- Eroare
Marţi, 01 Decembrie 2020 08:49
• Muzeul de Istorie ?i Arheologie
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
„1918 – date ?i fapte”
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
„Trei ceasuri, trei personalit??i ?i un singur eveniment – Unirea de la 1918”
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploie?ti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
„România, inima mea!”
• Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
„Eu nu m? sp?l de poporul meu”
• Muzeul „Cas? de Târgove? din sec. XVIII-XIX”
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„1 Decembrie 1918”
Sec?ii muzeale în jude?:
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Nicolae Iorga ?i lupta pentru unitatea tuturor românilor”
• Muzeul „Casa Domneasc?”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
„IN MEMORIAM – Eroii României Moderne”
• Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
„1 Decembrie 1918 – ziua unui vis împlinit”
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Bu?teni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„102 ani de la Marea Unire”
„128 de ani de la na?terea scriitorului Cezar Petrescu”
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
„Ce-?i doresc eu ?ie, dulce Românie!
?ara mea de glorii, ?ara mea de dor (...)
La trecutu-?i mare, mare viitor!”
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea C?lug?reasc?,
str. Valea Larg?, nr. 139A, tel. 0244 235 470
„Profunzimi române?ti.
De la experien?ele înainta?ilor la propriile noastre experien?e”
• Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480
„Pe aici nu se trece!”
Luni, 30 Noiembrie 2020 13:09
1 decembrie 1918 este ziua în care românii au înf?ptuit Marea Unire. Dup? unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) ?i Bucovinei (15/28 noiembrie 1918), prin unirea Transilvaniei (18 noiembrie/1 decembrie 1918), ultima provincie istoric?, cu Regatul României, se des?vâr?ea visul de veacuri al tuturor românilor – România Mare. Din anul 1990 s?rb?torim la 1 decembrie Ziua Na?ional? a României.
Proiectul educa?ional „1 decembrie 1918, ziua unui vis împlinit?, organizat de Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova în colaborare cu ?coala Gimnazial? „Nicolae Iorga?, Ploie?ti, s-a desf??urat în perioada 16-24 noiembrie 2020, prin intermediul platformelor de comunicare online.
Propunerea de a colabora ?i în acest an ?colar, ce se desf??oar? în mediul online, a apar?inut doamnei profesoare de istorie Nicoleta Camelia Bucuric?. Tema proiectului a fost lansat? elevilor din clasele a V-a D, a VI-a A, a VI-a C, a VII-a B, a VII -a C, a VII I-a A ?i a VII-a B, de muzeograful coordonator de proiect. Al?turi de elevii ?colii din Ploie?ti am avut bucuria de a avea al?turi de noi în acest proiect câ?iva elevi de la ?coala Gimnazial? Special? din Târgovi?te, clasa a VI-a B, coordona?i de doamna profesoar? Ana Maria Stancu.
Istoria este o poveste, pe care o spunem frumos. Pân? când ne putem întâlni fa?? în fa?? la muzeu s? povestim, continu?m întâlnirile noastre virtuale cu elevii, începute în prim?vara acestui an.
Prin tema lansat?, elevii au fost îndemna?i s? descopere pas cu pas evenimentele istorice ce au precedat aceast? zi de 1 decembrie 1918 ?i însemn?tatea ei pentru neamul românesc. În materialele realizate, elevii ne povestesc în maniera lor, semnifica?ia istoric? a zilei de 1 decembrie 1918.
V? invit?m s? viziona?i minunatele proiecte realizate de elevii talenta?i ?i cu un deosebit sim? artistic, accesând link-ul https://youtu.be/KZdVdMgdzEc.
Mul?umim tuturor pentru frumoasa colaborare!
Muzeograf Monica Cîrstea
Duminică, 29 Noiembrie 2020 09:47
La 29 noiembrie 1852, NicolaevB?lcescu se stingea din via?? la Palermo, Italia, p?strându-?i crezul ?i t?ria patriotic?.
Pentru a în?elege ?i a redescoperi una din personalit??ile de marc? ale României, public?m o parte din discursul domnului acad. Ioan Aurel Pop, pre?edintele Academiei Române, rostit cu prilejul sesiunii aniversare dedicate istoricului Nicolae B?lcescu , la împlinirea a 200 de ani de la na?tere.
“Revolu?ia de la 1848 a cuprins aproape toate popoarele Europei, cu excep?ia notabil?, între altele, a multora dintre cele înglobate în Rusia ?arist?. Tinerii români erau prezen?i la studii în Fran?a înc? din jurul anilor 1800 ?i, prin urmare, participau la mi?carea de idei din Hexagon….Ei sunt faimo?ii bonjuri?ti care se întorc în ?ara lor cu idei progresiste, revolu?ionare ?i chiar radicale, spre disperarea p?rin?ilor ?i bunicilor lor. În 1845, se organiza în capitala Fran?ei „Societatea Studen?ilor Români”, sub patronajul lui Lamartine. Nicolae B?lcescu, un animator al acestei societ??i, îi scria lui Ion Ghica, prietenul s?u: „Cauza noastr? a f?cut progrese marcante în Fran?a. Este, într-adev?r, surprinz?tor de a vedea cu ce inim? s-au ocupat de noi aproape toate jurnalele. Nu este zi s? nu po?i vedea ceva referitor la noi în jurnale”. La 1 ianuarie 1847, B?lcescu, într-un discurs ?inut înaintea cona?ionalilor s?i la Biblioteca Român?, formula deviza de regenerare a na?iunii române: „Unitate mai întâi în idei ?i sim?iminte, care s? aduc? apoi cu vremea unitatea politic?, care s? fac? din valahi, moldoveni, basarabeni, ardeleni, b?n??eni […] un singur corp politic, o na?iune român?, un stat de ?apte milioane de români [...]. Românismul dar e steagul nostru, subt dânsul trebuie s? chem?m pe to?i românii”. B?lcescu visa ?i o reform? social? pentru poporul s?u ,bazat? pe dreptate ?i egalitate.
[…]Nicolae B?lcescu – cel care înv??ase a?a de bine lec?ia parizian? – avea s? scrie ulterior c? revolu?ia european? nu a fost cauza, ci doar ocazia revolu?iei române, a c?rei cauz? se pierde în vremurile vechi, în secolele lungi de lucrare a poporului român asupra lui însu?i.
[…]El a transmis genera?iilor viitoare un adev?rat testament, canalizat pe dou? direc?ii: construirea unei noi Europe, bazate pe principiile democratice ale libert??ii, egalit??ii ?i fr??iei ?i formarea unei Românii europene, moderne ?i democratice, în care to?i fiii s?i s? poat? tr?i între fruntariile statului na?ional unitar. Toate solu?iile preconizate de Nicolae B?lcescu în anii scurtei sale vie?i au fost puse în practic? ulterior, între 1848 ?i 1918, ceea ce demonstreaz? c? marele istoric, literat ?i om politic a fost un spirit realist, cu privirea a?intit? spre viitor ?i cu înalta calitate de patriot european.”
Amalia NICOAR?, ?ef Birou Istorie
Vineri, 27 Noiembrie 2020 13:59
„În orice regim, spa?iul construit este o vitrin? a concep?iei despre putere, autoritate ?i guvernare. În societ??ile libere, arhitectura nou? se adapteaz? celei vechi, p?strând identitatea localit??ilor. Dar totalitarismele secolului XX au vrut s? remodeleze omul ?i tot ce îl prive?te. În România, comunismul a folosit intensiv arhitectura ca instrument de propagand? ?i control.” - Elena T?nase
Joi, 3 decembrie 2020, ora 11.00, în Sala Auditorium a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, va avea loc vernisajul expozi?iei temporare „Prahova – un viitor trecut”.
Expozi?ia prezint? publicului vizitator jude?ul Prahova în viziunea arhitectural? din perioada comunist?, propus? pentru a fi finalizat? în anul 2015, precum ?i evolu?ia acestuia dup? 1989.
Vineri, 27 Noiembrie 2020 12:42
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale v? invit?, în mediul virtual, la s?rb?toarea Zilei Na?ionale a României -1 Decembrie, 2020, începând cu ora 10.00, s? lua?i parte la urm?toarele evenimente desf??urate online pe paginile de facebook ale sec?iilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/:
Sec?ii muzeale în Ploie?ti:
• Muzeul de Istorie ?i Arheologie
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
„1918 – date ?i fapte”
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
„Trei ceasuri, trei personalit??i ?i un singur eveniment – Unirea de la 1918”
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploie?ti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
„România, inima mea!”
• Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
„Eu nu m? sp?l de poporul meu”
• Muzeul „Cas? de Târgove? din sec. XVIII-XIX”
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„1 Decembrie 1918”
Sec?ii muzeale în jude?:
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Nicolae Iorga ?i lupta pentru unitatea tuturor românilor”
• Muzeul „Casa Domneasc?”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
„IN MEMORIAM – Eroii României Moderne”
• Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
„1 Decembrie 1918 – ziua unui vis împlinit”
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Bu?teni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„102 ani de la Marea Unire”
„128 de ani de la na?terea scriitorului Cezar Petrescu”
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
„Ce-?i doresc eu ?ie, dulce Românie!
?ara mea de glorii, ?ara mea de dor (...)
La trecutu-?i mare, mare viitor!”
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea C?lug?reasc?,
str. Valea Larg?, nr. 139A, tel. 0244 235 470
„Profunzimi române?ti.
De la experien?ele înainta?ilor la propriile noastre experien?e”
• Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480
„Pe aici nu se trece!”
La mul?i ani, România!
Vineri, 27 Noiembrie 2020 12:14
Se împlinesc 80 de ani de la trecerea în nefiin?? a marelui istoric Nicolae Iorga ?i, în semn de profund omagiu pentru marele savant, v? prezent?m casa în care a locuit, a creat ?i a luptat pentru înf?ptuirea Marii Uniri, accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=QocyLx-NAJk
Joi, 26 Noiembrie 2020 10:31
Motto:
,,Terapia scrisului, o nou? paradigm? în vindecarea sufletului!’’
♦ prof. dr. Elena Butunoi
V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Maria Daniela Baicu, elev? la Colegiul Na?ional "Ion Luca Caragiale" Ploie?ti, clasa a IX-a B, în cadrul proiectului educa?ional "Caligrafia - arta scrisului".
Miercuri, 25 Noiembrie 2020 12:42
În secolul al XVI-lea ceasul de perete cu greut??i era un tip de ceas comun produs în ??rile de Jos. Aceste ceasuri erau confec?ionate din o?el sau lemn ?i con?ineau e?apament cu vergea ?i foliot. Începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, ceasornicarii protestan?i flamanzi care au emigrat în Anglia au adus cu ei tradi?ia ceasurilor de interior, dând astfel na?tere ceasului de camer? cunoscut sub numele de „ceas lantern?”. În acela?i timp, clasele de mijloc din ora?ele Angliei au început s? prospere, ap?rând necesitatea dot?rii caselor cu un ceas de interior. Pân? la acel moment ceasurile erau de?inute de nobilime, oamenii obi?nui?i fiind dependen?i de ceasurile de turn ale bisericilor locale sau de cadranele solare. Ceasurile lantern? mai pot fi întâlnite sub numele de ceas „Cromwell”, „picior de pat” sau „cap de oaie”. Exist? dou? teorii cu privire la originea denumirii „ceasului lantern?”. Prima se refer? la denumirea materialulului din care erau confec?ionate în Anglia aceste ceasuri, alama, cu denumirea în limba englez?, latten, fiind denumite „Ceasuri latten”. A doua teorie sus?ine c? numele provine de la forma ceasului, asem?n?toare unui felinar dreptunghiular specific acelei perioade.
Este în general acceptat faptul c? primele ceasuri felinar din Anglia au fost realizate de Frauncoy Nowe ?i Nicholas Vallin, doi hugheno?i care au emigrat din ??rile de Jos.
Unul dintre ceasurile semnate Nicholas Vallin, realizat în anul 1598 este ast?zi expus la Britich Museum iar o replic? a lui la Muzeul olandez - Van Speelklok, tot Pierement, în Utrecht. Este un ceas cu carillon, care bate pe clopotul principal la fiecare or?, carillonul cu treisprezece clopote, declan?at la fiecare sfert al orei, redând muzica contemporan? acelor timpuri (Fig. 1).
În numai câteva zeci de ani ceasul felinar a devenit foarte popular în Londra ?i de acolo popularitatea s-a r?spândit în întreaga ?ar?. Acest lucru este derivat din cantitatea mare de ceasuri lantern? care înc? mai exist?. Zeci de ceasornicari au produs un num?r mare de astfel de ceasuri în ora?ul Londra, în timpul secolului al XVII-lea. Aceast? productivitate uria?? a fost rezultatul cererii ridicate pentru acest tip de ceas popular în combina?ie cu un sistem de breasl? eficient. În anul 1631 regele Carol I a fondat Compania Ceasornicarilor, singura institu?ie de acest fel din lume care func?ioneaz? ?i în prezent. Ceasornicarii din breasl? asigurau calitatea produselor care p?r?seau atelierele de ceasornic?rie. Înainte de a deveni un ceasornicar recunoscut era necesar? o preg?tire care presupunea atât înv??area meseriei, cât ?i a comercializ?rii produselor, timp de ?apte ani. Acesta este motivul pentru care fiecare ceasornicar independent angaja mai mul?i ucenici ?i calfe, care de fapt erau muncitori prost pl?ti?i, ce au ajutat la atingerea acestei productivit??i ridicate.
Ca ?i aspect, ceasul lantern? era de form? rectangular?, cu patru stâlpi de sus?inere, inspira?i de coloanele templelor grece?ti, partea superioar? fiind dominat? de un clopot supradimensionat (Fig. 2).
Acesta era delimitat de trei pl?ci decorate cu motive vegetale sau zoomorfe. Cadranele inelare, supradimensionate, aplicate pe pl?cu?e metalice gravate, con?ineau de obicei cifre romane, singurul ar?t?tor, pentru or?, fiind un alt element distinctiv al acestui tip de ceas. Mecanismul putea fi ac?ionat de una sau dou? greut??i, dublate de contragreut??i; includea un e?apament cu vergea ?i balansier, transmisiile f?cându-se pe corzi sau lan?uri. Foarte important era sistemul de sonorizare, cu un clopot supradimensionat, montat în partea superioar? a ceasului, încadrat de pl?ci metalice traforate, în special cu rol de mascare a cioc?nelelor pentru b?t?i. Sunt denumite ceasuri de treizeci de ore deoarece func?ionau pe aceast? durat? la o armare complet?. Ceasurile lucrate în perioada care au precedat inventarea pendulului de c?tre Christian Huygens în anul 1657, au erori de func?ionare de 15-20 minute în 24 de ore. Aplicarea pendulului în ceasuri, dar ?i a e?apamentului ancor?, s-a extins ?i pentru ceasurile de tip lantern?, precizia acestora fiind mult îmbun?t??it?, erorile ajungând la unu-dou? minute pe zi. Multe dintre ceasurile lantern? existente, lucrate înainte de prezen?a pendulului în componen?a mecanismului, au fost modificate prin introducerea acestui important element în determinarea preciziei de func?ionare. Num?rul ceasurilor nemodificate este destul de mic, în seria aceasta înscriindu-se ?i cele dou? ceasuri de tip lantern? din colec?ia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti.
Primul, lucrat în prima jum?tate a secolului al XVII-lea, este prev?zut cu sistem de alarmare cu cioc?nel ?i clopot, comun celor dou? sisteme de sonorizare ?i alarmare (Fig. 3).
Din p?cate piesa nu prezint? cadranul, pe care s-ar fi putut reg?si numele ceasornicarului. Mecanismul ceasului prezint? similitudini cu un celebru ceas tip lantern? semnat William Bowyer, datat 1620, expus la British Museum (Fig. 4).
Al doilea ceas lantern? din patrimoniul Muzeului Ceasului este un model destinat pie?ei turce, care se individualiza fa?? de cele realizate pentru Anglia, prin forma arcuit? a cadranului ?i prin cifrele turce?ti, gravate pe suprafa?a acestuia (Fig. 5).
Aceste ceasuri se foloseau în moschei, pentru marcarea momentelor specifce pentru rug?ciuni, fiind apreciate pentru fiabilitatea lor. Ceasornicari englezi renumi?i, precum George Clarke, au realizat asemenea ceasuri, numele lor fiind înscrise în caractere turce?ti (Fig. 6).
O alt? caracteristic? a ceasurilor destinate Orientului este p?strarea în componen?a mecanismului a e?apamentului cu vergea, chiar ?i dup? generalizarea e?apamentului ancor?, care va fi inclus în ceasurile de tip lantern? la sfîr?itul secolului al XVII-lea ?i începutul secolului al XVIII-lea. Dac? unele ceasuri lucrate pentru Anglia în secolul al XVII-lea au fost transformate prin adaptarea e?apamentului ancor?, ceasurile destinate pie?ei turce au p?strat totdeauna în componen?? e?apamentul cu vergea.
Odat? cu generalizarea pendulului lung, asociat cu e?apamentul de tip ancor?, popularitatea ceasurilor de tip lantern? va sc?dea, fiind realizate noi tipuri de ceasuri mai apreciate, precum pendulele de podea, mecanismele acestora putând func?iona timp de 8 zile la o armare complet?. Ceasurile de tip lantern? au continuat s? se realizeze pân? la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, în ultima parte a acestui interval fiind lucrate mai ales în partea de est a Angliei. În epoca victorian? s-a constatat o reluare a produc?iei de ceasuri lantern?, adaptate îns? cu mecanisme prev?zute cu resorturi.
Ceasurile lantern? ilustreaz? o important? pagin? a orologeriei europene, în special a celei engleze?ti, ceasurile de?inute în colec?ia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” Ploie?ti f?când parte din aceast? ultim? categorie. Importan?a lor este cu atât mai special?, cu cât ele p?streaz? autetenticitatea mecanismelor originale, caracteristic? mai pu?in întâlnit? la ceasurile lantern? prezente în colec?iile muzeale sau particulare.
ing. Carmen BANU,
Conservator la Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploie?ti
BIBLIOGRAFIE:
• David Thompson, Clocks, The British Museum Press, 2014
• G.H. Baillie,C. Clutton, C. A. Ilbert- Old clocks and watches and their makers, Bonanza Books New York, 1956
Marţi, 24 Noiembrie 2020 16:11
În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la trecerea în nefiin?? a marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar ?i academician român Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în p?durea de la Strejnicu, lâng? Ploie?ti.
În semn de profund omagiu pentru marele savant, Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte, str. George Enescu, nr. 3, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, organizeaz? urm?toarele manifest?ri comemorative:
• Expozi?ia „Omagiu lui Nicolae Iorga – 80 de ani de la moartea savantului”, deschis? publicului începând de joi, 26 noiembrie 2020, ora 11.00;
• Vineri, 27 noiembrie, 2020 - depuneri de flori la troi?a de la Strejnicu, ridicat? în memoria istoricului.
Mai multe articole..
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- Note de calendar – Alexandru Macedonski
- Note de calendar - Charles Darwin
- Anun?
- Acum 104 de ani, capitala României se muta la Ia?i
- PROIECT EDUCA?IONAL
- ION CONSTANTIN INCULE? (23 aprilie 1884 - 18 noiembrie 1940)
- Caragiale, iubitor al naturii
- Nicolae Iorga ?i Bucovina
- NOAPTEA MUZEELOR - 2020
Pagina 38 din 122