contribuie la realizarea mi?c?rii, a dinamismului, echilibrului ?i unit??ii operei.
Amalia Nicoar?, ?ef Birou Istorie
Joi, 18 Februarie 2021 10:08
Ast?zi, 18 februarie 2021, se împlinesc 105 ani de la trecerea în eternitate a reginei Elisabeta a României, o personalitate fascinant? a istoriei ??rii noastre, o femeie ce o privim cu admira?ie ?i recuno?tin??, iar ast?zi ne amintim cu deosebit omagiu de cea care a fost prima regin? a României.
Doamna ?i apoi regina Elisabeta a fost inteligent?, cultivat?, o scriitoare distins? ?i o bun? vorbitoare a mai multor limbi. Modern? în gândire, îndr?gostit? de natur? ?i folclor, a dat dovad? de bun?tate, de for??, discre?ie ?i sensibilitate, fapt ce i-a uimit pe contemporani ?i care continu? s? uimeasc? ?i ast?zi.
În „Povestea vie?ii mele”, regina Maria nota: „Elisabeth de Wied era vis?toare, poetic?, ?i fusese crescut? printre arti?ti ?i intelectuali ?i iubea muzica, literatura, filosofia; era de fapt o fire entuziast? ?i cu aptitudini pentru literatur?, o literatur? poetic? plin? de ideal”.
Prin?esa Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied a fost fiica principelui Herman de Wied ?i a principesei Maria de Nassau, fiind n?scut? pe 17/29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied, Germania. Ea ?i-a petrecut copil?ria în castelul familiei, situat pe malurile Rinului „ale c?rui valori poetice au l?sat o adânc? urm? asupra spiritului ei”. A primit o educa?ie aleas?, având profesori pe cei mai distin?i savan?i ai epoci.
Principesa Elisabeta de Wied s-a c?s?torit cu principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern Sigmaringen (1866-1914), domnitor ?i rege al României sub numele de Carol I, la Neuwied, în ziua de 3/15 noiembrie 1869.
La 8 septembrie 1870 s-a n?scut unicul copil al principesei Elisabeta ?i al principelui Carol: principesa Maria a României, care s-a stins din via?? la 9 aprilie 1874 de scarlatin?. Dup? venirea pe lume a Mariei a României, cuplul regal a ajuns în imposibilitatea de a avea noi copii, lucru ce a mâhnit-o foarte mult pe Elisabeta.
La 10 mai 1881 odat? cu proclamarea Regatului României, Elisabeta a devenit prima regin? a României.
„Personalitatea ei era tot atît de mare ca ?i a regelui Carol, îns? erau la antipozi unul de altul: ghia?? ?i foc. Dar purtarea lor reciproc? era des?vîr?it? ?i se învoiau ca doi mari tovar??i pentru una ?i aceea?i cauz?. Cu toate c? era atît de impulsiv? ?i de hot?rît?, voin?a unchiului predomina net?g?duit. El î?i admira so?ia poet?, era mândru de ea, dar nu prea îi pl?cea s? lase drum liber închipuirii ei, de team? s? nu le pricinuiasc? la amîndoi greut??i cum s-a ?i întîmplat uneori cu toat? chibzuita lui autoritate”.
Sub pseudonimul literar Carmen Sylva („cântecul p?durii” în limba latin?), regina Elisabeta scrie poeme, nuvele, opere dramatice, basme, povestiri, memorialistic? în limbile român?, francez?, englez? ?i german?. Carmen Sylva este autoare a 50 de volume proprii, a unor traduceri din autori români în sunetele altor limbi ?i a multor lucr?ri din german? în limba român?. Pentru activitatea sa literar? a fost distins?, în 1888, cu premiul Bottà din partea Academiei franceze. Prin lucr?rile sale a f?cut cunoscut? în str?in?tate România.
Regina poet? st?pâne?te ?i pictura, talentul artistic al suveranei fiind evocat de mul?i dintre contemporanii s?i. Aceasta ?i-a ilustrat singur? volumele cu desene ?i a l?sat miniaturi ?i portrete în c?rbune.
Arta broderiei, a dantelei este o alt? pasiune a reginei Elisabeta a României. Aceasta a înfiin?at ateliere de broderie care au revigorat aceast? îndeletnicire.
Activitatea caritabil? a costituit pentru regina poet? o alt? latur? a personalit??ii ei complexe ?i a desf??urat-o cu devo?iune de la venirea în ?ar?, pân? la sfâr?itul vie?ii. Despre activitatea caritabil? a reginei Elisabeta, regina Maria nota: „Aunty, cum o numea regina Maria...înfiin?? multe opere de binefacere era o minunat? ini?iatoare ?i femeia cea mai generoas? ?i altruist? ce am întâlnit vreodat?; tr?ia numai pentru a face bine”.
Elisabeta a înfiin?at spitale în timp de r?zboi ?i orfelinate în timp de pace. George Enescu ?i-o amintea ca o „sfânt? binef?c?toare”. În timpul R?zboiului de Independen?? (1877-1878) a ini?iat ?i înfiin?at spitale, servicii de ambulan??, a procurat ?i a distribuit medicamente pentru r?ni?i. La Palatul Cotroceni a înfiin?at un spital, unde al?turi de doamnele sale s-a ocupat de îngrijirea r?ni?ilor. „Cu un zel niciodat? obosit, cu cele mai comp?timitoare sentimente, ea a vegheat la c?p?tâiul solda?ior r?ni?i, care i-au dat numele popular de «Mama r?ni?ior»”. Acest lucru fiind imortalizat în operele mai multor arti?ti.
?i dup? r?zboi regina Elisabeta s-a consacrat operelor de caritate. Activitatea filantropic? a reginei Elisabeta, a fost concretizat? prin înfiin?area Societ??ii de binefacere „Regina Elisabeta”, fondat? în 1893, ?i care în 1902 înfiin?a un azil pentru s?raci. De asemenea va înfiin?a institutul „Vatra luminoas?”, dedicat îngrijirii celor f?r? vedere. ?i-a îndreptat aten?ia protectoare ?i spre azilul „Elena Doamna”. Toate societ??ile de binefacere au fost patronate de regina Elisabeta. Regina Elisabeta a încurajat doamnele din înalta societate s? aib? un rol activ în strângerea de fonduri pentru a gestiona actele caritabile. „Era printre doamnele ei de onoare, una pe care o iubeam to?i: Zoe Bengescu, suflet dulce ?i blând care ajuta pe Aunty în binefacerile ei cu mai mult? pricepere decât oricine; de asemenea, o ajuta ?i Marie Poenaru, care a servit-o cu credin?? mul?i ani.”
A g?zduit un salon dedicat oamenilor de cultur? din societatea româneasc?. „Aunty, avea nevoie de auditori în jurul ei, avea atâtea de spus ?i le spunea atât de frumos încît binen?eles îi trebuia lume, care s-o asculte ?i s-o pre?uiasc?. Era a?a dar întotdeauna înconjurat? de un cerc de doamne, ce o priveau în extaz, sorbindu-i fiecare cuvînt; la acestea se ad?ugau arti?ti, poe?i, muzicieni. Multe personalit??i de seam? veneau la Aunty...”. Regina Elisabeta a încurajat ?i sprijinit financiar activitatea unor tineri arti?ti talenta?i, precum: muzicianul George Enescu, poetul Vasile Alecsandri, pictorul Nicolae Grigorescu. „Sim?ind toat? frumuse?ea crea?iilor anonime r?mâne?ti, în?elegând tot farmecul poeziei noastre populare ?i al legendelor încânt?toare na?ionale, Carmen Sylva a g?sit în comoara sufletului nostru, permanente isvoare de inspira?ie estetic?. ?i cu modul acesta Regina României a ?tiut s? pun? în cadrul artei eterne, frumuse?ile în?scute ale literaturei noastre populare”.
Totodat? Regina Elisabeta a sprijinit ?i încurajat me?te?ugurile tradi?ionale române?ti. Aceasta a identificat poten?ialul me?te?ugurilor române?ti, îndeosebi ol?ritul, ?esutul covoarelor sau broderia, ?i a organizat participarea României la Expozi?iile Universale.
Reginei Elisabeta i se datoreaz? adoptarea la Curtea Regal? a modei portului tradi?ional românesc. La venirea în ?ar? regina a primit cadou un costum popular românesc de care s-a îndr?gostit ?i în care se înve?mânta adesea, fiind imortalizat? astfel de arti?ti ?i fotografi. Portul tradi?ional românesc, socotit pân? atunci strai al ??ranilor, prin puterea exempului reginei, i s-a dat o valoare social? deosebit? deoarece aceasta a încurajat ?i doamnele din suita ei s?-l poarte. „Oare exist? tablou mai încânt?tor decât o ??ranc? român?, îmbr?cat? în costum popular, cu fust? ro?ie sau oranj, cu broboada galben? aruncat? peste cozile negre, cu ochi mari, negri ?i lumino?i, cu ulciorul verde pe cap gr?bindu-se spre cas? sau o doamn? românc?, cu ve?minte splendide, cu un minunat v?l alb sau galben, ?esând la r?zboiul de ?esut?” scria regina Elisabeta în introducerea c?r?ii „Arta de a lucra cu suveica”, scris? de prietena ei, lady Katherin Hoare.
Intuind beneficiul major al turismului din ?ara noastr? care nu era înc? în circuitul turistic interna?ional, regina Elisabeta a f?cut publicitate pentru a-?i face cunoscut? în str?in?tate ?ara sa adoptiv?. La prima sa c?l?torie, trenul Orient Expres f?cea o halt? la Sinaia ?i c?l?torii au fost invita?i de regale Carol I ?i regina Elisabeta pentru o vizit? la castelul Pele?. Tradi?ie început? în anul 1883, când castelul era abia inaugurat.
„A fost o figur? f?r? pereche în felul ei, Carmen Sylva, regina-poet?, cu romantismul ei minunat ?i naiv, cu felul ei de a se purta plin de o nobil? bun?voin??, cu inima ei de o nem?rginit? d?rnicie, cu gestul ei de bun? primire atât de larg deschis încât m? f?cea s? spun c? seam?n? cu mama natur? care cuprinde în bra?ele ei omenirea; cu neîncetatele-i iluzii ?i exager?ri, cu neînvinsul ei entuziasm care izbucnea deodat? pîn? sus la cer, ca erup?ia unui Vulcan, cînd te a?teptai mai pu?in; cu minunata ei încredere în tot ce era cu neputin??, cu nepomenitul ei dar de a vedea lucrurile a?a cum sînt; cu vocea ei melodioas? povestind neîncetat complexele ei emo?ii...; cu hazul ei, cu în?elegerea ei binevoitoare, cu avîntul ei înfl?c?rat spre comp?timire ?i bun?voire pentru to?i oamenii...”.
„Aunty era «o vis?toare de vise» p?tima?e, prea încrez?toare, prea nechibzuit?, prea lesne de în?elat, blajin?, miloas?, altruist?”.
Dup? trecerea la cele ve?nice a so?ului s?u, Elisabeta ?i-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Palatul Episcopal de la Curtea de Arge? „unde î?i luase re?edin?a de mai multe luni pentru a fi cât se poate deaproape de mormîntul so?ului ei”. Regina Elisabeta s-a stins din via?? la Bucure?ti, la 18 februarie 1916, în urma unei pneumonii ?i a fost înmormântat? al?turi de so?ul s?u Carol I, la Curtea de Arge?.
„Pân? în ultima zi a vie?ii ei, regina nu încet? de a pl?nui toate binefacerile ce avea de gând s? pun? la cale. R?m?sese tot viteaza ap?r?toare ?i ocrotitoare a celor p?r?si?i, dezn?d?jdui?i ?i stingheri…”.
În cei 47 de ani petrecu?i în România, regina Elisabeta a f?cut din ?ara sa de adop?ie un ?el al vie?ii sale ?i s-a identificat cu n?zuin?ele poporul ei. Binecuvântat? fie amintirea ei!
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectiv?:
-Maria, Regina României, Povestea vie?ii mele, vol. I, Editura „Moldova”, Ia?i, 1990.
-Maria, Regina României, Povestea vie?ii mele, vol. II-III, Editura ,,Moldova’’, Ia?i, 1991.
-Moartea M. S. Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva) – Via?a, biografia, moartea ?i cântece de jale ale M. S. Reginei Elisabeta, Tipografia ,,Concuren?a’’, Ploie?ti, 1916.
-Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2011.
Mai multe articole..
- PROIECT EDUCA?IONAL
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- PROIECT EDUCA?IONAL
- Instaurarea dictaturii regelui Carol al II-lea
- PROIECT EDUCA?IONAL
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- Sfântul Trifon, ocrotitorul viticultorilor
- 169 de ani de la na?terea marelui nostru dramaturg Ion Luca Caragiale
- Consiliul Jude?ean Prahova
Pagina 31 din 122