Muzeul Etnografie al Văii Teleajenului - Vălenii de Munte

Adresa: Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1
tel./fax: 0244 280 861
Program de vizitare:
             Marți-Duminică 9.00 -17.00
             Luni: Închis
Coordonator: muzeograf Daniela Moraru

În toamna anului 2001, după mai mulţi ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului. Muzeul funcţionează în sediul refăcut al clădirii anexe a “Şcolii de misionare”, şcoală înfiinţată de Nicolae Iorga în anul 1922.

Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat şi variat. Căile comerciale prin care se realizau schimburile de mărfuri între Transilvania şi Ţara Românească au atras oameni veniţi din diferite regiuni geografice, încât cu timpul în această regiune, s-a realizat o interferenţă de datini, tradiţii şi concepţii determinând o bogată viaţa spirituală. Una din principalele îndatoriri ale muzeului este permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, adică punerea în circulaţie publică a tezaurului de mărturii pe care îl deţine.

Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradiţional în care contribuţia românilor este deosebită şi anume acela al ţesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcţional, au avut şi unul decorativ. Expoziţia este structurată în aşa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrării tradiţionale. Pentru a uşura munca, pentru a obţine ţesături de calitate şi de mari dimensiuni, războiul de ţesut a fost continuu perfecţionat. Astfel se ajunge la războiul orizontal, cunoscut la noi din secolele X – XII. Având în vedere că ţesutul a fost, vreme îndelungată, un meşteşug casnic prin excelenţă, practicat pentru satisfacerea necesităţilor familiei şi ale unor comunităţi restrânse, specialiştii care au lucrat la deschiderea muzeului au folosit din abundenţă piese de mobilier (lăzi de zestre) şi textile de casă, încercând în acest fel să reproducă cât mai fidel interiorul unei locuinţe tradiţionale. Lăzile de zestre expuse în sălile muzeului sunt ornamentate. Atenţia de care s-a bucurat se datorează în primul rând faptului că, lada destinată fetei de măritat este principala mobilă, ce o va însoţi în noul ei cămin. Pentru Valea Teleajenului e caracteristică compoziţia ornamentală strict geometrică, cu motive liniare dispuse pe panoul frontal, cât şi pe capac.

Păstoritul din zonele înalte ale Văii Teleajenului nu a format obiectul unor cercetări ample şi amănunţite dar avem totuşi suficiente date pentru a afirma că păstoritul a fost practicat intens în această zonă; specialiştii muzeului au realizat o parte importantă a unei stâne şi anume fierbătoarea, în care stătea baciul şi se prepara caşul şi gurile strungii prin care intrau oile la muls.

În societatea tradiţională locuitorii comunităţilor rurale au avut şi au încă două tipuri de ocupaţii: primare (agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura) şi secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, exploataţia pădurii, mineritul, meşteşugurile tradiţionale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaţionale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupaţii. Odată cu deschiderea sa, care a avut loc în data de 30 octombrie 2002, Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din ţara.

Bogdan Voicu