Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
înfiin?at în anul 1955 prin str?dania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este ast?zi o prestigioas? institu?ie de cultur?, care prin cele 16 sec?ii muzeale deschise publicului, valorific? expozi?ional, ?tiin?ific ?i cultural-educativ, crea?ii materiale ?i spirituale din patrimoniul prahovean, na?ional ?i universal.

"Muzeul trebuie sa fie o ?coala de istorie a gustului - ?i, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

Luni, 06 Aprilie 2020 09:47

V? invit?m s? viziona?i filmul de prezentare al Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” - partea a II-a, accesând linkul https://youtu.be/Bb1V3nbeVZg

Vizionare pl?cut?!

   

Vineri, 03 Aprilie 2020 10:13

La 31 octombrie 2019, la sediul Muzeului „Cas? de târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” din Ploie?ti, str. Democra?iei nr. 2, s-a vernisat expozi?ia temporar? prilejuit? de marcarea a 100 de ani de la înfiin?area Muzeului Prahovei în casa Hagi Prodan.
Demersul expozi?ional î?i propune s? aduc? în aten?ia publicului vizitator istoria unui muzeu disp?rut ?i a colec?iei acestuia, considerat? pierdut?, dar care, dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, a constituit nucleul patrimoniului nou înfiin?atului Muzeu Regional Prahova. Expozi?ia valorific? câteva dintre piesele care au f?cut parte din colec?ia Muzeului Prahovei, înso?ite de panouri foto-documentare ce con?in un bogat ?i concludent volum informa?ional. Prima parte a expozi?iei este împ?r?it? în trei componente: Familia (în care se face o scurt? incursiune în istoria acesteia, cu prezentarea unui arbore genealogic ce înf??iseaz? ramurile a doi dintre nepo?ii lui Hagi Prodan, Theodor Ioan ?i Ana Ioan, c?s?torit? Ghi?? Ionescu), Casa (ce cuprinde informa?ii referitoare la etapele edific?rii acestui edificiu urban de factur? tradi?ional?, la elementele artistice decorative interioare ?i exterioare, precum ?i a modului în care a intrat în patrimoniul statului în anul 1914) ?i Muzeul (cea mai consistent? dintre toate trei, care prezint? istoria înfiin??rii acestei institu?ii culturale, precum ?i a pieselor din colec?ia sa). Cea de-a doua parte, exclusiv foto-documentar?, relateaz? prin intermediul documentelor de arhiv? ?i a fotografiilor istoria casei Hagi Prodan în perioada 1948-2005, precum ?i a expozi?iilor g?zduite de aceasta cu începere din anul 1953.
Istoria edific?rii Muzeului Prahovei începe în vara anului 1914 când, în paginile unei publica?ii locale, era inserat? ?tirea potrivit c?reia Prefectura Prahova luase ini?iativa înfiin??rii unui „muzeu istoric, etnografic ?i industrial”, iar pentru aceasta Consiliul Jude?ean votase acordarea sumei de 1000 de lei. În toamna aceluia?i an, ap?rea sub semn?tura arhitectului Alexandru Zagoritz articolul „Un Muzeu al Prahovei”, în care ar?ta necesitatea ?i mijloacele pentru întemeierea acestuia, prin adunarea lucrurilor vechi care înc? se mai g?seau prin casele oamenilor, precum ?i a obiectelor de cult religios care nu mai erau utilizate în bisericile vechi din jude?. În martie 1915, el reia ideea înfiin??rii muzeului într-un articol publicat în revista Convorbiri Literare, ap?rut ?i în bro?ur?, propunând ca sediu casa Hagi Prodan. Interesul lui Zagoritz manifestat fa?? de b?trâna cas? a avut darul de a-l atrage ?i pe amicul s?u, arhitectul Toma T. Socolescu. Acesta public? în 1916 un articol în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice în care face o descriere am?nun?it? a locuin?ei, înso?it? de relevee ?i fotografii
Intrarea României în Primul R?zboi Mondial a determinat stoparea ini?iativei de edificare a muzeului. Mai mult decât atât, principalul sus?in?tor al ideii, arh. Alexandru Zagoritz, moare la 31 octombrie 1916 ca urmare a r?nirii sale pe front.
Demersul avea s? fie reluat la scurt timp dup? terminarea r?zboiului. Astfel, în februarie 1919, se constituia Comitetul pentru înfiin?area „Muzeului Prahovei”, având ca pre?edinte pe Dem. I. Nicolaescu, prefectul jude?ului, ?i ca secretar general pe arh. Toma T. Socolescu. În aceea?i lun?, Consiliul Jude?ean Prahova a luat în discu?ie ?i a votat alocarea sumei de 15.000 de lei pentru înfiin?area ?i între?inerea muzeului, suplimentat? ulterior cu înc? 10.000 lei. O mare parte din aceast? sum? a fost folosit? pe parcursul anului 1919 pentru lucr?rile de restaurare ?i de amenajare a imobilului, desf??urate sub supravegherea ?i coordonarea lui Toma T. Socolescu, în dubla sa calitate de secretar al Comitetului ?i de arhitect-?ef al jude?ului, restul banilor fiind utiliza?i pentru achizi?ionarea unor piese pentru muzeu. În toamna aceluia?i an, Comisiunea Monumentelor Istorice acorda autoriza?ia legal? de func?ionare „Muzeului Prahovei” iar casa Hagi Prodan era declarat? monument istoric.
În primii ani de la înfiin?are, Consiliul Jude?ean acorda o subven?ie anual? de 10.000 lei pentru func?ionarea muzeului, acesta continuând s?-?i îmbog??easc? colec?ia atât prin achizi?ii cât ?i prin dona?ii. Patrimoniul era constituit, în principal, din obiecte de cult religios, colectate de la diferite biserici de pe întreg teritoriul jude?ului de c?tre Toma T. Socolescu. Pe lâng? acestea mai existau o serie de piese etnografice, arme albe ?i de foc, fotografii, un os de mamut, precum ?i colec?ia de sculpturi în piatr? a arh. Alexandru Zagoritz, donat? muzeului de unul dintre fra?ii s?i, col. Constantin Zagoritz. Alte piese f?ceau referire la istoria urbei noastre, cum ar fi baza unui piedestal de coloan? presupus? a fi de la casa boierului Ianache Moruzi, proprietarul mo?iei ora?ului Ploie?ti, sau vederea panoramic? a ora?ului realizat? în anul 1871. Intrarea României în cel de-al doilea r?zboi mondial a determinat autorit??ile s? ia m?surile necesare protej?rii patrimoniului, astfel c? piesele muzeale au fost puse în l?zi de lemn ?i depozitate în subsolul Prefecturii, unde au r?mas pân? dup? r?zboi.

În anul 1948, urmare a interven?iei Comisiunii Monumentelor Istorice pentru restaurarea ?i conservarea casei Hagi Prodan, Prim?ria Ploie?ti începe demersurile pentru ca imobilul s?-i fie donat de c?tre Prefectur?, fapt petrecut la începutul anului 1949. La finele anului 1950, se înfiin?a Muzeul Regional Prahova, pe lâng? Sec?iunea Cultur? ?i Art? a Sfatului Popular Regional, func?ia de director fiind încredin?at? sculptorului prahovean Gheorghe Damian care, în martie 1951, lua în primire ?i piesele provenite din fostul Muzeu al Prahovei. Cum Muzeul Regional Prahova nu dispunea de un local propriu, autorit??ile locale iau decizia s? îi fie atribuit?, pentru început, casa Hagi Prodan. Dup? ce în toamna anului 1948 fuseser? efectuate lucr?ri de repara?ii la acoperi?, în anul 1951 încep lucr?rile de restaurare a casei dup? planurile arh. Mihai R?dulescu, efectuate de Întreprinderea Regional? de Construc?ii „Prahova”. În aprilie 1953 era numit în func?ia de director al Muzeului Regional de Istorie prof. Nicolae Simache care, la 1 mai 1953, inaugura casa-muzeu „Hagi Prodan”. ?inând cont ?i de vechimea imobilului, expozi?ia î?i propunea s? ilustreze un interior al unei case din secolul al XVIII-lea. Din 1953 ?i pân? în 1977 aici a func?ionat Colec?ia muzeal? „Hagi Prodan”, una dintre cele mai apreciate ?i vizitate sec?ii ale Muzeului de Istorie din Ploie?ti. Grav afectat? de cutremurul din 4 martie 1977, casa Hagi Prodan a intrat la începutul anilor ?80 într-un amplu proces de restaurare, lucr?rile fiind coordonate de arh. C?lin Hoin?rescu.
La începutul anului 1985, dup? mai multe încerc?ri de realizare a unei expozi?ii permanente care s? reconstituie specificul urban de la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, s-a hotâr?t ca aici s? func?ioneze expozi?ia memorial? „Nichita St?nescu” (1985-2002). Deschiderea, la 13 decembrie 2002, a Muzeului memorial „Nichita St?nescu” în locuin?a natal? a poetului, a determinat intrarea casei Hagi Prodan într-o alt? etap? de existen??. Timp de doi ani au fost efectuate alte lucr?ri de reabilitare ?i de realizare a tematicii pentru noua expozi?ie permanent?. La 18 mai 2005, cu prilejul Zilei Interna?ionale a Muzeelor, a fost inaugurat? expozi?ia „Cas? de târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”, care fiin?eaz? ?i azi.
Martor t?cut ?i discret al existen?ei noastre cotidiene, casa Hagi Prodan continu? s? r?mân? o cl?dire simbol a ora?ului, un monument istoric cu valoare excep?ional? pentru patrimoniul arhitectural al urbei ?i un muzeu îndr?git de ploie?teni ?i nu numai.

muzeograf Adrian Stan

   

Proiect educa?ional

Joi, 02 Aprilie 2020 12:56

PRIMUL MEU PROIECT DE ISTORIE

https://www.youtube.com/watch?v=4a170wQwNkg

participan?i: elevii clasei a IV-a B de la ?coala Gimnazial? „I. A. Bassarabescu” Ploie?ti

   

Film Tehnologia restaur?rii unei c?r?i vechi

Joi, 02 Aprilie 2020 09:13

V? invit?m s? viziona?i filmul Tehnologia restaur?rii unei c?r?i vechi, accesând linkul https://youtu.be/zXdGoYcwhsY

Vizionare pl?cut?!

   

Miercuri, 01 Aprilie 2020 08:57

V? invit?m s? viziona?i filmul de prezentare a Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” - partea I, accesând linkul https://youtu.be/phRSr0DoKes

Vizionare pl?cut?!

   

Marţi, 31 Martie 2020 10:29

V? invit?m s? viziona?i conferin?a "România în timpul regelui Carol I", din ciclul "Istorie ?i civiliza?ie", accesând linkul https://youtu.be/lI5VoElkfI0

Vizionare pl?cut?!

   

Filmul de prezentare a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova - partea a II-a

Luni, 30 Martie 2020 11:49

V? invit?m s? viziona?i filmul de prezentare a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova - partea a II-a, accesând linkul https://youtu.be/WPZ6YB25xD4

Vizionare pl?cut?!

   

Proiect educa?ional

Vineri, 27 Martie 2020 12:47

Elevii Colegiului Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti, participan?i la proiectul educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, au primit din partea Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova provocarea de a-?i exprima gândurile ?i tr?irile despre situa?ia pe care o traverseaz? zilele acestea lumea întreag? ?i implicit ?ara noastr?. Mesajele lor, spuse din suflete inocente de copii, ce tr?iesc al?turi de familiile lor autoizolarea social?, ne încurajeaz? s? avem r?bdare c? totul va fi bine ?i c? statul în cas? în aceste momente este benefic pentru protec?ia noastr? ?i a celor pe care îi iubim. De asemenea copiii ne îndeamn? s? ne facem via?a mai frumoas? al?turi de cei dragi, s? privim aceast? perioad? ca un moment în care avem timp de noi, s? fim responsabili ?i c? uni?i vom reu?i! Mul?umiri tuturor elevilor ?i d-nei prof. Elena Butunoi, coordonatoarea proiectului „Caligrafia - arta scrisului”!

Vizionare pl?cut?!

Muzeograf Monica Cîrstea

   

Vineri, 27 Martie 2020 12:23

Pe 27 martie 1918, dup? 106 ani de st?pânire ruseasc?, Basarabia se unea cu ?ara-Mam?.

România Mare nu s-a f?cut în condi?ii u?oare. La 1918, ?ara era vl?guit? de r?zboi ?i epidemie, par?ial ocupat? de armate str?ine ?i departe de alia?ii s?i.
?i totu?i,la cap?tul Primului R?zboi Mondial, genera?ia Marii Uniri a reu?it împlinirea idealului de unitate na?ional?. Una dintre personalit??ile reprezentative ale acestei genera?ii a fost Constantin Stere.
Meritul lui Stere în procesul de preg?tire ?i înf?ptuire a Marii Uniri este imens. Acesta a fost ?i idealul vie?ii sale. “Un popor nu poate tr?i f?r? ideal. Idealul rezum? toate aspira?iunile lui cele mai înalte…”, afirma marele patriot.
Înc? din 15 decembrie 1915, face o adev?rat? profe?ie în Parlament, ar?tând c? n?d?jduia pentru copiii din acel moment c? „vor vedea România mare, întreag?, ne?tirbit?… de la Nistru ?i pân? la Tisa“.
Ceea ce îl preocupa îns? în mod deosebit era soarta Basarabiei.
Constantin Stere vedea întreaga politic? a României prin prisma Basarabiei. În aceasta const? ?i „vina”, ?i meritul lui.
„Un om straniu, puternic, entuziast, cam brutal ?i totodat? un vis?tor plin de misticism slav”, este portretul pe care i-l face regina Maria în epoc?, pentru c? Stere, spre deosebire de al?i germanofili, nu-i iube?te pe nem?i în mod special, el vede aceast? alian?? ca o conjunctur? pentru atingerea unui obiectiv politic.
Evocându-i mai târziu cariera politic?, S. Diamandi remarca: „Nu vedea decât o singur? primejdie: Rusia ?arist?. Nu-l obseda decât o singur? ?int?: eliberarea Basarabiei, provincia româneasc? cea mai periclitat? în existen?a na?ional?. Cu aceast? provincie credea el c? trebuie s? înceap? dezrobirea fra?ilor subjuga?i. Socotea c? drumul c?tre Ardeal trece prin Basarabia”.
În 1917, r?mas în Bucure?tiul ocupat de germani (din îndemnul ?i cu autoriza?ia lui I.I.C. Br?tianu ?i a regelui Ferdinand) editeaz? ziarul Lumina, care i-a atras din partea adversarilor politici acuza?ia de tr?d?tor. Arestat ?i întemni?at la V?c?re?ti (1918) f?r? s? fi avut loc un proces, a fost eliberat, îns? ?antajul politic a durat pân? la sfâr?itul vie?ii.
În ianuarie 1918, Armata Român? a intrat în Chi?in?u, aducând lini?te ?i ordine în toat? Basarabia. În acest moment decisiv, Stere sose?te în Basarabia.
„M?rturisesc c? sosirea dlui Stere se a?tepta ca a unui semizeu, f?c?tor de minuni. ?i într-adev?r, dumnealui s-a ar?tat la culmea chem?rii”, scrie un martor al epocii, Dimitrie Bogo?. Au loc peste 26 de întruniri la care Stere particip?, argumenteaz?, convinge. „A fost un praznic, a fost un delir când vorbea dl Stere”.
În zilele fierbin?i ale lunii martie, Stere a vorbit de 57 de ori. Cu o voce ferm?, hot?râtoare, cu o logic? de fier explica necesitatea actului Unirii. Parc? niciodat? în via?a lui n-a fost a?a de conving?tor ca în zilele acelea.
Cuvântarea sus?inut? de Constantin Stere în timpul desf??ur?rii ?edin?ei Sfatului ??rii din 27 martie 1918 a jucat un rol extrem de important în momentul vot?rii unirii. Cu siguran??, acesta a fost momentul cel mai important al vie?ii lui Constantin Stere, iar el s-a ridicat la în?l?imea misiunii sale.
La 27 martie/9 aprilie 1918, cu 86 voturi pentru, 3 contra ?i 36 ab?ineri Sfatul ??rii a decis unirea Basarabiei cu România.
Ulterior, Constantin Stere a fost ales pre?edinte al Sfatului ??rii (2 aprilie – 25 noiembrie 1918), urmându-i în aceast? func?ie lui Ion Incule?.
Basarabia a fost doar prima provincie unit? cu ?ara. La scurt timp, au urmat Bucovina ?i Transilvania. Pu?ini sunt cei care cunoc faptul c? Stere s-a implicat activ ?i în unirea acestor provincii cu Patria Mam?.

Ziua de 27 martie 1918 a fost cea mai frumoas? zi a vie?ii sale de mesianic r?zvr?tit. A uitat pentru o clip? toate suferin?ele, injuriile ?i umilin?ele indurate. Izbândise! Tr?ia bucuria marelui s?u vis împlinit!
La 30 martie, la întoarcerea sa în Bucure?ti, a fost invitat în tribuna oficial?, al?turi de familia regal?, pentru a primi defilarea trupelor. La prânz, regele a oferit un dejun, rostind o alocu?iune. Apoi, a urmat solemnitatea decor?rii delega?iei basarabene în frunte cu C. Stere, care a primit Ordinul de Mare Ofi?er al Coroanei României. Familia regal? a ie?it apoi, înso?it? de ?efii delega?iei basarabene, în balconul Palatului pentru a mul?umi aclama?iilor mul?imii aflate în strad?, unde se cânta ?i se dansa Hora Unirii. Stere s-a aflat lâng? Regele s?u. Era, dincolo de orice comentarii, încoronorarea, oficial recunoscut?, a unei lupte de-o via?? : Lupta pentru România Mare!

Muzeograf Paulina M?ni?or

   

Vineri, 27 Martie 2020 10:24

V? invit?m s? viziona?i filmul cercet?rilor arheologice din comuna Târg?oru Vechi - balastiera Holcim, jud. Prahova, accesând linkul https://youtu.be/VRXRfYW4k-s

Vizionare pl?cut?!

   

Mai multe articole..

Pagina 62 din 122