Adresa: V?lenii de Munte, str. George Enescu, nr. 3

tel./fax: 0244 280 861

e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Program de vizitare:

 

?ef sec?ie: muzeograf Claudia Giannotti

 

 

Muzeul Memorial “Nicolae Iorga”, a?ez?mânt cultural ce p?streaz? amintirea savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al ora?ului, ?i împreun? cu Muzeul de Art? Religioas? ?i Muzeul de Etnografie al V?ii Teleajenului formeaz? un adev?rat centru cultural. De 100 de ani, V?lenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase ?i trainice fire l-au legat pe profesor de micul or??el de munte, localitate al c?rei nume “abia îl aflai din pagini de cronic?”.

Începutul unei asemenea leg?turi s-a petrecut în vara anului 1907, când Iorga p??e?te pentru prima dat? aici, f?r? s? fi crezut c? se va stabili ?i c? acest loc va fi prielnic gândului ?i lucrului. De?i n?scut la Boto?ani în noaptea de 5/6 iunie 1871, viitorul mare savant ?i-a petrecut la V?lenii de Munte, mai bine de 30 de ani. A avut ?i motive s? se statorniceasc?. “Era aici - scrie el - o pace, o bun? în?elegere româneasc?…..care te cucere?te îndat?”. Izvor de lini?te ?i cugetare, V?leniul i-a fost totodat? ?i locul în care ?i-a cl?dit o parte din impresionanta sa opera.  

De altfel, polivalenta lui activitate însumeaz? un greu egalabil record. A publicat 1250 de c?r?i ?i bro?uri, a ?inut sute de conferin?e, a descoperit mii  de documente pe care le-a valorificat cu iscusin??, a ctitorit l?ca?e de cultur?, atât în ?ar? cât ?i-n str?in?tate, a impresionat întreaga suflare româneasc? prin pledoariile sale înfl?c?rate, a uimit pretutindeni cu uria?a sa memorie sau prin scânteietoarea inteligen?? creatoare, prin adânca ?i fascinanta putere de a aprinde flac?ra unor timpuri demult apuse.

Casa în care a locuit cu familia ?i a creat o parte consistent? a edificiului nemuririi sale, a fost construit? de polcovnicul Panca ?i atestat? documentar în 1833. Nicolae Iorga cump?r? casa de la urma?ii polcovnicului in 1908, asist? ?i supravegheaz? renovarea ei.
De la intrare, vizitatorul este întâmpinat de o poart? masiv? din lemn, str?juit? de doi stâlpi din c?r?mid?, v?rui?i în alb. Imediat, o curte larg? se deschide ?i calci pe pietre de râu. Un spa?iu verde, ca o gradin?, înconjoar? casa prev?zut? cu prispa înalt? ?i cu intrare lateral?. Câteva trepte duc c?tre calea de acces. Stâlpii din lemn, cu capiteluri ornate, contureaz? o linie ondulat?, sprijinind acoperi?ul din ?igl?. De la în?l?imea pridvorului po?i privi bustul savantului turnat în bronz de sculptorul Oscar Han, dominând cadrul cu privirea energic?.
La intrarea în locuin??, pe o plac? de marmur? st? scris “Aceast? cas? în care au muncit, s-au bucurat ?i au suferit Nicolae ?i Ecaterina Iorga”.
In interior, ansamblul exponatelor evoc? personalitatea marelui savant prin numeroase c?r?i, manuscrise, obiecte personale, fotografii, mobilier sau diverse alte documente.
Un hol lung, care desparte biroul de lucru si dormitorul de salona?ul mic ?i salonul de primire, te întâmpin? cu piese de mobilier rustic dragi profesorului - l?zi de zestre moldovene?ti, scoar?e populare basarabene, dou? litografii cu Alexandru Ioan Cuza ?i Elena Cuza, ?i nu în ultimul rând portretul lui Nicolae Iorga pictat de fiica sa, Magda, in 1930. Biroul de lucru r?mâne centrul de interes, cu impresionanta bibliotec?, ticsit? de volume din aproape toate domeniile ?tiin?ei ?i artei; el deschide cheia în?elegerii marelui c?rturar. Pe birou, mapa din piele, c?limara de cerneal? ?i pana de scris, par înc? s? a?tepte venirea profesorului. Sub cristal se afl? gata preg?tit? o pagin? de manuscris cu titlul “Încredere”, care re?ine aten?ia prin sensul s?u etic. “Un singur lucru cerem, ?i anume dreptul de a cere oric?rui om cinstit ?i muncitor din România: Încredere”.
Lâng? biroul de lucru se afl? dormitorul, cu mobilierul lucrat în stil popular de factur? or??eneasc?, la Câmpulung Moldovenesc în 1911, icoane din secolele XVIII-XIX pictate pe sticl?. Salona?ul mic era locul unde Ecaterina Iorga î?i primea oaspe?ii. Aici g?sim portretul acesteia pictat de Sever Burada în 1925, biroul la care a scris, canapeaua ?i fotoliile, o mas? joas?, rotund? cu picioarele de mahon.
Salonul mare de primire are aceea?i not? popular? marcat? de mobilier ?i tapi?erie cu elemente de art? popular? româneasc?. Pe pere?ii v?rui?i în alb sunt etalate tablouri de Nicolae Grigorescu, “Pe Valea Câmpini?ei” ?i “Flori de m?r” ?i Elena Popeea - “Flori ro?ii”.
În continuarea casei, un hol lung, cu geamlâc, duce spre fostele dormitoare ale copiilor. Aici se pot vedea vitrine cu documente, fotografii, facsimile ce reprezint? momente din activitatea public? a savantului: Pre?edinte al Comisiei Monumentelor Istorice, Prim Ministru, Pre?edinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Cultural? a Tuturor Românilor; sala a doua, ne întâmpin? cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ?edin?ele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii ?i documente ce imortalizeaz? secven?e ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de fotografiat în mijlocul românilor din S.U.A.
P??ind cu emo?ie, vizitatorul va descoperi în fiece loc, pu?in câte pu?in, din fiin?a profesorului ?i a omului de excep?ie care a fost Nicolae Iorga. Valoarea uman? de creator de geniu, radiaz? din fiecare col? al casei. Înv?luit? într-o aur? de mister, “la ceasuri adânci din noapte, când to?i se odihnesc, el pare c? vegheaz?”.