Marţi, 01 Decembrie 2020 08:49
• Muzeul de Istorie şi Arheologie
Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
„1918 – date şi fapte”
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
„Trei ceasuri, trei personalităţi şi un singur eveniment – Unirea de la 1918”
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploieşti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
„România, inima mea!”
• Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”
Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
„Eu nu mă spăl de poporul meu”
• Muzeul „Casă de Târgoveţ din sec. XVIII-XIX”
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„1 Decembrie 1918”
Secţii muzeale în judeţ:
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Nicolae Iorga şi lupta pentru unitatea tuturor românilor”
• Muzeul „Casa Domnească”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
„IN MEMORIAM – Eroii României Moderne”
• Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
„1 Decembrie 1918 – ziua unui vis împlinit”
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Buşteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„102 ani de la Marea Unire”
„128 de ani de la naşterea scriitorului Cezar Petrescu”
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor (...)
La trecutu-ţi mare, mare viitor!”
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea Călugărească,
str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244 235 470
„Profunzimi româneşti.
De la experienţele înaintaşilor la propriile noastre experienţe”
• Muzeul „Conacul Pană Filipescu”
comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480
„Pe aici nu se trece!”
Luni, 30 Noiembrie 2020 13:09
1 decembrie 1918 este ziua în care românii au înfăptuit Marea Unire. După unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) și Bucovinei (15/28 noiembrie 1918), prin unirea Transilvaniei (18 noiembrie/1 decembrie 1918), ultima provincie istorică, cu Regatul României, se desăvârșea visul de veacuri al tuturor românilor – România Mare. Din anul 1990 sărbătorim la 1 decembrie Ziua Națională a României.
Proiectul educațional „1 decembrie 1918, ziua unui vis împlinitˮ, organizat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Școala Gimnazială „Nicolae Iorgaˮ, Ploiești, s-a desfășurat în perioada 16-24 noiembrie 2020, prin intermediul platformelor de comunicare online.
Propunerea de a colabora și în acest an școlar, ce se desfășoară în mediul online, a aparținut doamnei profesoare de istorie Nicoleta Camelia Bucurică. Tema proiectului a fost lansată elevilor din clasele a V-a D, a VI-a A, a VI-a C, a VII-a B, a VII -a C, a VII I-a A și a VII-a B, de muzeograful coordonator de proiect. Alături de elevii școlii din Ploiești am avut bucuria de a avea alături de noi în acest proiect câțiva elevi de la Școala Gimnazială Specială din Târgoviște, clasa a VI-a B, coordonați de doamna profesoară Ana Maria Stancu.
Istoria este o poveste, pe care o spunem frumos. Până când ne putem întâlni față în față la muzeu să povestim, continuăm întâlnirile noastre virtuale cu elevii, începute în primăvara acestui an.
Prin tema lansată, elevii au fost îndemnați să descopere pas cu pas evenimentele istorice ce au precedat această zi de 1 decembrie 1918 și însemnătatea ei pentru neamul românesc. În materialele realizate, elevii ne povestesc în maniera lor, semnificația istorică a zilei de 1 decembrie 1918.
Vă invităm să vizionați minunatele proiecte realizate de elevii talentați și cu un deosebit simț artistic, accesând link-ul https://youtu.be/KZdVdMgdzEc.
Mulțumim tuturor pentru frumoasa colaborare!
Muzeograf Monica Cîrstea
Duminică, 29 Noiembrie 2020 09:47
La 29 noiembrie 1852, NicolaevBălcescu se stingea din viață la Palermo, Italia, păstrându-și crezul și tăria patriotică.
Pentru a înţelege şi a redescoperi una din personalităţile de marcă ale României, publicăm o parte din discursul domnului acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, rostit cu prilejul sesiunii aniversare dedicate istoricului Nicolae Bălcescu , la împlinirea a 200 de ani de la naştere.
“Revoluția de la 1848 a cuprins aproape toate popoarele Europei, cu excepția notabilă, între altele, a multora dintre cele înglobate în Rusia țaristă. Tinerii români erau prezenți la studii în Franța încă din jurul anilor 1800 și, prin urmare, participau la mișcarea de idei din Hexagon….Ei sunt faimoșii bonjuriști care se întorc în țara lor cu idei progresiste, revoluționare și chiar radicale, spre disperarea părinților și bunicilor lor. În 1845, se organiza în capitala Franței „Societatea Studenților Români”, sub patronajul lui Lamartine. Nicolae Bălcescu, un animator al acestei societăți, îi scria lui Ion Ghica, prietenul său: „Cauza noastră a făcut progrese marcante în Franța. Este, într-adevăr, surprinzător de a vedea cu ce inimă s-au ocupat de noi aproape toate jurnalele. Nu este zi să nu poți vedea ceva referitor la noi în jurnale”. La 1 ianuarie 1847, Bălcescu, într-un discurs ținut înaintea conaționalilor săi la Biblioteca Română, formula deviza de regenerare a națiunii române: „Unitate mai întâi în idei și simțiminte, care să aducă apoi cu vremea unitatea politică, care să facă din valahi, moldoveni, basarabeni, ardeleni, bănățeni […] un singur corp politic, o națiune română, un stat de șapte milioane de români [...]. Românismul dar e steagul nostru, subt dânsul trebuie să chemăm pe toți românii”. Bălcescu visa și o reformă socială pentru poporul său ,bazată pe dreptate și egalitate.
[…]Nicolae Bălcescu – cel care învățase așa de bine lecția pariziană – avea să scrie ulterior că revoluția europeană nu a fost cauza, ci doar ocazia revoluției române, a cărei cauză se pierde în vremurile vechi, în secolele lungi de lucrare a poporului român asupra lui însuși.
[…]El a transmis generațiilor viitoare un adevărat testament, canalizat pe două direcții: construirea unei noi Europe, bazate pe principiile democratice ale libertății, egalității și frăției și formarea unei Românii europene, moderne și democratice, în care toți fiii săi să poată trăi între fruntariile statului național unitar. Toate soluțiile preconizate de Nicolae Bălcescu în anii scurtei sale vieți au fost puse în practică ulterior, între 1848 și 1918, ceea ce demonstrează că marele istoric, literat și om politic a fost un spirit realist, cu privirea ațintită spre viitor și cu înalta calitate de patriot european.”
Amalia NICOARĂ, șef Birou Istorie
Vineri, 27 Noiembrie 2020 13:59
„În orice regim, spaţiul construit este o vitrină a concepţiei despre putere, autoritate şi guvernare. În societăţile libere, arhitectura nouă se adaptează celei vechi, păstrând identitatea localităţilor. Dar totalitarismele secolului XX au vrut să remodeleze omul şi tot ce îl priveşte. În România, comunismul a folosit intensiv arhitectura ca instrument de propagandă şi control.” - Elena Tănase
Joi, 3 decembrie 2020, ora 11.00, în Sala Auditorium a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, va avea loc vernisajul expoziției temporare „Prahova – un viitor trecut”.
Expoziţia prezintă publicului vizitator judeţul Prahova în viziunea arhitecturală din perioada comunistă, propusă pentru a fi finalizată în anul 2015, precum şi evoluţia acestuia după 1989.
Vineri, 27 Noiembrie 2020 12:42
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale vă invită, în mediul virtual, la sărbătoarea Zilei Naţionale a României -1 Decembrie, 2020, începând cu ora 10.00, să luaţi parte la următoarele evenimente desfăşurate online pe paginile de facebook ale secţiilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro şi pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/:
Secţii muzeale în Ploieşti:
• Muzeul de Istorie şi Arheologie
Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
„1918 – date şi fapte”
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
„Trei ceasuri, trei personalităţi şi un singur eveniment – Unirea de la 1918”
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploieşti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
„România, inima mea!”
• Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”
Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
„Eu nu mă spăl de poporul meu”
• Muzeul „Casă de Târgoveţ din sec. XVIII-XIX”
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„1 Decembrie 1918”
Secţii muzeale în judeţ:
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Nicolae Iorga şi lupta pentru unitatea tuturor românilor”
• Muzeul „Casa Domnească”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
„IN MEMORIAM – Eroii României Moderne”
• Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
„1 Decembrie 1918 – ziua unui vis împlinit”
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Buşteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„102 ani de la Marea Unire”
„128 de ani de la naşterea scriitorului Cezar Petrescu”
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor (...)
La trecutu-ţi mare, mare viitor!”
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea Călugărească,
str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244 235 470
„Profunzimi româneşti.
De la experienţele înaintaşilor la propriile noastre experienţe”
• Muzeul „Conacul Pană Filipescu”
comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480
„Pe aici nu se trece!”
La mulţi ani, România!
Vineri, 27 Noiembrie 2020 12:14
Se împlinesc 80 de ani de la trecerea în neființă a marelui istoric Nicolae Iorga și, în semn de profund omagiu pentru marele savant, vă prezentăm casa în care a locuit, a creat și a luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri, accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=QocyLx-NAJk
Joi, 26 Noiembrie 2020 10:31
Motto:
,,Terapia scrisului, o nouă paradigmă în vindecarea sufletului!’’
♦ prof. dr. Elena Butunoi
Vă prezentăm cartea poştală realizată de Maria Daniela Baicu, elevă la Colegiul Naţional "Ion Luca Caragiale" Ploieşti, clasa a IX-a B, în cadrul proiectului educaţional "Caligrafia - arta scrisului".
Miercuri, 25 Noiembrie 2020 12:42
În secolul al XVI-lea ceasul de perete cu greutăţi era un tip de ceas comun produs în Țările de Jos. Aceste ceasuri erau confecţionate din oţel sau lemn şi conţineau eşapament cu vergea şi foliot. Începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, ceasornicarii protestanţi flamanzi care au emigrat în Anglia au adus cu ei tradiţia ceasurilor de interior, dând astfel naştere ceasului de cameră cunoscut sub numele de „ceas lanternă”. În acelaşi timp, clasele de mijloc din oraşele Angliei au început să prospere, apărând necesitatea dotării caselor cu un ceas de interior. Până la acel moment ceasurile erau deţinute de nobilime, oamenii obişnuiţi fiind dependenţi de ceasurile de turn ale bisericilor locale sau de cadranele solare. Ceasurile lanternă mai pot fi întâlnite sub numele de ceas „Cromwell”, „picior de pat” sau „cap de oaie”. Există două teorii cu privire la originea denumirii „ceasului lanternă”. Prima se referă la denumirea materialulului din care erau confecţionate în Anglia aceste ceasuri, alama, cu denumirea în limba engleză, latten, fiind denumite „Ceasuri latten”. A doua teorie susţine că numele provine de la forma ceasului, asemănătoare unui felinar dreptunghiular specific acelei perioade.
Este în general acceptat faptul că primele ceasuri felinar din Anglia au fost realizate de Frauncoy Nowe şi Nicholas Vallin, doi hughenoţi care au emigrat din Ţările de Jos.
Unul dintre ceasurile semnate Nicholas Vallin, realizat în anul 1598 este astăzi expus la Britich Museum iar o replică a lui la Muzeul olandez - Van Speelklok, tot Pierement, în Utrecht. Este un ceas cu carillon, care bate pe clopotul principal la fiecare oră, carillonul cu treisprezece clopote, declanşat la fiecare sfert al orei, redând muzica contemporană acelor timpuri (Fig. 1).
În numai câteva zeci de ani ceasul felinar a devenit foarte popular în Londra şi de acolo popularitatea s-a răspândit în întreaga ţară. Acest lucru este derivat din cantitatea mare de ceasuri lanternă care încă mai există. Zeci de ceasornicari au produs un număr mare de astfel de ceasuri în oraşul Londra, în timpul secolului al XVII-lea. Această productivitate uriaşă a fost rezultatul cererii ridicate pentru acest tip de ceas popular în combinaţie cu un sistem de breaslă eficient. În anul 1631 regele Carol I a fondat Compania Ceasornicarilor, singura instituţie de acest fel din lume care funcţionează şi în prezent. Ceasornicarii din breaslă asigurau calitatea produselor care părăseau atelierele de ceasornicărie. Înainte de a deveni un ceasornicar recunoscut era necesară o pregătire care presupunea atât învăţarea meseriei, cât şi a comercializării produselor, timp de şapte ani. Acesta este motivul pentru care fiecare ceasornicar independent angaja mai mulţi ucenici şi calfe, care de fapt erau muncitori prost plătiţi, ce au ajutat la atingerea acestei productivităţi ridicate.
Ca și aspect, ceasul lanternă era de formă rectangulară, cu patru stâlpi de susţinere, inspiraţi de coloanele templelor greceşti, partea superioară fiind dominată de un clopot supradimensionat (Fig. 2).
Acesta era delimitat de trei plăci decorate cu motive vegetale sau zoomorfe. Cadranele inelare, supradimensionate, aplicate pe plăcuţe metalice gravate, conţineau de obicei cifre romane, singurul arătător, pentru oră, fiind un alt element distinctiv al acestui tip de ceas. Mecanismul putea fi acţionat de una sau două greutăţi, dublate de contragreutăţi; includea un eşapament cu vergea şi balansier, transmisiile făcându-se pe corzi sau lanţuri. Foarte important era sistemul de sonorizare, cu un clopot supradimensionat, montat în partea superioară a ceasului, încadrat de plăci metalice traforate, în special cu rol de mascare a ciocănelelor pentru bătăi. Sunt denumite ceasuri de treizeci de ore deoarece funcţionau pe această durată la o armare completă. Ceasurile lucrate în perioada care au precedat inventarea pendulului de către Christian Huygens în anul 1657, au erori de funcţionare de 15-20 minute în 24 de ore. Aplicarea pendulului în ceasuri, dar şi a eşapamentului ancoră, s-a extins şi pentru ceasurile de tip lanternă, precizia acestora fiind mult îmbunătăţită, erorile ajungând la unu-două minute pe zi. Multe dintre ceasurile lanternă existente, lucrate înainte de prezenţa pendulului în componenţa mecanismului, au fost modificate prin introducerea acestui important element în determinarea preciziei de funcţionare. Numărul ceasurilor nemodificate este destul de mic, în seria aceasta înscriindu-se şi cele două ceasuri de tip lanternă din colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti.
Primul, lucrat în prima jumătate a secolului al XVII-lea, este prevăzut cu sistem de alarmare cu ciocănel şi clopot, comun celor două sisteme de sonorizare şi alarmare (Fig. 3).
Din păcate piesa nu prezintă cadranul, pe care s-ar fi putut regăsi numele ceasornicarului. Mecanismul ceasului prezintă similitudini cu un celebru ceas tip lanternă semnat William Bowyer, datat 1620, expus la British Museum (Fig. 4).
Al doilea ceas lanternă din patrimoniul Muzeului Ceasului este un model destinat pieţei turce, care se individualiza faţă de cele realizate pentru Anglia, prin forma arcuită a cadranului şi prin cifrele turceşti, gravate pe suprafaţa acestuia (Fig. 5).
Aceste ceasuri se foloseau în moschei, pentru marcarea momentelor specifce pentru rugăciuni, fiind apreciate pentru fiabilitatea lor. Ceasornicari englezi renumiţi, precum George Clarke, au realizat asemenea ceasuri, numele lor fiind înscrise în caractere turceşti (Fig. 6).
O altă caracteristică a ceasurilor destinate Orientului este păstrarea în componenţa mecanismului a eşapamentului cu vergea, chiar şi după generalizarea eşapamentului ancoră, care va fi inclus în ceasurile de tip lanternă la sfîrşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Dacă unele ceasuri lucrate pentru Anglia în secolul al XVII-lea au fost transformate prin adaptarea eşapamentului ancoră, ceasurile destinate pieţei turce au păstrat totdeauna în componenţă eşapamentul cu vergea.
Odată cu generalizarea pendulului lung, asociat cu eşapamentul de tip ancoră, popularitatea ceasurilor de tip lanternă va scădea, fiind realizate noi tipuri de ceasuri mai apreciate, precum pendulele de podea, mecanismele acestora putând funcţiona timp de 8 zile la o armare completă. Ceasurile de tip lanternă au continuat să se realizeze până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în ultima parte a acestui interval fiind lucrate mai ales în partea de est a Angliei. În epoca victoriană s-a constatat o reluare a producţiei de ceasuri lanternă, adaptate însă cu mecanisme prevăzute cu resorturi.
Ceasurile lanternă ilustrează o importantă pagină a orologeriei europene, în special a celei englezeşti, ceasurile deţinute în colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti făcând parte din această ultimă categorie. Importanţa lor este cu atât mai specială, cu cât ele păstrează autetenticitatea mecanismelor originale, caracteristică mai puţin întâlnită la ceasurile lanternă prezente în colecţiile muzeale sau particulare.
ing. Carmen BANU,
Conservator la Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploieşti
BIBLIOGRAFIE:
• David Thompson, Clocks, The British Museum Press, 2014
• G.H. Baillie,C. Clutton, C. A. Ilbert- Old clocks and watches and their makers, Bonanza Books New York, 1956
Marţi, 24 Noiembrie 2020 16:11
În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în pădurea de la Strejnicu, lângă Ploieşti.
În semn de profund omagiu pentru marele savant, Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 3, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează următoarele manifestări comemorative:
• Expoziţia „Omagiu lui Nicolae Iorga – 80 de ani de la moartea savantului”, deschisă publicului începând de joi, 26 noiembrie 2020, ora 11.00;
• Vineri, 27 noiembrie, 2020 - depuneri de flori la troiţa de la Strejnicu, ridicată în memoria istoricului.
Mai multe articole..
- EXPOZIŢE TEMPORARĂ
- Note de calendar – Alexandru Macedonski
- Note de calendar - Charles Darwin
- Anunţ
- Acum 104 de ani, capitala României se muta la Iași
- PROIECT EDUCAŢIONAL
- ION CONSTANTIN INCULEŢ (23 aprilie 1884 - 18 noiembrie 1940)
- Caragiale, iubitor al naturii
- Nicolae Iorga şi Bucovina
- NOAPTEA MUZEELOR - 2020
Pagina 38 din 122