V? invit?m s? viziona?i filmul de prezentare a Muzeului Memorial "Nichita St?nescu" , accesând linkul https://youtu.be/hF-Qh0_3k2I

Vizionare pl?cut?!

V? invit?m s? viziona?i o conferin?? din ciclul "Istorie ?i civiliza?ie", accesând linkul https://youtu.be/jwpPMv9jva0

Vizionare pl?cut?!

Pe 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la na?terea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principalelor Unite ?i al statului na?ional România.

Acesta s-a n?scut pe 20 martie 1820, la Bârlad, fiind descendentul unei vechi familii de înal?i dreg?tori din Moldova. Tat?l viitorului domn, Ioan Cuza provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italian?.

Pân? în 1831 a studiat la pensionul condus de francezul Victor Cuenin din Ia?i, unde i-a avut colegi pe Mihail Kog?lniceanu ?i Vasile Alecsandri. Î?i continu? studiile la Paris, unde î?i va lua bacalaureatul, în 1835, apoi urmeaz? studii de drept ?i medicin?, pe care nu le finalizeaz?.
La 15 septembrie 1837, se înscrie în armat?, în rândurile c?reia va ramâne pân? în anul 1840, când din motive necunoscute demisioneaz?.
În prim?vara anului 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a c?s?torit cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache ?i a Ecaterinei.
Particip? la revolu?ia de la 1848 din Moldova ?i este arestat, împreun? cu ceilal?i revolu?ionari moldoveni. A reu?it s? scape ?i cu ajutorul consului englez din Gala?i s? ajung? la Br?ila, apoi trece în Transilvania, apoi în Bucovina, unde este martor al evenimentelor revolu?ionare de aici. Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris ?i Constantinopol, revenind în ?ar? odat? cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.
A ocupat importante func?ii în justi?ie ?i administra?ie: pre?edinte al Judec?toriei Covurului (1849 - 1851), director al Ministerului de Interne (1851), pârc?lab al ora?ului ?i portului Gala?i (iunie - iulie 1856; febr. – iunie 1857).
În anul 1857 este reintegrat în armat? de caimacamul Nicoale Vogoride, avansând în numai dou? luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.
Cuza este ales deputat al ora?ului Gala?i la noile alegeri pentru Divanul Ad-hoc (dup? cele falsificate de Vogoride).
În 1858 Cuza este avansat la gradul de colonel. Din octombrie 1858 a fost îns?rcinat cu îndeplinirea postului de hatman pân? la numirea unui titular. Practic Cuza la momentul alegeri lui ca domn era comandantul întregii armate moldovene.
Unirea Principatelor î?i datoreaz? înf?ptuirea conjuncturii interna?ionale favorabile ap?rute dup? R?zboiul Crimeii (1853 - 1856) ?i dorin?ei de unire a românilor. Profitând de momentul interna?ional favorabil, elita româneasc? de la acea dat?, genera?ia pa?optist?, a în?eles ?ansa extraordinar? care li se ofer? ?i a ac?ionat în consecin??. Conven?ia de la Paris din august 1858 nu specifica c? nu poate s? fie aceea?i persoan? atât domn al Moldovei, cât ?i domn al ??rii Române?ti. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar pe 24 ianuarie 1859, a fost ales ?i în ?ara Româneasc?. Prin dubla alegere, clasa politic? româneasc? a pus marile puteri în fa?a „faptului împlinit”.
În scurta s-a domnie (1859 – 1866) Alexandru Ioan Cuza a adoptat reforme fundamentale care au pus bazele României moderne ?i i-au permis s? se consolideze. Reformele realizate au îmbr??i?at întreaga via?? a societ??ii din Principate.
Recunoa?terea unirii celor dou? principate de c?tre marile puteri s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, ?i prin deschiderea, la Bucure?ti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, iar ora?ul Bucure?ti a fost proclamat capitala ??rii.
Dup? recunoa?terea dublei alegeri, Cuza al?turi de colaboratorii s?i a demarat o serie de m?suri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin dispozi?ii administrative. Astfel se unific? po?ta, cursul monetar, armata, se centralizeaz? administra?ia telegrafului ?i se contopesc serviciile de vam?.
Printre primele reforme pe care le va realiza guvernul condus de Mihail Kog?lniceanu, ob?inând un vot aproape unanim al Adun?rii, a fost cea a seculariz?rii bunurilor m?n?stire?ti. Prin legea seculariz?rii, adoptat? la 11/23 decembrie 1863, aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului.
În 1864, se adopt? Codul penal, alc?tuit dup? modelul Codului penal francez ?i al Codului penal prusian ?i Codul civil, alc?tuit dup? modelul Codului napoleonian ?i al Codului civil italian, ce au intrat în vigoare din 1865 ?i a însemnat modernizarea sistemului judiciar.
În domeniul înv???mântului, re?eaua ?colar? a fost extins?, se înfiin?eaz? Universit??i la Ia?i (1860) ?i Bucure?ti (1864), ?coala de Medicin? Veterinar? (1861) ?i cea de Arte Frumoase din Bucure?ti (1864), condus? de Theodor Aman. Legea instruc?iunii publice, adoptat? pe 5/17 decembrie1864, stabilea trei grade de înv???mânt: primar de patru ani, obligatoriu ?i gratuit, secundar de ?apte ani ?i universitar de trei ani.
La 12/24 august 1864 a fost promulgat? legea rural?, cea mai controversat? m?sur? a epocii, prin care claca este desfiin?at? ?i au fost împropriet?ri?i circa 463.554 familii de ??rani cu p?mânt.
Alte reforme ce s-au încadrat în procesul de modernizare, au fost: adoptarea sistemului metric de m?suri ?i greut??i, s-au afirmat drepturile autocefale ale Bisericii române fa?? de Patriarhia din Constantinopol, a fost înfiin?at? ?coala de Poduri ?i ?osele (viitoarea Politehnic?), au fost create Camerele de Comer?, a fost organizat? în mod oficial armata na?ional? român? ?i s-au înfiin?at ?coli militare, în 1865 are loc concesionarea c?ii ferate Bucure?ti-Giurgiu etc.
În data de 10 spre 11 februarie 1866, în urma unui complot domnitorul Cuza este înl?turat de pe tron ?i ia calea exilului. Acesta a dorit s? se reîntoarc? în ?ar? cu familia dup? un an de exil ?i s? se stabileasc? pe mo?ia de la Ruginoasa. Solicitarea ia fost refuzat?, iar în 1870 este ales în lips? deputat în jude?ul Mehedin?i ?i senator la Turnu Severin. Cu toate acestea el a continuat s? r?mân? în str?in?tate pân? la sf?r?itul vie?ii. A decedat la Heidelberg, Germania, în data de 15 mai 1873.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza are o însemn?tate primordial? prin aceea c? a pus bazele statului unitar, dar totodat? ?i ale statului modern român.

V? invit?m vineri, 6 martie 2020, ora 10.00, la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bu?teni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, s? participa?i la evocarea „59 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Cezar Petrescu”.

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, jude?ul Ia?i - d. 9 martie 1961, Bucure?ti), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importan?i prozatori interbelici, un talent veritabil ?i un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proz? fantastic? ?i literatur? pentru copii, studii, note de c?l?torie ?i memorialistic?.

V? invit?m la sediul Muzeului „Conacul Bellu” din Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, s? participa?i la spectacolele dedicate simbolului prim?verii ?i Zilei Interna?ionale a Femeii, organizate în colaborare cu Prim?ria Urla?i ?i Casa de Cultur? Urla?i:

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10 organizeaz? mar?i, 3 martie 2020, ora 11, la sediul ?colii Gimnaziale „Nicolae Iorga” Ploie?ti, matineul muzeal „Românce de poveste”. Particip? la acest eveniment elevii clasei a V-a C, coordona?i de dna. prof. Nicoleta Camelia Bucuric?.

Matineul este dedicat Femeii ?i realiz?rilor ei de excep?ie, într-o perioad? în care majoritatea profesiilor erau dominate de b?rba?i. Începând cu secolul al XIX-lea, câteva femei curajoase au demonstrat lumii c? performan?ele se pot face în ciuda sensibilit??ii feminine. Asemenea femei vizionare ?i ambi?ioase s-au n?scut ?i au tr?it ?i pe meleagurile române?ti. Aceste românce de-a lungul timpului ?i-au adus o contribu?ie însemnat? la progresul ?tiin?ei, culturii ?i artei.
Doamnele secolelor trecute au r?mas în istorie prin tenacitatea lor ?i prin faptul c? au reu?it s? demonstreze c? pot schimba istoria prin ideile ?i implicarea lor.
Monica Cîrstea, muzeograf

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10 v? invit? luni, 2 martie 2020, ora 11.00, la vernisajul expozi?iei lunii martie „Florile, culorile – edi?ia a III-a”. Expozi?ia este organizat? în colaborare cu profesorii îndrum?tori ?i elevii talenta?i ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” din Ploie?ti.

Aflat? la cea de-a treia edi?ie, expozi?ia „Florile, culorile”, v? propune s? explora?i vizual lumea fascinant? a florilor prin intermediul unei colec?ii de M?rci Po?tale de la jum?tatea secolului al XX-lea. Tinerii arti?ti ai colegiului mai sus men?ionat, prin intermediul crea?iilor realizate în diferite tehnici ale artei plastice (acuarel?, linogravur?, ceramic?, tu?, creion), pun în valoare florile, atât de dragi tuturor ?i care, prin coloritul ?i mireasma lor, ne înfrumuse?eaz? via?a. Acest proiect expozi?ional v? provoac? s? redescoperi?i frumuse?ea universal? a florilor.
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova dedic? acest proiect expozi?ional tuturor femeilor ca un prilej de bucurie ce marcheaz? venirea prim?verii, anotimp al rena?terii naturii ?i implicit, al florilor.