Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
înfiin?at în anul 1955 prin str?dania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este ast?zi o prestigioas? institu?ie de cultur?, care prin cele 16 sec?ii muzeale deschise publicului, valorific? expozi?ional, ?tiin?ific ?i cultural-educativ, crea?ii materiale ?i spirituale din patrimoniul prahovean, na?ional ?i universal.

"Muzeul trebuie sa fie o ?coala de istorie a gustului - ?i, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

ANUN? IMPORTANT!

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, împreun? cu sec?iile sale, v? informeaz? c?, începând cu data de 4 iunie 2021, biletele de intrare se pot achizi?iona ?i online, prin intermediul site-ului BookTes.com sau scanând codurile QR de la intrarea muzeelor. Biletele online au o valabilitate de 30 de zile din momentul achizi?ion?rii lor.

   

Ast?zi, 6 iunie se împlinesc 115 ani de la deschiderea Expozi?iei Generale Române la Bucure?ti. Amânat? din cauza ploilor, abia la 6 iunie 1906 s-a inaugurat oficial Expozi?ia General? Român?, organizat? cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României ?i a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împ?ratul Traian.



Inaugurarea Expozi?iei s-a f?cut de c?tre regele Carol I, al?turi de care s-au aflat regina Elisabeta, principele Ferdinand ?i principesa Maria în salvele tunurilor bateriei Carol I de la Calafat. La deschiderea Expozi?iei jubiliare regele Carol I a declarat: „Privirile retrospective ce arunca?i asupra României de ieri, cu date ?i fapte a?a de nimerite, pun la iveal?, în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de ast?zi. Salut dar, cu o adânc? bucurie sufleteasc?, prima noastr? expozi?ie na?ional?, adev?rat? serbare a muncii române?ti ?i vrednic? încoronare a 40 de ani de lupte ?i silin?e”. La inaugurarea de la Arenele Romane, al?turi de familia regal? au participat membrii guvernului, pre?edin?ii camerelor, primarul capitalei, delega?i ai Comisiei Europene a Dun?rii, iar ca invita?i de onoare s-au aflat membrii corpului diplomatic ?i oaspe?i str?ini.
Expozi?ia a fost amenajat? pe Dealul Filaretului, numit Câmpul Libert??ii la 1848, ce avea s? devin? cu prilejul jubileului Parcul Carol. Menirea Expozi?iei jubiliare na?ionale era s? prezinte românilor, dar ?i Europei trecutul istoric al românilor ?i progresele României dup? 40 de ani de domnie a regelui Carol I, mai ales dup? dobândirea independen?ei na?ionale. Aspect men?ionat în cuvântul de deschidere de c?tre Ion N. Lahovari, ministru al agriculturii, industriei, comer?ului ?i domeniilor: „a ar?ta astfel ??rii ?i str?in?t??ii o icoan? fidel? a muncii, a energiei poporului român ?i ca un inventar al avu?iei morale, intelectuale ?i materiale”.
Ideea organiz?rii Expozi?iei a avut-o marele om politic conservator Take Ionescu, ministru de finan?e, în acel moment. Acesta a reluat în 1905 o idee mai veche, de transformare a câmpiei ml??tinoase a Filaretului într-un parc na?ional, în care s? se inaugureze în 1906 expozi?ia jubiliar?. Comisarul general al Expozi?iei a fost numit dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei Române ?i profesor la Universitatea din Bucure?ti.



Lucr?rile pentru amenajarea expozi?iei au durat aproximativ un an ?i a presupus eforturi deosebite, dup? cum a amintit în discursul rostit la inaugurare, ministrul Ion N. Lahovari: „am t?iat dealuri, am secat b?l?i, am umplut o vale, am s?pat un lac mare ?i în mai pu?in de un an am scos la lumin? parcul ?i cl?dirile expozi?iei…”. Pentru transformarea celor 41 hectare într-un spa?iu adecvat marii Expozi?ii au lucrat mii de oameni ?i s-a depus o munc? uria??, deoarece „terenul avea stânci, râpe, mla?tini, arbori b?trâni de diferite esen?e. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat izvoare, cascade. Ghirlandele din flori ?i becurile multicolore d?deau o imagine feeric? întregului ansamblu expozi?ional”.
Un grup de arhitec?i ?i ingineri, precum: Ion D. Berindei, D. Maimarolu, ?tefan Burcu?, Victor G. Steph?nescu, Atanasie Bolintineanu, Elie Radu, fra?ii Cerchez, E. Grant ?.a. au supravegheat lucr?rile pentru amenajarea expozi?iei, a pavilioanelor ?i a diferitelor cl?diri, iar arhitect peisagist a fost Édouard Redont.
Amenajarea expozi?iei a fost gândit? ca un or??el în care puteai s? petreci o zi întreag? vizitând pavilioanele ?i locurile de distrac?ie, iar aleile ?i str?zile au primit nume ale personalit??ilor, figurilor istorice sau a regiunilor istorice.
La intrarea în parc a fost ridicat? o poart? în form? de arc, pe care era scris: „credin??, munc?, economie, ?tiin??, pricepere, voin??, cultur?”, iar sub forma de arc „Expozi?iunea General?: 1906; 1866-1906 Domnie Glorioas?”. Conform Planului General al Expozi?iei, tip?rit în 1906 în parc au fost ridicate circa 165 de pavilioane, ce prezentau evolu?ia României în plan economic, politic, militar ?i cultural. Acestea erau întinse pe întreaga suprafa?? a expozi?iei, împreun? cu monumente de arhitectur?, statui ?i gr?dini. Arhitectura cl?dirilor fiind inspirat? din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii ?i istoriei românilor. Pe cuprinsul expozi?iei au fost realizate pavilioane precum: Pavilionul Regal, pavilionul industriei, pavilionul transporturilor ?i activit??ilor bancare, al agriculturii, al Camerei de Comer?, al Po?telor, al prim?riilor, al Eforiei Spitalelor Civile, al farmaciilor ?. a. De asemenea, pavilioanele dedicate artei române?ti, fie ea cult? sau popular?, laic? sau religioas?, etnografie ?i istorie au ocupat un loc deosebit în cadrul Expozi?iei Generale din 1906. Acest fapt s-a datorat ?i pasiunii deosebite a dr. C. I. Istrati, care a acordat un loc special în cadrul preocup?rilor sale generale de organizare a expozi?iei, celor legate de prezentarea trecutului. „Când am fost chemat s? conduc ca comisar general Expozi?iunea General? Român? din 1906 doream ca, cu ocazia acestei expozi?ii s? adun material abundent pentru ca la închiderea expozi?iunii s? se fi putut deschide numeroase muzee”. Preocuparea dr. C. I. Istrati de a „cinsti trecutul ?i de a sc?pa ce se mai afl?, de uitare ?i distrugere” s-a concretizat în realizarea Palatului Artelor ce a ocupat un loc important în cadrul expozi?iei. La inaugurarea acestui pavilion în care erau expuse mari valori ale istoriei ?i artei române?ti, dr. C. I. Istrati spunea: „Numele acestei construc?iuni, unii o numesc "Palatul Artelor", al?ii "Muzeul Trecutului nostru". ?i unii ?i al?ii au dreptate”.
Parcurgând pavilioanele Expozi?iei puteai constata c? la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i începutul secolului al XX-lea, România a cunoscut o dezvoltare impresionant?.
Expozi?ia Na?ional? de la Bucure?ti din 1906 a fost ?i un prilej de reunire a tuturor românilor, fiind organizate pavilioane ale Bucovinei, Dobrogei ?i Transilvaniei. „Participarea unui mare num?r de români din Transilvania ?i Bucovina la festivit??ile jubileului regal, desf??urat în România în anul 1906, primirea entuziast? de care ace?tia s-au bucurat, au constituit o puternic? manifestare a voin?ei de unire a întregului popor român, în cadrul unuia ?i aceluia?i stat”. Sesizând acest aspect, Nicolae Iorga consemna: „Bucure?tii din vara 1906 devenise în adev?r capitala poporului românesc”.
Expozi?ia a avut o real? semnifica?ie na?ional?, îns? a cuprins din motive politice ?i pavilioane ale unor state europene, precum: cele ale Austriei, Ungariei, Italiei, Elve?iei, Fran?ei, Germaniei.
Expozi?ia General? Român? din 1906 a fost prima expozi?ie organizat? la nivel na?ional ?i s-a dorit a rivaliza cu expozi?iile universale ale acelor ani, de la Paris, Liege etc. Expozi?ia ?i toate serb?rile jubileului a atras un public numeros ?i a devenit un centru cultural ?i de atrac?ie pentru locuitori capitalei ?i popula?ia ??rii. Mul?i vizitatori au venit în excursii organizate de autorit??ile locale din ?ar?, îns? au venit ?i români din afara grani?elor, din Bucovina, Transilvania ?i Banat ca simpli vizitatori sau ca participan?i la ac?iunile culturale.



La începutul lunii noiembrie din cei 40.000 de expozan?i au fost premia?i aproximativ 10.000. Închiderea expozi?iei a avut loc la 23 noiembrie 1906, fiind estimat c? au fost aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape ?ase luni de func?ionare. Cheltuielile pentru organizarea expozi?iei au fost de 6.600.000 lei, iar veniturile de aproxmativ 4.500.000 lei. Ministrul Domeniilor, Ion. N. Lahovari, aprecia c?, având în vedere semnifica?ia momentului aniversat, n-a fost o cheltuial? prea mare ?i nici un „sacrificiu dispropor?ionat”.
Pe lâng? relat?rile martorilor oculari ?i ale presei, m?rturii ale Expozi?iei din 1906 au r?mas medaliile jubiliare de diferite tipuri emise cu acest prilej, c?r?ile po?tale ?i timbrele dedicate expozi?iei.
De la Expozi?ia din 1906 se mai p?streaz? ast?zi în Parcul Carol, Arenele Romane, Biserica „Cu?itul de Argint” (având ca model biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Ia?i, ctitorit? de domnul ?tefan cel Mare, tot la 40 de ani de domnie.), Turnul lui ?epe? cu Castelul de Ap?, fântâni ?i mici pavilioane.
Expozi?ia General? Român? din 1906, a fost o expozi?ie a tuturor românilor, atât din Regat, cât ?i din afara grani?elor aflate sub st?pânire str?in? ?i a fost o oglind? a stadiului de dezvoltare atins de România.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectiv?:
Dr. Constantin I. Istrati, Câteva cuvinte relative la cele ce au voit s? fac sau am f?cut pentru muzeele noastre, Bucure?ti, 1908.
George Potra, Din Bucure?tii de ieri, Bucure?ti, 1990, vol. I.
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2011.
Ion N. Lahovari, Expozi?ia jubiliar? din 1906, Bucure?ti, Atelierele Socec, 1907.
Cuvânt?rile regelui Carol I, vol. II. 1887-1914, Edi?ie îngrijit? de Constantin C. Giurescu, Bucure?ti, Editura pentru Literatur? ?i Art? „Regele Carol al II-lea”, 1939.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2003.
Nicolae Iorga, O via?? de om, Bucure?ti, Editura Minerva, 1972.
   

EXPOZI?E TEMPORAR?

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? mar?i, 8 iunie 2021, ora 11.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, s? participa?i la vernisajul expozi?iei temporare „200 de ani de la Revolu?ia lui Tudor Vladimirescu”.



Revolu?ia de la 1821 condus? de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de rena?tere na?ional? a României. Revolu?ia a avut cauze na?ionale, economice ?i sociale ?i, de?i a fost în cele din urm? înfrânt?, a adus în aten?ia cancelariilor marilor puteri europene situa?ia din Principatele Dun?rene ?i a determinat Imperiul Otoman s? pun? cap?t domniilor fanariote.
   

EXPOZI?E TEMPORAR?

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? luni, 7 iunie 2021, ora 11.00 la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10, la vernisajul expozi?iei temporare „Expozi?ia General? Român? din 1906. 115 ani de la organizare”.



Expozi?ia General? Român? a fost organizat? cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României ?i a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împ?ratul Traian. Menirea expozi?iei jubiliare na?ionale a fost s? prezinte românilor, dar ?i Europei trecutul istoric al românilor ?i progresele României în plan economic, politic, militar ?i cultural, de la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i începutul secolului al XX-lea.
Expozi?ia, prilejuit? de împlinirea a 115 ani de la deschiderea primei expozi?ii na?ionale, valorific? din patrimoniul muzeului – fotografii, c?r?i po?tale ?i medalii.
V? a?tept?m cu drag!
muzeograf Monica Cîrstea
   

EXPOZI?E TEMPORAR?

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova în parteneriat cu Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti v? invit? joi, 3 iunie 2021, ora 11.00 la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, la vernisajul micro-expozi?iei „Ilustra?ii din cuvinte – expozi?ie de caligrafie”, edi?ia a VI-a. Scopul expozi?iei este de a readuce în aten?ia publicului larg Caligrafia – arta de a scrie frumos de mân?, într-un secol XXI în care aceast? art? a fost înlocuit? de c?tre noile tehnologii informa?ionale.

Expozi?ia prezint? lucr?rile elevilor din clasele: a IX-a B, a IX-a E, a IX-a G, a IX-a H, a IX-a I, a X-a E, a XI-a A, a XI-a C, a XI-a D, a XI-a J, a XII-a C, a XII-a E ?i a XII-a G ai colegiului amintit, participan?i în cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia – arta scrisului”, coordonat de d-na prof. dr. Elena Butunoi ?i muzeograf Monica Cîrstea.

V? a?tept?m cu drag!

 

   

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? luni, 31 mai, ora 11.00, la sediul din Ploie?ti, str. Toma Caragiu nr. 10, la vernisarea expozi?iei temporare „Restituiri – Arhitectul Alexandru Zagoritz (1881-1916)”.
Demersul expozi?ional î?i propune s? restituie memoriei colective locale biografia unui arhitect prahovean pe nedrept uitat. Sunt valorificate o serie de documente din patrimoniul muzeului, înso?ite de panouri foto-documentare, prin intermediul c?rora putem trasa principalele repere ale vie?ii ?i activit??ii acestuia.
 
 
 
Descendent dup? tat? al unei familii de origine aromân?, Alexandru Zagoritz s-a n?scut la M?ne?ti, la 31 mai 1881. Urmeaz? studiile la Ploie?ti, cele primare la ?coala nr. 3, apoi Liceul „Sf. Petru ?i Pavel”, pe care îl absolv? în 1901. În liceu a manifestat o deosebit? aplecare spre studiul literaturii, geografiei ?i desenului. Îndemnurile repetate ale fostului s?u coleg, Toma T. Socolescu, precum ?i pasiunea desenului îl determin? s? se înscrie în 1902 la ?coala Superioar? de Arhitectur? din Bucure?ti. Se face repede remarcat de profesorii s?i, în special de Ion Mincu, principalul exponent ?i promotor al stilului neoromânesc în arhitectur?. Pe parcursul anilor de studii întocme?te o colec?ie de desene în creion care înf??i?a case, biserici, troi?e precum ?i motive tradi?ionale de decora?ie ?i ornamenta?ie arhitectonic?, pe care avea s? o completeze ulterior cu prilejul numeroaselor c?l?torii în zonele rurale ale ??rii. Cea mai important? realizare din aceast? perioad? o reprezint? releveul Mân?stirii V?c?re?ti (1908), f?cut în colaborare cu C. Iotzu. Diplomat al ?colii Superioare de Arhitectur?, Alexandru Zagoritz se stabile?te în Bucure?ti pentru a lucra în cadrul biroului de arhitectur? al mentorului s?u, Ion Mincu. Scurta sa carier? de arhitect nu a fost lipsit? de realiz?ri importante. Timp de doi ani a supravegheat lucr?rile execu?iei B?ncii Comer?ului din Craiova (actualul sediu al Prim?riei), din 1912 pe cele ale Muzeului de Art? Na?ional? (actualul sediu al Muzeului ??ranului Român), pentru ca din 1914 Comisiunea Monumentelor Istorice s?-l îns?rcineze pe Zagoritz la conducerea lucr?rilor de restaurare a bisericii Stavropoleos, începute de Mincu în 1903.
Tot arhitectului Alexandru Zagoritz i se datoreaz? ?i ini?iativa înfiin??rii primului muzeu istoric al Ploie?tilor în cea mai veche cas? din aceast? urbe, casa Hagi Prodan. În articolul publicat în revista Convorbiri Literare din martie 1915, el semnala valoarea istoric? ?i artistic? a acestei case ?i propunea salvarea ei de la ruin? prin înfiin?area Muzeului Prahovei.
Reprezentant al stilului neoromânesc, Alexandru Zagoritz a fost autorul unor proiecte de arhitectur? pentru re?edin?e private ?i cl?diri publice, unele dintre acestea r?mase neidentificate. I se pot atribui cu certitudine trei edificii private construite dup? planurile sale: una în Ploie?ti ?i dou? în Bucure?ti, din p?cate toate disp?rute ast?zi.
La intrarea României în Primul R?zboi Mondial, locotenentul de rezerv? Alexandru Zagoritz este mobilizat pe front. A luat parte cu unitatea sa la ac?iunile armatei române desf??urate în Dobrogea. În diminea?a zilei de 21 sept. 1916, în timpul luptei de la Amzacea, este r?nit la ambele mâini. A fost evacuat de pe front, întâi la Fete?ti, ulterior la Bucure?ti. În pofida eforturilor depuse de medici, starea de s?n?tate a lui Alexandru Zagoritz s-a agravat brusc, acesta murind la 31 octombrie 1916 în sanatoriul dr. Gerota. Trupul neînsufle?it al arhitectului a fost adus la Ploie?ti unde, la 3 noiembrie 1916, a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Vii?oara. În 1925, familia i-a ridicat aici un bust din bronz, oper? a sculptorului Frederic Storck.
Expozi?ia temporar? va putea fi vizitat? în intervalul 31 mai - 31 decembrie 2021.
 
muzeograf Adrian STAN
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
   

Cercet?ri arheologice pe Valea Teleajenului-2021

În perioada 10-22 mai 2021, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, în colaborare cu Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, a desf??urat cercet?ri arheologice în siturile de la:
 
Gura Vitioarei (cetate getic?, sec. II - I a. Chr.),





Homorâciu (cetate getic?, sec I a. Chr. - I p. Chr.) ?i





Plopeni - ”Cetatea Fetii” (fortifica?ie apar?inând primei epoci a fierului - Hallstatt), jude?ul Prahova.






Aceste situri fac parte din zona de interes major a Proiectului HILANDS – ”Peisaje ascunse: explorarea prin teledetec?ie ?i LIDAR a drumurilor, grani?elor ?i câmpurilor de lupt? din Carpa?ii de Sud-Est”, finan?at de c?tre Ministerul Cercet?rii ?i Inov?rii. La aceste cercet?ri din partea Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova au participat dr. Bogdan Ciuperc?, C?t?lin Dîsc? ?i dr. Tudor Hila. Din echipa de cercetare au mai f?cut parte dr. Valeriu Sîrbu (coordonatorul proiectului), dr. Sebastian Matei, dr. Drago? M?ndescu, dr. C?lin ?uteu ?i dr. Dan ?tefan.
Având în vedere plasarea celor trei situri amintite pe Valea Teleajenului, de-a lungul unei c?i de comunica?ie foarte importante, care leag? Transilvania de Muntenia, ?i a faptului c? în cele trei situri nu s-au efectuat cercet?ri arheologice, în cadrul proiectului HiLands ne-am propus documentarea celor trei situri cu scopul de a determina stratigrafia, cronologia ?i dinamica locuirii.
În timpul cercet?rilor derulate în aceast? campanie s-a realizat o evaluare de teren (atât a siturilor propriu-zise cât ?i a zonelor înconjur?toare), sondaje arheologice ?i cercet?ri interdisciplinare; activit??i prev?zute în proiectul HiLands ?i planificate pentru anul 2021. S-au utilizat rezultatele investiga?iilor LIDAR, UAV ?i geofizice (magnetometrie, electrometrie, etc) ob?inând rezultate deosebite atât în ceea ce prive?te stratigrafia ?i planimetria siturilor men?ionate. Au fost efectuate sondaje arheologice în principalele sectoare ale siturilor, atât pe platou cât ?i pe terase.
În urma cercet?rilor întreprinse a rezultat un material arheologic interesant ?i bogat ce va intra în patrimoniul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.
dr. Bogdan Ciuperc?,
?ef Birou Arheologie
   

ZIUA INTERNA?IONAL? A COPILULUI

Cu ocazia Zilei Interna?ionale a Copilului, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i jude? organizeaz? în perioada 28 mai - 1 iunie 2021, urm?toarele activit??i interactive, cu acces liber - ateliere de crea?ie, concursuri, expozi?ii:



Sec?ii muzeale în Ploie?ti:

• Muzeul ,,Casa de Târgove? din sec. XVIII – XIX”,
str. Democra?iei nr. 2, tel. 0244/529 439
28 mai 2021, ora 10.00
Matineu muzeal: „Jocurile copil?riei de alt?dat?”
-particip? Gr?dini?a „Sf. Arh. Mihail ?i Gavriil” coordonator Vali Ciocârlie

• Muzeul Memorial ,,Paul Constantinescu”,
str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/522 656
30 mai 2021, ora 16.00
Recital pian: „Bucuriile copil?riei”
-sus?inut de elevi ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti,
clasa prof. univ. dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici

• Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”,
str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
31 mai 2021
Emo?ii ?i bucurii la Muzeul Ceasului
Concurs cu tema: ,,Ceasul la superlativ”
-în colaborare cu ?coala Gimnazial? „Ioan-Alexandru Bassarabescu”

• Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
1 iunie 2021
Vernisajul expozi?iei de desene: ,,Minunata lume a copil?riei”

• Muzeul Memorial ,,Nichita St?nescu”,
str. Nichita St?nescu nr. 1, tel. 0344/100 768
1 iunie 2021
Expozi?ie temporar?: ,,Copil?ria lui Nichita”

• Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/522 656
1 iunie 2021, ora 12.00
Ateliere interactive ,,Joc ?i jocuri la muzeu”

Sec?ii muzeale în jude?:

• Muzeul ,,Conacul Pan? Filipescu”, Filipe?tii de Târg, tel. 0244/389 480
28 mai 2021
Ateliere de crea?ie: ,,Copil?rie etern?”

• Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
28 mai 2021
„În universul lui Fram”

• Muzeul ,,Conacul Bellu”, Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12, tel. 0244/271 721
28 mai 2021
„Magia Copil?riei”
- în colaborare cu Gr?dini?a „Clopo?ica”, prof. înv. pre?c. Aurica Barbu

• Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
31 mai 2021
„Culorile copil?riei – desene pe asfalt”

• Muzeul ,,Casa Domneasc?”, Brebu, tel. 0244/357 731
31 mai 2021, ora 10.00
Matineu muzeal: ,,Lumea copil?riei noastre”
- în colaborare cu ?coala Gimnazial? ,,Matei Basarab” Brebu,
prof. înv. prim. Viviana C?p??ân?

• Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
1 iunie 2021
„Ziua copilului, un prilej universal de bucurie ?i de s?rb?toare”

• Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga”, Vãlenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
1 iunie 2021
,,S? fim copii pentru înc? o zi”

• ,,Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea C?lug?reasc?,
str. Valea Larg?, nr. 139A, tel. 0244/235 470
1 iunie 2021
,,10 ghicitori capcan? pentru copilul din tine”
   

Istoricul Nicolae Iorga este un titan al al ?tiin?ei universale.
El a fost un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru România, ci ?i pentru cunoa?terea unei lumi întregi. Dar Iorga a tr?it intens pentru noi, românii ?i a reu?it s? pun? pe scena mondial?, istoriografia noastr?. Marele istoric a fost deschiz?tor de drumuri în dragostea de neam, în scrierea istoriei române?ti. F?r? Iorga, istoria acestui neam ar fi fost un gol imens în sufletele noastre.
Consiliul Jude?ean Prahova, împreun? cu Centrul pentru Studii de Intelligence ?i Geopolitic? Aplicat? organizeaz?, în perioada 28-30 mai, la V?lenii de Munte, Conferin?a Na?ional? ”Iorga, dup? Iorga”, la 150 de ani de la na?terea marelui savant român.
Acest eveniment se va realiza în parteneriat cu Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte ?i Prim?ria V?lenii de Munte.
Parteneri media vor fi Radio România Actualit??i, Evenimentul Istoric, Anchete Online ?i Incisiv de Prahova.
Cu aceast? ocazie vor ?ine conferin?e despre Nicolae Iorga, cercet?tori de la Academia Român?, istorici de la Universitatea Bucure?ti, oameni de cultur?, ziari?ti ?i editori de c?r?i. De asemenea Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova va organiza, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte, expozi?ia ”O via?? de om a?a cum a fost”.


   

PROIECT EDUCA?IONAL

Motto:
„Scrisul de mân? ne inspir? mai mult în procesele de crea?ie pentru c? folosirea instrumentelor de scris ?i a hârtiei implic? un proces mai lent decât folosirea tastaturii în conceperea textelor.”
 ♦ dr. Marc Seifer
 
În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Andreea Sanda, elev? în clasa a XII-a E la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
 
   

Pagina 27 din 122