Acum 115 ani, la data de 18 martie 1906, se înf?ptuia primul zbor din istoria omenirii, cu un aparat mai greu decât aerul realizat de românul Traian Vuia.

A fost pionier al avia?iei mondiale, cunoscut drept ,,inventatorul primului aparat mai greu decât aerul care s-a ridicat în v?zduh prin propriile sale mijloace de bord, un str?lucit corifeu al avia?iei mondiale’’. Acesta s-a n?scut la 17 august 1872 la Surducul Mic, comuna Bujor (azi comuna Traian Vuia), jude?ul Timi?, într-o familie de ??rani. Începe ?coala primar? din Bujor, a continuat restul claselor elementare la ?coala din F?get, apoi liceul la Lugoj. Din copil?rie îi pl?cea s? priveasc? zborul zmeielor, fiind fascinat de ele. Pasionat de tehnic?, în anii de liceu, construia el însu?i zmeie, le urm?rea ?i le perfec?iona.

Dup? sus?inerea examenului de bacalaureat în 1892, pleac? la Budapesta pentru a urma cursurile ?colii Politehnice, îns? în lipsa mijloacelor financiare, renun?? la aceste studii. Ulterior se înscrie la Facultatea de drept din Budapesta, iar pe parcursul studiilor juridice, se între?ine lucrând în diferite birouri de avocatur?.

În 1901 termin? studiile juridice ob?inând doctoratul în ?tiin?ele juridice cu lucrarea ,,Militarism ?i industrialism, regimul de statu ?i de contractu’’.

Pentru c? pasiunea pentru tehnic? nu-l p?r?sise în anul 1902, hot?r??te s? plece la Paris pentru împlinirea marelui s?u vis, construirea unui ,,aeroplan-automobil’’, sperând c? aici va g?si pe cineva interest s?-i finan?eze proiectul.

La 16 februarie 1903, prezint? Academiei de ?tiin?e din Paris un memoriu asupra inven?iei sale ,,Proiect de aeroplan-automobil’, un aparat de zbor mai greu decât aerul cât ?i procedura de decolare. Membrii Comisiei de Aeronautic?, unde fusese repartizat nu l-au luat în considerare, fiind considerat un proiect nerealizabil. Sf?tuit de acas? Vuia ?i-a brevetat inven?ia, ob?inând în Fran?a brevetul de inven?ie nr. 332106 din 15 mai 1903.

Acesta nu ?i-a abandonat proiectul, construc?ia ,,aeroplanului-automobil” fiind posibil? datorit? fondurilor adunate în Banat. La sfâr?itul anului 1905 avionul era gata ?i a fost testat pentru prima dat?, rulând îndelung pe p?mânt. Au urmat ?i alte teste, la care au asistat cunoscu?i speciali?ti, printre care G. Besançon, Victor Tatin ?i Santos-Dumont.

La 5 februarie 1906, inventatorul român a încercat din nou avionul, dar vremea nefavorabil? a îngreunat testul. La 6 martie, s-a f?cut o nou? tentativ? de ridicare de la sol, îns? aparatul nu s-a ridicat în aer.

Traian Vuia va înregistra primul succes aviatic în ziua de 18 martie 1906, la Montesson, lâng? Paris, când va realiza primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Aparatul numit Vuia nr. I, avea un cadru din ?evi de o?el, cu aripi bombate, din pânz? de in, care-i d?deau aspectul unui liliac.

Istoricul zbor s-a derulat astfel: ,,Liliacul lui Traian Vuia a rulat vreo 50 metri, apoi s-a desprins de la sol ?i s-a ridicat pân? la o în?l?ime de aproape un metru, zburând astfel 12 metri. Un vânt lateral, destul de intens, a împiedicat s? se ob?in? mai mult’’. Se înregistra astfel o premier? pentru tehnica mondial?, când un aparat mai greu decât aerul se ridicase de la p?mânt ?i zburase prin propriile sale mijloace de bord (grup motopropulsor ?i tren de aterizare), f?r? a fi lansat de la în?l?imi, tractat sau catapulat.

Pân? în septembrie, Vuia a mai realizat ?i alte încerc?ri încununate de succes, dintre care cea din 19 august l-a dus la atingerea unei în?l?imi de doi metri ?i jum?tate, pe o distan?? de peste 20 metri. Perfec?ionând aparatul s?u, Vuia a construit aeroplanul Vuia I bis în august 1906 cu care a continuat testele pân? în luna martie 1907, realizând mai multe zboruri la diferite în?l?imi ?i distan?e. Ulterior Vuia a construit un nou tip de avion Vuia nr. II, efectuând cu el mai multe zboruri, ultimul pe o distan?? de 70 m la 17 iulie 1907, dup? care l-a expus la primul Salon aeronautic de la Paris.

Dup? 1907, Traian Vuia ?i-a continuat cercet?rile în domeniul tehnicii ?i a ob?inut realiz?ri importante în acest domeniu. A conceput împreun? cu Marcel Yvonneau dou? tipuri de elicoptere, în anii 1918 ?i 1921, prezentate în demonstra?ii publice. Revistele ,,La Technique Aéronautique’’ ?i ,,L’ Atmosphère’’ i-au publicat studiile teoretice. În cursul cercet?rilor sale Traian Vuia a reu?it s? realizeze o alt? mare inven?ie, generatorul cu abur, brevetat în diferite state în perioada interbelic?.

Traian Vuia nu a fost doar un inventator genial, un om al tehnicii. Acesta s-a preocupat de probleme de drept, de filozofie, de ?tiin?e sociale ?i a fost un mare patriot, sim?indu-se întotdeauna legat de ?ara sa, România. Dup? terminarea celui de-al doilea r?zboi mondial se va întoarce definitiv din Fran?a în România. S-a stins din via?? la 2 septembrie 1950, la Bucure?ti.

,,Eu nu am c?utat niciodat? gloria, fiindc? ?tiu c? gloria pierde adesea pe om. Eu nu muncesc pentru gloria mea personal?, dar muncesc pentru gloria geniului uman. Ce importan?? are cine a f?cut aceste lucruri, important este c? ele exist?’’ obi?nuia s? spun? Traian Vuia.

muzeograf Monica CÎRSTEA

Bibliografie selectiv?:

Magazin istoric, Anul VI, nr. 8(65), august 1972.

Personalit??i române?ti ale ?tiin?elor naturii ?i tehnicii, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1982.

,,În timpuri str?vechi caligrafia era

Îndeletnicirea c?rturarilor,

Ast?zi este hobby pentru copii ?i adul?i!’’

          Monica Cîrstea

În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Ioana Georgiana Musta??, clasa a IX-a H la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.

Pictorul Theodor Aman s-a n?scut la 20 martie 1831 în cartierul Tabaci din Câmpulung-Muscel, în casa lui Ilie Vl?doianu, condicarul jude?ului. Fiul serdarului Dimitrie Mihali Dimo, poreclit Aman, negustor cu?ovlah din Craiova, ?i al Despinei Paris - Pepica, de origine greceasc?, a urmat ?coala Central? din Craiova, apoi Colegiul ,,Sf. Sava” din Bucure?ti, având ca profesori de desen pe pictorii Constantin Lecca ?i Carol Wahlstein, care l-au încurajat s?-?i cultive talentul artistic, v?dit înc? din copilarie. În timpul evenimentelor de la 1848, Aman face parte din „Clubul revolu?ionarilor din Craiova”, dup? care, în jurul anului 1850, pleac? la studii în Fran?a. Se înscrie ca elev în atelierul lui Michel Martin Drolling, iar un an mai târziu în cel al lui Fran?ois Édouard Picot, pictori academi?ti sub îndrumarea c?rora ?i-a însu?it o baz? profesional? trainic? ?i o rigoare artistic? vizibil? în toate tehnicile abordate. La începutul ?ederii în Fran?a, vine în contact cu o parte din revolu?ionarii exila?i la Paris: Barbu Iscovescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, George Cretzianu ?i Nicolae B?lcescu, la îndemnul c?ruia, face la Biblioteca Na?ional? din Paris, o serie de copii dup? stampe cu portrete ale donmitorilor din Moldova ?i ?ara Româneasc?. Devine un fervent admirator al domnitorului Mihai Viteazul, simbol al Unirii ?i figur? emblematic? a luptei pentru rede?teptare na?ional? din a doua jum?tate a secolului XIX. Nu întâmpl?tor, primul s?u tablou important, compozi?ia istoric? Cea din urm? noapte a lui Mihai Viteazul, realizat? în 1852, e o ilustra?ie fidel? a versurilor lui Bolintineanu din poezia cu acela?i nume. Con?tient de rolul educativ ?i patriotic al temei, pe care o dorea cât mai cunoscut?, Aman comand? în acela?i an, la Institutul de Arte Grafice Lemercier, litografului Adolphe Mouilleron, executia unei pietre litografice dup? tabloul original. În anul 1853 expune la Salonul de la Paris un autoportret, prima participare româneasc? la o expozi?ie european?, iar la începutul anului urm?tor picteaz? B?t?lia de la Olteni?a, episod al R?zboiului Crimeii încheiat cu victoria armatei otomane. C?l?tore?te la Constantinopol, unde e primit de sultan, care îi cump?rase lucrarea, apoi spre teatrul de razboi din Crimeea. Este primul artist român ce picteaz?, ca martor al evenimentului istoric, o scen? de lupt? - B?t?lia de la Alma - lucrare pe care o va expune la Paris în cadrul Expozi?iei Universale din 1855. Revine în ?ar? pentru câteva luni, între anii 1855-1856, pentru a fi în?l?at la rangul de pitar ?i gratificat cu dou? sute de duca?i de c?tre domnitorul Barbu Stirbey, dup? care, se întoarce în capitala Fran?ei pentru a-?i continua studiile. Practic? portretul (Femeie în negru, Portret de b?rbat), pictura de gen, dar mai ales pictura istoric?. Inspirat de cronica lui Neculce, realizeaz? compozi?ia ?tefan cel Mare ?i arca?ii s?i aleg locul m?n?stirii Putna. În septembrie 1858, dup? o c?latorie în Italia, Aman revine în Principate ?i se stabile?te în Bucure?ti, unde închiriaz? pe ,,uli?a Râureanu”, un apartament de ?ase camere în care î?i amenajeaz? atelierul. Începe s? sculpteze în lemn decora?ii ?i piese de mobilier, se apropie de peisaj, gen considerat pân? atunci minor (La sc?ldat, Peisaj cu ra?e) ?i realizeaz?, în 1859, o serie de lucr?ri remarcabile: dou? portrete, al principesei Zoe Brâncoveanu ?i al sculptorului Karl Stork, precum ?i compozi?ia istoric? B?talia românilor cu turcii pe insula Sf. Gheorghe. Picteaz?, în 1857, Hora Unirii la Craiova ?i compozi?ia alegoric? Unirea Principatelor, iar doi ani mai târziu realizeaz? Proclamarea Unirii, cea mai cunoscut? reprezentare legat? de actul istoric de la 24 Ianuarie 1859. Între anii 1859-1864, duce o lupt? neîntrerupt? - la început de unul singur, apoi ajutat de pictorul Gheorghe Tattarescu - pentru întemeierea unei ?coli na?ionale de art?. La 5 octombrie 1864, Alexandru Ioan Cuza semneaz? decretul de înfiin?are a ?colii de Arte Frumoase din Bucure?ti, numindu-l ca director ?i prim profesor de pictur? pe Theodor Aman, ce cap?t? totodat? ?i func?ia de director al Pinacotecii. De numele lui se leag? ?i organizarea primelor expozi?ii oficiale cu caracter periodic. Debutul acestor manifest?ri are loc în Bucure?ti, la 25 aprilie 1865, când este vernisat? ,,Exposi?iunea arti?tilor în via??” la care particip? printre al?ii, Theodor Aman, Carol Popp de Szathmary, Gheorghe Tattarescu, Henric Trenk ?i G. Panaiteanu-Bardasare. Anii 1870-1871 marcheaz? începutul unei noi etape, aceea a maturit??ii artistice, în care Aman folose?te o palet? mai deschis?, cu o tu?? îmbog??it?. Peisajul cap?t? o importan?? mult mai mare iar pictura istoric? devine mai veridic?, f?r? efecte teatrale ?i personaje rupte de contextul compozi?ional. Creator complex, se deta?eaz? de înainta?ii s?i prin modul în care î?i elaboreaz? lucr?rile cu tem? istoric?. Pentru Izgonirea turcilor la C?lug?reni (1872) viziteaz? locul b?t?liei, studiaz? texte istorice, uniforme ?i tipuri de armament din epoc?. Portretul lui Tudor Vladimirescu, realizat între 1874-1876, e rezultatul unei îndelungi cercet?ri istorice bazate pe documente ?i pe m?rturiile unor panduri participan?i la Revolu?ia de la 1821. Pe lâng? tematica istoric?, un alt subiect preferat de artist era cel oriental, în care Aman folosindu-se de modele autohtone, reconstituie în atelier imagini inspirate de pictura european? ?i de c?l?toria la Constantinopol (Baie turceasc?, Interior oriental, Femeie citind, Odalisc? cu mandolin?). În portret, Aman reprezint? un maestru al timpului s?u. De la primele lucr?ri tributare comanditarilor, u?or idealizate ?i riguros construite, va evolua spre o serie de personaje tratate monumental, mult mai elaborate ?i mai aprofundate din punct de vedere psihologic (Pepica Aman, Ana Aman, so?ia artistului, Dr. Carol Davila, Generalul Racovi??, Doamna F?lcoianu, Femeie cu voalet?). Aman a realizat un num?r impresionant de naturi statice, gen abordat pân? atunci în mod sporadic, lucr?ri ce se impun prin precizia elegant? a execu?iei, prin minu?iozitate ?i armonie cromatic? (Natur? static? cu mere ?i flori, Pomiera cu cire?e, Buchetul de liliac). Între scenele câmpene?ti, abordate în special în ultimii ani din via??, un loc aparte îl ocup? ciclul de Hore, în care descoperim un artist atras de frumuse?ea costumelor ?i a dansurilor populare (Hora de la Aninoasa, Hora de peste Olt, Brâule?ul). Un alt ciclu, ce marcheaz? un debut în plastica româneasc?, îl reprezint? cel al Atelierelor, scene de gen cu valoare artistic? ?i documentar?, ce ni-l dezv?luie pe artist în timpul actului de crea?ie. Redarea minu?ioas? a tablourilor din atelier face din aceste scene un instrument eficient prin care lucr?rile etalate pot fi urm?rite, identificate ?i datate (Atelierul pictorului, Atelierul artistului, Scen? din atelier). În 1872 Aman începe s? practice gravura în ap? tare (acvaforte), fiind unul dintre primii arti?ti români ce au abordat aceast? tehnic?. Realizeaz? o serie de gravuri cu portrete ale unor personalit??i: Mihai Viteazul, Eliade R?dulescu, En?chi?? V?c?rescu, Cezar Bolliac, dar ?i lucr?ri cu tematic? rural?: În fa?a casei, Înjugatul boilor, ??ranc? din Vla?ca, Dup? mure, ??ran cu c?ciula în mân?. În 1881, anul proclam?rii Regatului, execut? schi?ele dup? care vor fi realizate coroana ?i sceptrul primului suveran al României - Carol I, precum ?i proiectul ordinului ,,Coroana României”. În perioda 1881-1891 desf??oar? o intens? activitate artistic? ?i particip? cu lucr?ri la expozi?ii de grup (1881) sau personale (1883, 1890). La 19 august 1891, Theodor Aman se stinge din via?? ?i este înmormântat la Cimitirul ?erban Vod? (Bellu) din Bucure?ti pe Aleea Pictorilor. În anul 1908, re?edin?a artistului din Bucure?ti, strada Clemen?ei (C.A. Rosetti 8), devine muzeu. Construit? în anii 1868-1869, dup? proiectele proprietarului, casa-atelier reprezint? în prezent unul din cele mai vechi muzee memoriale din România. La 10 septembrie 1991, printr-o târzie dar binemeritat? recunoa?tere, Academia Român? îi acord? lui Theodor Aman titlul de membru post-mortem.

Muzeografi:

Ioana Constantin

Ioan-Sorin Lungu

Theodor Aman - Femeie cu p?l?rie, ulei / lemn, sec XIX

Theodor Aman - Lad? de zestre, d?ruit? la c?s?toria Elenei P. Gr?disteanu, ulei / lemn, 1887

Theodor Aman - Mihai Viteazul, acvaforte / hârtie, 1874

Theodor Aman, Adolphe Mouilleron - Cea din urm? noapte a lui Mihai Viteazul, litografie / hârtie, 1852

Bibliografie

Istrati, Constantin I. „Theodor Aman”, Institutul de Arte grafice „Carol Göbl”, Bucure?ti, 1904;

Cisek, Oscar Walter „Aman”, Editura Ramuri, Craiova, 1931;

Oprescu, Gheorghe „Pictura româneasc? în secolul al XIX-lea”, Funda?ia Regal? pentru Literatur? ?i Art?, Bucure?ti, 1943;

Oprescu, Gheorghe „Grafica româneasc? în secolul al XIX-lea”, Funda?ia Regele Mihai I, Bucure?ti, 1946;

Bogdan, Radu „Theodor Aman”, Editura de Stat pentru Literatur? ?i Art?, Bucure?ti, 1955;

Florea, Vasile „Theodor Aman”, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1965;

Dr?gu?, Vasile „Pictura româneasc? în imagini”, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1976;

Dan, C?lin „Theodor Aman”, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1984;

Frunzetti, Ion „Arta româneasc? în secolul XX”, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1990;

Ministerul Culturii, Direc?ia Muzeelor ?i colec?iilor, Muzeul de Istorie ?i Art? al Municipiului Bucure?ti, Muzeul Na?ional de Art?, „Centenar Theodor Aman 1991”, Editura Venus, Bucure?ti, 1991;

Suteu, Greta „Aman- Pictorul. Repertoriul de pictur? al Muzeului „Theodor Aman”, Editura Muzeului Municipiului Bucure?ti, Bucure?ti, 2017.

(1 decembrie 1892 - 9 martie 1961)