Coordonator: 
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Rezervaţia Arheologică Târgşoru Vechi este situată la aproximativ 8 km. vest de municipiul Ploieşti, pe partea dreaptă a şoselei Ploieşti - Târgşor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervaţiei a început în 1956 (primul colectiv al şantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionaşcu - consilier pentru partea istorică, studenţi: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. În decursul celor peste 60 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte şi-au adus contribuţia o pleiadă de arheologi printre care îi menţionăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul şantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu, Magda Tzoni, Anca Păunescu, Venera Rădulescu, Nina Grigore. La cercetările arheologice întreprinse la Târgşoru Vechi în ultima perioadă au participat Dan Lichiardopol, Alexandru Niculescu, Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Alin Frânculeasa şi Eugen Paveleţ.
În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate şi cercetate vestigii care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuţii privind înţelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgşoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice “rezervaţie de interes public naţional”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile istorice din paleoliticul superior şi până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl. Importanţa deosebită a acestui sit este conferită de potenţialul arheologic unic:
 •  prezenţa unor aşezări pre- şi proto-istorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei;
 •  termele şi castrul sunt păstrate integral şi fac parte din seria de monumente romane din secolul II p. Chr., situate în zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna de Jos şi Mălăeşti din judeţul Prahova şi Voineşti din judeţul Argeş;
 •  necropola din secolele III-IV p. Chr. este unul dintre cele mai importante situri pentru stabilirea cronologiei culturii Sântana de Mureş - Cerneahov, pentru identificarea componentei etnice dar şi a comportamentelor ce ţin de rit şi ritual funerar ale purtătorilor acestei culturi, cu atât mai mult cu cât starea de conservare este foarte bună;
 •  faptul că aşezări din secolele II-III, V-VII, VIII-X p. Chr. au fost descoperite în acelaşi punct arheologic face posibilă o comparaţie a vestigiilor absolut necesară înţelegerii istoriei zbuciumate a primului mileniului creştin;
 •  curtea domnească este singurul edificiu de acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcţii moderne;
 •  târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcţii moderne constituind un excelent potenţial de comparaţie cu descoperirile realizate în Oraşul de Floci (Giurgeni, judeţul Ialomiţa).

arhg. dr. Bogdan Ciupercă