- Eroare
Joi, 14 Ianuarie 2021 09:45
Motto:
„A scrie cite? e o dovad? c? îl respec?i pe cel care urmeaz? s? citeasc? ceea ce ai scris”.
♦ Mihai ?ora
V? prezent?m c?r?ile po?tale realizate de Denisa Mihaela Banu - clasa a XI -a C ?i Andrei David Chiru - clasa a IX-a I, elevi la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti, în cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”.
Marţi, 12 Ianuarie 2021 15:49
Cu prilejul celei de-a XI-a edi?ii a Zilei Culturii Na?ionale, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale v? invit?, vineri 15 ianuarie 2021, în mediul virtual, s? participa?i la urm?toarele evenimente omagiale dedicate personalit??ilor culturii prahovene ?i na?ionale,desf??urate online pe paginile de facebook ale sec?iilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/:
În Ploie?ti:
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
https://www.facebook.com/Muzeul.de.Istorie.Ploiesti
• Expozi?ia temporar?: „Casele memoriale în c?r?ile po?tale”
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al -XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
https://www.facebook.com/muzeul.casadetargovet
• „Recital de poezie în casa lui Hagi Prodan”
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
https://www.facebook.com/m.ceasului
• Evocare: „Nicolae Simache - exemplu de d?ruire ?i abnega?ie în domeniul culturii”
♦ Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploie?ti, str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394
https://www.facebook.com/muzeul.ionlucacaragiale
• „Caragiale ?i Eminescu”
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Nicolae B?lcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914
https://www.facebook.com/muzeulpaul.constantinescu
• „Patru madrigale” de Paul Constantinescu pe versuri de Mihai Eminescu
♦ Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”,
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
https://www.facebook.com/Muzeu.Nichita.Stanescu.Ploiesti
• Moment liric: „De la Eminescu la Nichita”
În jude?:
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
https://www.facebook.com/muzeulmemorial.constantinstere
• „Mihai Eminescu - simbol al culturii române?ti”
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
https://www.facebook.com/profile.php?id=100012309997055
• Evocare: „Nicolae Iorga, cronicarul Cantacuzinilor”
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?, str. Valea Larg?, nr.139A, tel. 0244 235 470
https://www.facebook.com/Crama-de-la-1777-un-muzeu-o-poveste-348300978697318/
• „M?ria Sa, Vinul în literatura popular?”
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
https://www.facebook.com/muzeulnicolaeiorga
• „Nicolae Iorga despre Eminescu”
♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
https://www.facebook.com/conaculbellu
• Medalion omagial: „Mihai Eminescu - 171 de ani de la na?tere”
• Moment muzical oferit de prof. Marius Glon?
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
https://www.facebook.com/conaculbellu
• Recital de poezie: „Mihai Eminescu pentru to?i”
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu
https://www.facebook.com/Muzeul.Casa.Domneasca.Brebu
• „Rena?terea cultural? Brâncoveneasc? (1688 - 1714)”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
https://www.facebook.com/muzeulcezarpetrescu
• „Mihai Eminescu - Luceaf?rul poeziei române?ti”
Luni, 11 Ianuarie 2021 14:55
"Recuno?tin?a e, înainte de toate, o datorie c?tre tine."
"Recuno?tin?a - dobânda împrumuturilor suflete?ti."
"Via?a fiind un dar, nu-l da înd?r?t decât cu toat? cuviin?a ?i cu o deplin? recuno?tin??."
"Trufa?ul nu poate fi recunosc?tor; el crede totdeauna c? a meritat mai mult."
♦ Nicolae Iorga
Muzeograf Mihaela Voicea
Vineri, 08 Ianuarie 2021 11:16
8 ianuarie 1919 - Comitetul Central S?sesc a recunoscut, la Media?, Actul Unirii Transilvaniei cu Romania, de la 1 decembrie 1918.
Manifestul Adun?rii sa?ilor, întrunit? la Media?, de aderare la hot?rârile de la Alba Iulia men?iona c?:
„Prin unirea cu România a Transilvaniei s-a creat un teritor compact, unitatea c?ruia se întemeiaz? pe rela?iunile lui etnice. În vederea acestor fapte ?i în convingerea c? aici s-a îndeplinit un proces de istorie universal?, poporul s?sec din Transilvania, a?ezându-se pe t?râmul dreptului de autodeterminare a popoarelor, decide alipirea sa la Regatul României ?i trimite poporului român salutul s?u fr??esc împreun? cu ur?ri cordiale la îndeplinirea idealelor sale na?ionale.
Poporul s?sesc din Transilvania ?ine prin aceast? seam? nu numai de evolu?ia istoriei universale, ci ?i de dreptul natural al poporului român la formarea statului s?u na?ional unitar ?i exprim? a?teptarea plin? de încredere, c? poporul ?i statul român, c?ruia poporul s?sesc îi pune la dispozi?ie tradi?ionala sa h?rnicie, va fi condus fa?? de el totdeauna de sentimente nobile ?i echitabile.
(…) În con?tiin?a deplin? a importan?ei acestei hot?râri poporul s?sesc se consider? de azi înainte ca membru al statului român, iar fiii ?i fiicele sale ca cet??eni ai acestui stat. Roag? pe Dumnezeu, ca pasul acesta plin de r?spunderi, pe care s-a sim?it obligat a-l face, s?-l îndrepte spre bine ?i s?-l înso?easc? cu binecuvântarea sa.”
Joi, 07 Ianuarie 2021 16:39
7 ianuarie 1921 - Primul curs la Sorbona
Nicolae Iorga a fost ?i profesor al Universit??ii Sorbona din Paris, Fran?a.
În anul 1924 este numit profesor emerit al universit??ii, iar în anul 1931 prime?te titlul de Doctor Honoris Causa.
Nicolae Iorga, 1921
Nicolae Iorga la Sorbona
Nicolae Iorga conferen?iind la Sorbona, 1932
Nicolae Iorga în curtea Universit??ii Sorbona, vorbind de la tribun?
Nicolae Iorga ?i prof. Charles Bemont la Sorbona, 1931
Nicolae Iorga în roba de Doctor Honoris Causa la Sorbona, 1931
Muzeograf Mihaela Voicea
Joi, 07 Ianuarie 2021 09:51
Motto:
„Caligrafia se studiaz? cu capul, se exerseaz? cu corpul ?i se practic? cu sufletul”.
♦ Ovidiu Hrin
V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Andreea Dumitru, elev? la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti, clasa a XI-a C, în cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”.
Miercuri, 06 Ianuarie 2021 21:41
Cuvântarea de bun r?mas rostit? de prof. univ. dr. Sanda Hârlav Maistorovici azi, 06.01.2021, la înmormântarea domnului prof.dr. Alexandru I.B?dulescu
Sunt onorat? c? UNIUNEA COMPOZITORILOR ?I MUZICOLOGILOR din ROMÂNIA m-a delegat pe mine s? rostesc un cuvânt de bun r?mas de la cel care a fost ALEXANDRU I. B?DULESCU, omul pe care l-a stimat întreaga comunitate prahovean? pentru aptitudinile sale excep?ionale de manager cultural, dar ?i pentru calit??ile sale umane de înalt? ?inut?. Experin?a de via?? a dânsului a relevat faptul c? omenia ?i talentul managerial trec peste barierele politice. Domnul B?dulescu a dovedit c? poate conduce cu har ?i devotament destinele culturii prahovene atât în vremea comuni?tilor, cât ?i în anii de dup? Revolu?ie.
Pensionat în anul 1997, nimic nu l-a împiedicat s? slujeasc? în acela?i fel, cu aceea?i credin?? ?i în?elepciune ca ?i pân? atunci, cultura prahovean?. Povestea acestui om minunat s-a contopit mai bine de ?apte decenii cu via?a cultural? a Prahovei ?i începe în anul de secet? 1946, când, înv???torul din satul Dara-Pietroasele Buz?u este numit în umila func?ie de Secretar al C?minului Cultural din localitate. În aceast? calitate particip? la Primul Congres al C?minelor Culturale. C?l?torea pentru prima oar? mai departe de sta?ia CFR Ulmeni. În cl?direa somptuas? a Ateneului Român, a fost a?ezat, îmbr?cat în costum popular, în primele rânduri, urmând s? ia cuvântul. Atunci i-a v?zut pentru prima oar? ,,în carne ?i oase” pe Mihail Sadoveanu, Traian S?vulescu, Eduard Mezincescu, Mihail Ro?iianu ?i C.I. Parhon. În pauz? a avut cinstea s? se fotografieze cu Petru Groza. Din acest punct se deap?n? destinul acestui om special care a pus întotdeauna mai presus de el, familie ?i interese personale, via?a cultural? a ?inutului din care s-a tras. În anul 1953, când a preluat func?ia de Inspector la Sec?iunea de Art? a Sfatului Popular Regional, avea în subordinea lui cele mai importante institu?ii culturale: Teatrul de Stat, Teatrul de P?pu?i, ?coala Popular? de Art?, Muzeul de Art?, Cenaclul Arti?tilor Plastici, Biblioteca Municipal?, Orchestra Simfonic? ?i tot ce însemna via?? cultural-artistic? profesionist?, semiprofesionist? ?i amatoare în Prahova. În anul 1964 absolv? cursurile Conservatorului ,,Ciprian Porumbescu” din Bucure?ti, ?i de?i specializat în domeniul muzical, manifest? o grij? deosebit? pentru tot ce însemna obiect de art? sau de patrimoniu. A f?cut parte din Comisia Na?ional? de inventariere a monumentelor istorice din România, care a publicat Lista Monumentelor de cultur? de pe teritoriul RPR, editat? de Academia Român?. Profitând din plin de articolul 7 al Legii care punea sub paza ?i protec?ia Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare de pe teritoriul pe care se afl?, toate monumentele istorice, acest vajnic ap?r?tor al culturii prahovene se zbate zi ?i noapte pentru restaurarea, ?i conservarea multor obiective care azi sunt mândria ??rii noastre: Castelul Pele?, Peli?orul ?i Cazinoul, Palatul Hasdeu din Câmpina, Palatul Culturii din Ploie?ti, , Ansamblul ,,Nicolae Iorga” din V?leni de Munte, Casa ,,Nicolae Grigorescu” din Câmpina, Casa ,,Cezar Petrescu” din Bu?teni, Palatul Domnesc de la Brebu, Conacul Belu din Urla?i. În 1967, când ora?ul Târgovi?te era în teritoriul Regiunii Ploie?ti, Al. I. B?dulescu se implic? total în ac?iunea de restaurare a cl?dirii Muzeului Tiparului Românesc, a casei scriitorului Alexandru Br?tescu Voine?ti ?i a Cur?ii Domne?ti. Dup? cutremurul din 1977, a supravegheat îndeproape ?antierele de restaurare de la Pele?, Teatrul din Ploie?ti inaugurat în 1982, Muzeul de Istorie, a c?rui amenajare a durat pân? în 1994, imobilul Muzeului de Art?, Casa ,,Hagi Prodan”, ?i corpurile B ?i C din Casa lui Nicolae Iorga, donate de familie. Pentru fiecare din aceste obiective, domnul B?dulescu avea câte o poveste lung? ?i palpitant? cu aventuri tr?ite în birourile mini?trilor ?i ale activi?tilor înalti PCR, dintre care unii, îl sus?ineau în demersurile lui, fiind oameni de cultur? rafina?i, iar al?ii, activi?ti incul?i, îi puneau be?e în roate.
Pentru a contracara p?rerea universal încet??enit? c? Ploie?iul este ,,Ora?ul aurului negru”, deci ora? muncitoresc în care cultura nu poate atinge cel mai înalt nivel, domnul B?dulescu a încadrat la Ploie?ti personalit??i culturale de prim rang, dânsul posedând un fin sim? de detectare a valorilor autentice: Toma Caragiu, Valeriu Moisescu, Emil Mandric, la teatru; Ion Baciu, Teodor Dr?gulescu, Nicolae Brându?, Vasile Micu, Ilinca Dumitrescu, Corneliu Dumbr?veanu, Horia Andreescu, Gabriel Croitoru, Liliana Ciulei în domeniul muzical. A înfiin?at festivaluri: Festivalul Tinerilor Dirijori, Festivalul Coral Florin Comi?el, Universitatea de Var? ,,Nicolae Iorga”, manifestarea ,,Tezaur prahovean”, Concursul de Interpretare ,,Paul Constantinescu” ?i Concursul pianistic ,,Lory Wallfisch”. A invitat la diferite manifest?ri, personalit??i culturale devenite legend?, despre care prahovenii mai vârstnici î?i amintesc cu nostalgie: Tudor Vianu, Perpessicius, Solomon Marcus, Aurel Baranga, Cella Delavrancea, Octavian Laz?r Cosma, Mircea Mali?a.
Nu i-au fost indiferente nici artele plastice. A în?eles faptul c? un ora? se exprim? prin arta monumental? pe care o etaleaz?: la momentul în care dânsul prelua destinele culturii prahovene, Ploie?tiul avea 3 statui: Monumentul Vân?torilor restaurat în 1953, Statuia Libert??ii, restaurat? în 1981 ?i Obeliscul de la Bolovani. S-a ocupat de apari?ia în Ploie?ti a fântânii arteziene de la Gara de Sud, de cele dou? compozi?ii sculpturale din fa?a Casei Sindicatelor, de mozaicul monumental de la Palatul politico-administrativ conceput de Viorel M?rgineanu, Vasile Celmare ?i Alexandru Pa?tina, de ornamenta?ia zidurilor de la Sala Sporturilor, de la Casa Sindicatelor, de la Liceul Caragiale. S-a preocupat de realizarea ?i amplasarea unor busturi ale personalit??ilor ploie?tene: al soldatului Grigore Ion de la Dumbr?ve?ti, al lui Nicolae B?lcescu, al lui Constantin Dobrogeanu Gherea, al lui Aurel Vlaicu, al lui Alexandru Ioan Cuza, al compozitorului Constantin Dimitrescu la Blejoi, al pictorului Ion D. Negulici, al lui Nichita St?nescu, al lui Mihai Eminescu ?i al lui George Enescu la Vila Lumini?, realizat de Ion Irimescu. A dezvelit pl?ci comemorative pe casele unde au tr?it sau au locuit temporar Ioan Christu Danielescu, Nelu Danielescu, Florin Comi?el, Constantin Dimitrescu, Ion Baciu, Nicolae Simache, Radu Tudoran, Yehudi Menuhin, Constantin Bobescu.
Pe compozitorul Paul Constantinescu l-a cunoscut atunci când a organizat în condi?ii de maxime restric?ii, aniversarea acestuia la împlinirea vârstei de 50 de ani. A considerat necesar? înfiin?area la Ploie?ti a unei case memoriale dedicate celui mai mare compozitor al nostru dup? Enescu ?i a luptat ?i izbândit ?i în aceast? cauz?. În ultima parte a vie?ii putea fi g?sit zilnic într-un birou din casa donat? statului de cumnata compozitorului, inginera Eleonora Constantinescu. De acolo nu a încetat s? dea sfaturi pertinente dar mai ales, sincere (f?r? urm? de ranchiun? c? nu mai avea func?ie oficial? care s?-i dea for?a de a ac?iona), tuturor func?ionarilor investi?i dup? Revolu?ie cu puteri decizionale în zona culturii. Casa Memorial? ,,Paul Constantinescu” a g?zduit mul?umit? destoinicei sale tactici politic-artistice dar ?i prin smerita ascultare a doamnei Mihaela ?tef?nescu, sute de manifest?ri omagiale, comemorative, unde au crescut interpretativ, an de an, sute de tineri arti?ti care s-au dovedit a fi reale talente ale ??rii.
Dragostea sa pentru cultura prahovean? s-a materializat ?i în cercet?rile muzicologice întreprinse pentru ob?inerea doctoratului dar ?i în studiile pe care le-a prezentat la simpozioane internationale sau în c?r?ile publicate.
Via?a lui Al. I B?dulescu a fost o continu? zbatere pentru progresul vie?ii culturale prahovene. Nu a contat cine era la guvernare: când erau la putere comuni?tii, îi convingea pe ei, folosind subtile tertipuri; când s-a schimbat regimul, b?tea la u?ile bancherilor ?i ale patronilor pentru a ob?ine fonduri care s? asigure prop??irea vie?ii cultural-artistice a ora?ului pe care l-a iubit pân? al moarte. Nu a cerut nicioadat? nimic pentru dânsul. Are trei copii realiza?i, pe care cu d?ruirea, în?elegerea ?i iubirea so?iei sale dragi, profesoar? de matematic?, i-a crescut ?i educat. Ei nu sunt nici pictori, nici muzicieni, nici actori. Nu a avut niciun interes personal când a b?tut la u?ile mai marilor, ci doar pe acela de a respecta ?i cinsti valorile materiale, spirituale, umane ?i energetice ale culturii neamului. Tuturor celor ce i-au stat în preajm? le m?rturisea c? pentru via?a cultural? a unui ora? merit? s? te jerfe?ti, s? lup?i ?i s? tr?ie?ti.
Prin plecarea la cele ve?nice a lui Al. I B?dulescu am pierdut un mentor, consilier sincer, un prieten, dar mai ales, istoria vie a unei perioade a culturii prahovene a?a cum a fost ea, tr?it? ?i parcurs? de un suflet mare cât tot acest judet.
Dumnezeu s?-l odihneasc? lâng? cei drep?i. Sufletul s?u s? vegheze de acolo, de sus, cultura prahovean?. Oare vom fi vrednici sa-i cinstim memoria pe m?sura jertfei lui? Oare vom putea duce mai departe în acela?i ritm ?i la acela?i nivel toate prioiectele ?i ac?iunile dânsului, devenite de-acum tradi?ionale?
Prof. Univ. Dr. Sanda Valentina Hîrlav Maistorovici
Ploie?ti, 6 ianuarie 2021
Miercuri, 06 Ianuarie 2021 08:47
Colectivul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, prin sec?ia sa, Muzeului Memorial „Paul Constantinescu”- Ploie?ti, profund indurerat de vestea trecerii la cele ve?nice a domnului prof.dr. ALEXANDRU I. B?DULESCU, aduce un ultim omagiu ilustrului profesor, muzicolog, mare om de cultur?, ctitor al Muzeului Memorial "Paul Constantinescu", membru al Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din România, membru al Uniunii Ziari?tilor Profesioni?ti din România, Cet??ean de Onoare al Municipiului Ploie?ti.
Rari sunt în istoria culturii ?i a muzicii române?ti aceia care, dup? o activitate rodnic? ?i îndelungat?, s? fie atât de respecta?i, iubi?i ?i admira?i ca profesorul Alexandru I. B?dulescu. O personalitate polivalent? ?i original? ca a domniei sale, se sustrage oric?ror clasific?ri ?i etichet?ri cunoscute. Domnia sa nu doar a avut idei excep?ionale legate de cultura ?i arta muzical? româneasc?, dar a g?sit ?i modalit??ile de a le pune în practic? cu rezultate impresionante, chiar dac? a trebuit s? dep??easc? adeseori bariere ?i dificult??i ce p?reau a fi insurmontabile.
Numeroasele realiz?ri în cultura prahovean? ?i na?ional? precum organizarea unor evenimente artistice: concerte, concursuri muzicale, în care un loc de frunte îl ocup? Concursul Na?ional de Interpretare ?i Crea?ie Muzical? „Paul Constantinescu”, cursuri de m?iestrie dedicate tinerilor dirijori, ini?ierea unor manifest?ri culturale în cadrul muzeelor din Ploie?ti ?i din jude?ul Prahova, omagierea unor personalit??i artistice de frunte, organizarea unor întâlniri cu muzicieni, scriitori ?i poe?i, participarea la numeroase conferin?e, lans?ri de carte, simpozioane prestigioase organizate în ?ar? sunt o mic? parte din imensa activitate a domniei sale. Prezen?a sa la concertele Filarmonicii din Ploie?ti, la cele programate de institu?iile muzicale bucure?tene (Ateneul Român, Sala Radio, Opera Na?ional?, UCMR; UNMB), precum ?i la numeroasele evenimente organizate la UCMR demonstreaz? entuziasmul s?u incomensurabil ?i ata?amentul necondi?ionat fa?? de tot ce a înseamnat manifestare artistic? ?i cultural? de calitate.
Personalitatea complex? ?i activitatea prodigioas? a ilustrului reprezentant al culturii prahovene ?i române?ti ne determin? s? apreciem cum se cuvine valoarea excep?ional? ?i inegalabilul spirit creator al domniei sale, admirabil om de cultur? ?i exemplar îndrum?tor al activit??ii culturale prahovene mai bine de 7 decenii.
La profesorul Alexandru B?dulescu, totul era energie, via??, mi?care, flac?r?, tumult. Mereu zâmbitor, entuziast, activ, competent, însufle?it de iubire ?i încredere în semeni, acesta a avut întotdeauna o atitudine pozitiv?, armonioas? ?i prietenoas?. Oricând o mân? întins? pentru cine cerea ajutor.
Recuno?tin?a ?i admira?ia noastr?, a celor care au avut privilegiul s?-l cunoasc? sau s? colaboreze cu profesorul B?dulescu nu poate fi exprimat? prin cuvinte fa?? de dimensiunea ctitoriilor sale culturale.
Amintirea sa luminoas? va r?mâne ve?nic in inima noastr?. Un model de conduit? ce va r?mâne pentru totdeauna în amintirea noastr?.
Sincere condolean?e familiei îndoliate!
Dumnezeu s?-l odihneasc? in pace!
Marţi, 05 Ianuarie 2021 14:02
Adunarea Electiv? a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revolu?ia de la 1848 ?i la lupta pentru Unirea Principatelor Moldovei ?i Valahiei.
În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Na?ionale”. Reprezentan?ii acestei grup?ri ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu ?ara Româneasc? au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor ?i a-l sus?ine pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza, ?i agent al Rusiei.
Acesta, sus?inut de Rusia prin intermediul bancherului evreu ?mul Rabinovici ?i agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Ia?i câteva sute de mercenari, viza ?i el unirea celor dou? ??ri, dar sub domnia sa ?i sub forma unui stat-marionet? care s? fac? jocurile Imperiului Rus. Cu dou? zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioni?tii au în?eles jocul lui Sturza ?i au hot?rât s?-l resping? ?i s? desemneze un candidat al lor.
Dup? dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La adunarea propriu-zis?, Cuza a fost prezentat drept variant? de compromis între conservatorii filoru?i ?i liberalii pro-occidentali (francofili). Oamenii lui Sturza au fost surprin?i s? constate c? acesta este respins ?i în schimb adunarea îl voteaz? în unanimitate pe Cuza.
Mai multe articole..
Pagina 34 din 122