Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
înfiin?at în anul 1955 prin str?dania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este ast?zi o prestigioas? institu?ie de cultur?, care prin cele 16 sec?ii muzeale deschise publicului, valorific? expozi?ional, ?tiin?ific ?i cultural-educativ, crea?ii materiale ?i spirituale din patrimoniul prahovean, na?ional ?i universal.

"Muzeul trebuie sa fie o ?coala de istorie a gustului - ?i, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

OMAGIU POETULUI NICHITA ST?NESCU

Muzeul Memorial „Nichita St?nescu” din Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit?, ca în fiecare an, pe 13 decembrie, la întâlnirea cu Îngerul Blond, ale c?rui aripi s-au în?l?at la cer „în ploi de meteori?i” în urm? cu 37 de ani.
Anul acesta, în semn de omagiu, v? a?tept?m s?-i privi?i chipul reprezentat în picturi, grafic? ?i caricaturi reunite în cadrul expozi?iei temporare „Nichita St?nescu – portrete ?i caricaturi”, deschis? publicului începând de duminic?, 13 decembrie 2020.
V? a?tept?m!
 

   

PROIECT EDUCA?IONAL

Motto:
,,Elevi cu creativitate
Compun mesaje minunate
Dând via?? literelor
Pe c?r?i po?tale ilustrate!’’
♦ Monica Cîrstea

V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Clara ?acore, elev? la Colegiul Na?ional "Ion Luca Caragiale" Ploie?ti, clasa a XI-a A, în cadrul proiectului educa?ional "Caligrafia - arta scrisului".




   

9 decembrie 1916

Mesajul Tronului prezentat de Regele Ferdinand în Parlament
în sala Teatrului Na?ional din Ia?i

“Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa?i,
Pân? acum r?zboiul ne-a impus jertfe mari ?i dureroase. Le vom îndura îns? cu b?rb??ie fiindc? p?str?m ne?tirbit? credin?a în izbânda final? a alia?ilor no?tri ?i oricare ar fi greut??ile ?i suferin?ele suntem hot?râ?i s? lupt?m al?turi de dân?ii cu energie pân? la cap?t. (…) Aspira?iunile ?i jertfele de ast?zi m? leag? pe Mine ?i dinastia Mea ?i mai puternic înc? de na?iunea român?, care va g?si pururi în Regele ei pe sprijin?torul ?i ap?r?torul drepturilor ?i n?zuin?elor sale.
În fa?a pericolului comun s? fim cu to?ii însufle?i?i de patriotismul cel mai c?lduros, s? ne ar?t?m uni?i în sim??minte ?i în gânduri, s? înconjur?m cu dragoste ?i admira?ie pe solda?ii no?tri cari ap?r? p?mântul str?mo?esc înc?lcat de vr?jma?i.
S? spunem ??ranului c? luptând pentru unitatea na?ional? el lupt? totodat? pentru desrobirea lui politic? ?i economic?. Vitejia lui îi d? drepturi ?i mai mari asupra p?mântului pe care îl ap?r? ?i ne impune mai mult decât oricând datoria ca la sfâr?itul r?zboiului s? înf?ptuim reformele agrare ?i electorale pe temeiul c?rora aceast? Adunare Constituant? a fost aleas?.
S? rug?m pe cel A tot Puternic s? ocroteasc? România, s? aduc? la biruin?? o?tirile ei încercate de soart? ?i plini de încredere în puterile ??rei ?i în viitorul neamului, s? strig?m într-un singur glas: Tr?iasc? viteaza noastr? armat?!
Tr?iasc? România !”



Centrul de Consultan?? Istoric?
   

Domnul arhitect Toma T. Socolescu, în ?edin?a extraordinar? de la începutul lunii decembrie 1919, roag? comisia interimar? a ora?ului Ploie?ti ?i aceasta aprob? cedarea vederii panoramice a urbei noastre din anul 1871, Muzeului Prahovei.



Vederea panoramic? a ora?ului Ploie?ti din anul 1871, a fost realizat? prin lipirea a opt imagini executate de fotografii Kotecki ?i Rudnicki din foi?orul Prim?riei Vechi.
Piesa excep?ional?, împreun? cu alte obiecte valoroase care au f?cut parte din colec?ia Muzeului Prahovei, pot fi admirate în expozi?ia organizat? în pivni?a Muzeului „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”.

Muzeograf Bogdan Voicu
   

Instantanee

Dintr-un Ploie?ti uitat ?i cunoscut doar din amintirile povestite de bunici ori de prin c?r?ile citite, tr?it prea pu?in de cei n?scu?i dup? anii ??50 -  ??60, absolut necunoscut pentru cei mai tineri dintre contemporanii no?tri, dintr-un lot de câteva zeci de fotografii din patrimoniul muzeului, v? prezent?m, pân? la o eventual? apari?ie editorial?, câteva fotografii ale unei perioade în care «vechiul» ?i «noul», a?a cum erau în?ele?i cei doi termeni la momentul respectiv, se intersectau, accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=RGgvkzzh4BI.

Muzeograf Octav NEGREA

   

 

NICOLAE SIMACHE, PATRONUL SPIRITUAL AL MUZEULUI CEASULUI
Nicolae Simache, personalitate complex? a culturii ?i înv???mântului prahovean, ctitorul muzeelor prahovene, s-a n?scut la 5 noiembrie 1905 în comuna Cosminele. A urmat cursurile Facult??ii de Litere ?i Filozofie - Sec?ia Istorie ?i ale Facult??ii de Drept din Bucure?ti. Între anii 1946-1969 a fost ?eful catedrei de istorie, a liceului ploie?tean „Sfin?ii Petru ?i Pavel” (azi, Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale”). Nicolae Simache a desf??urat o bogat? activitate în domeniul cercet?rii istoriei locale ?i na?ionale publicând importante culegeri de documente ?i fiind initiatorul cercet?rilor arheologice în jude?ul Prahova (Târg?oru-Vechi, Budureasa, Drajna).
Cele mai importante ?i durabile realiz?ri culturale ale lui Nicolae Simache sunt muzeele, înfin?ate pe întreg teritoriul jude?ului Prahova dar ?i în jude?ele limitrofe (Buz?u, Dâmbovi?a), de?inând astfel un record în muzeografia na?ional? ?i constituind un model pentru actualele genera?ii de muzeografi prahoveni.
 
 
Între anii 1953 - 1971 în calitatea sa de director al Muzeului Regional de Istorie Ploie?ti (azi Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova) a înfiin?at alte 17 muzee, cu statut de sec?ii ale institu?iei de baz?, cu o tematic? variat? (istorie, memorialistic?, etnografie). Printre acestea se num?r? ?i Muzeul Ceasului, cea mai drag? ctitorie a profesorului Simache, cea mai apropiat? sufletului s?u, acesta m?rturisind unuia dinte cei mai apropia?i colaboratori ai s?i: “În muzeele pe care le-am deschis, niciodat? nu am avut sentimentul de acum când intru în acest muzeu al ceasurilor. Ascultând b?t?ile atâtor zeci de ceasuri, simt c? plute?te în aer ceva misterios, am sentimentul de încetinire al ritmului acelor ceasornicului propriei mele inimi”. Via?a ?i activitatea profesorului Nicolae Simache, au devenit subiecte de inspira?ie în literatur? ?i cinematografie, atât în timpul vie?ii cât mai ales dup? moarte (16 -17 ianuarie 1972). Colegul s?u de catedr?, Paul D. Popescu a sintetizat activitatea profesorului Nicolae Simache printr-o frumoas? metafor?: „a fost o flac?r? care a ars ?i arzând a luminat”.
  
LANSARE DE CARTE:
ELENA OPREA, „NICOLAE I. SIMACHE. COMOAR? SACR? A ISTORIEI?

Doamna prof. Elena Oprea, poet? ?i prozatoare, veche prieten? a Muzeului Ceasului, a lansat, în toamna acestui an, al treilea volum dedicat profesorului Simache, intitulat: „Nicolae I. Simache. Comoar? sacr? a istoriei?. Volumul, care a ap?rut cu ocazia împlinirii a 115 ani de la na?terea acestuia, constituie un omagiu adus patronului spiritual al Muzeului Ceasului, profesor, mentor ?i cons?tean al scriitoarei. Aceasta men?ioneaz? în postfa?a c?r?ii urm?toarele: „N.I. Simache, într-un timp relativ scurt al vie?ii, a cuprins în munca sa o mul?ime de domenii, consacrându-se cu sufletul, cu mintea, cu spiritul în infinitatea sublimului exprimat într-o concep?ie unic? în istorie, cultur? ?i art?”.
?ef sec?ie Tatiana RISTEA
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache? Ploie?ti
   

EXPOZI?E TEMPORAR?

 
V? invit?m La Muzeul "Ion Luca Caragiale" din Ploie?ti,
str. Kutuzov, nr. 1, s? vizita?i expozi?ia temporar?
"Feerie de iarna".
 
Expozi?ia deschide seria de activit??i, organizate de Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale, dedicate anotimpului alb ?i s?rb?torilor de iarn?.
   

PROIECT EDUCA?IONAL

Motto:
,,Fiecare dintre noi
Are felul lui de a scrie.
?i de studiezi intens,
St?pâne?ti arta caligrafiei!’’
♦  Monica Cîrstea

V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Maria Daria Mocanu , elev? la Colegiul Na?ional "Ion Luca Caragiale" Ploie?ti, clasa a IX-a E, în cadrul proiectului educa?ional "Caligrafia - arta scrisului".




   

Anun?

   

Pe 25 noiembrie 2020, raportul campaniei de excava?ie Bolde?ti – Gr?di?tea 2019 în România a fost publicat în „Cronica Cercet?rilor Arheologice din România”.

Raportul campaniei de excava?ie Bolde?ti - Gr?di?tea 2019 în România

Excava?ia s-a desf??urat în iulie 2019 ca o colaborare între Proiectul YMPACT ?i Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova. Raportul furnizeaz? infroma?ii despre stratigrafia tumulului, precum ?i a mormintelor cercetate.
Au fost investigate 10 morminte, majoritatea înhum?ri, datând din mileniul 3 î.e.n pân? în mileniul 1 e.n. Conform practicilor de înmormântare, 3 morminte erau tipice comunit??ilor Yamnaya.
Autori: Alin Frânculeasa (Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova), Volker Heyd (Universitatea din Helsinki), Bianca Preda-B?l?nic? (Universitatea din Helsinki), Wesa Perttola (Universitatea din Helsinki), Claudia Dumitrescu (Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova), Octav Negrea (Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova), Martin Trautmann (Universitatea din Helsinki), Tami Kuljukka, Tia Niemelä, Alexander Suvorov (Universitatea din Helsinki), Tian Chen Zeng (Universitatea Harvard), Maxime Brami (Universitatea „Johannes Gutenberg” Mainz)

Abstract:
În vara anului 2019, Proiectul Avansat al Consiliului de Cercetare European „Impactul Yamnaya în Europa preistoric?”, cu sediul la Universitatea din Helsinki, Finlanda în colaborare cu Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, au realizat cercet?ri arheologice în satul Bolde?ti, comuna Bolde?ti – Gr?di?tea, jude?ul Prahova. Echipa a fost alc?tuit? din arheologi, speciali?ti ?i studen?i de la Universitatea din Helsinki, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, precum ?i colegi din Germania ?i Statele Unite ale Americii.
Scopul campaniei arheologice a fost investigarea unui tumul din Epoca Bronzului Timpuriu, înalt de 2.9 m ?i având un diametru de 50 m, cunoscut sub numele de Movila Cr?ciuneasca. Tumulul a fost par?ial distrus înainte de începerea cercet?rilor, partea de S-V fiind afectat? de excav?ri ilegale ce au îndepartat solul ?i l-au folosit pentru amenaj?ri piscicole aflate în imediata apropiere. În plus, periferia vestic? a tumulului a fost t?iat? de un drum ce oferea acces la amenaj?rile piscicole men?ionate anterior. Pentru a ob?ine informa?ii stratigrafice concludente, dou? profile cu o grosime de 1 m au fost l?sate neatinse, acestea fiind orientate spre N-S ?i E-V. Astfel, tumulul a fost împ?r?it în patru sectoare: N-E, S-E, S-V ?i N-V. Punctul 0 a fost plasat în centrul tumulului, la locul de întâlnire a profilurilor. Majoritatea caracteristicilor funerare au fost g?site în partea de S-V a tumulului.
Au fost descoperite 10 morminte, 9 înhum?ri ?i o incinerare, ce pot fi atribuite la cel pu?in 3 faze cronologice diferite: I. Epoca Bronzului Timpuriu (Yamnaya) – M1, M3 (A ?i B) ?i M4; II. Epoca Bronzului Mijlociu – M2, M6, M8, M9 ?i M10; III. Perioada Sarmat? – M5; datarea mormântului 7 este dificil? deoarece este o incinerare într-o groap? simpl? far? vreun alt obiect ritualic. Conturul mormintelor au putut fi identificate doar la mormintele Yamnaya. Acestea au fost amplasate aproape de centrul tumulului; deceda?ii au fost înmormânta?i în gropi rectangulare acoperite cu scânduri, în pozi?ia tipic? ritualului Yamnaya. Mormântul 4 era mormântul principal, înhumat înainte de construc?ia tumulului. Mormântul 1, un mormânt secundar, a fost singurul ce con?inea obiecte ritualice, în timp ce mormântul 3 a fost sever avariat de animale. Ocru a fost g?sit în toate mormintele Yamnaya, acoperind atât partea de jos a gropii dar ?i oasele indivizilor. Toate mormintele din Epoca Bronzului Mijlociu era grupate în sectorul de S-V a tumulului. Gropile de mormânt nu au putut fi identificate. Indivizii st?teau ghemui?i pe partea stâng?, nu au fost g?site ofrande. Mormântul sarmat a fost unul izolat, descoperit în partea de S-V a tumulului, individul fiind g?sit într-o pozi?ie extins?, f?r? vreun obiect ritualic. Craniul a fost îndep?rtat inten?ionat în Antichitate.
Cercetarea a fost finan?at? de Proiectul Avansat al Consilului de Cercetare European 788616: Impactul Yamnaya în Europa preistoric? (YMPACT), în colaborare cu Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.






   

Pagina 37 din 122