Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

V? invit?m la pove?ti!

Joi, 27 Ianuarie 2022 09:06

15 nop?i de istorie

Povestea acesta este a mea ?i îmi va fi greu s? o împ?rt??esc cu voi pentru c? mul?i nu m? ve?i crede.
Sunt un copil de 13 ani, destul de bun la înv???tur? ?i atras de toate materiile pe care trebuie s? le studiez în ?coal?. Îmi fac temele, sunt silitor, de?i uneori, înc?p??ânat ?i irascibil atunci când nu îmi iese ceva.
Îmi place istoria, din totdeauna mi-a pl?cut, poate pentru c? bunicul meu avea o colec?ie impresionant? de magazine istorice din care îmi povestea diferite evenimente. Mi-a spus lucruri minunate despre ?tefan cel Mare ?i despre Matei Corvin, despre Neagoe Basarab ?i despre Mircea cel B?trân. Spre marea mea durere, nu a mai apucat s?-mi povesteasc? nimic despre Constantin Brâncoveanu pentru c? a plecat departe, în lumea de dincolo.
De când a murit, îl visez în aproape fiecare sear?. Îns?, într-una dintre ele, s-a întâmplat ceva ce nu mai tr?isem vreodat?.
Se f?cea c? m? aflam pe un câmp, iar undeva spre cap?tul lui, se vedea o u??. Acolo m? a?tepta bunicul meu care o deschise zâmbind. Apoi, îmi spuse c? o s? îmi arate o lume din trecut. Am p??it dincolo de u?? ?i ,,m-am trezit” într-un muzeu împânzit cu tablouri ale multor conduc?tori ai lumii. L-am privit în ochi pe Vlad ?epe?, l-am z?rit ?i pe Mihai Viteazul, pe Ginghis Han ce se-ncrunta la noi…. Erau mul?i, chiar ?i Hitler se afla într-unul, dar rânjea a?a hidos spre mine c? i-am întors spatele.
Bunicul m-a dus de mân? prin dreptul lor, am privit chipurile crunte ?i îmb?trânite ale unora, iar apoi l-am v?zut pe al lui, pe al celui despre care doream s? ?tiu totul – Constantin Brâncoveanu. Am strigat: ,,În lumea lui vreau s? c?l?toresc”! ?i m-am trezit.
Înc? 14 nop?i a durat c?l?toria mea. 15 în total.
În a doua noapte am trecut de u??, dar imediat am f?cut un pas înapoi. În fa?a mea p?rea c? se duce o r?scoal?. O mân? de oameni se b?teau ?i strigau. Aveam senza?ia c? o s? m? ating? ?i pe mine loviturile lor, dar r?mâneam neatins. Vocea bunicului îmi ?opti la ureche: „E anul 1655. R?scoala de fa?? este a seimenilor ?i a doroban?ilor împotriva domnitorului Constantin ?erban. Aici, pruncul Constantin Brâncoveanu î?i va pierde tat?l, pe Papa Brâncoveanu – ucis”.
În a treia, l-am v?zut copil studiind împreun? cu unchiul din partea mamei, Constantin Cantacuzino. Înv??a greaca, latina ?i slavona. Avea o ?inut? impun?toare în ciuda vârstei ?i asculta cu mare aten?ie.
În a patra, era deja 1676 ?i l-am visat participând la asediul Cehrinului. Îl solicitaser? turcii. Apoi, în toamna aceluia?i an sau, mai bine zis, a aceluia?i vis am participat la numirea lui ?erban Cantacuzino pe tronul ??rii Române?ti. ,,?i ce înseamna asta?” am întrebat eu f?r? s? în?eleg ce vedeam. ,,A?teapt?! O s? în?elegi mâine”.
În a cincea noapte, dup? aceea?i u??, am urm?rit ceva ce ar?ta ca o s?rb?toare. Tot vocea bunicului îmi dezv?lui c? eram p?rta? la numirea tân?rului Constantin ispravnic al scaunului Bucure?ti ?i mare postelnic. „Acum în?elegi? Învestirea unchiului s?u drept domn al ??rii Române?ti la ajutat ?i pe nepot s? creasc? în dreg?toriile de ag?”. Am vrut s?-l întreb ce func?ii erau acelea; nu le în?elegeam, dar nimeni nu-mi r?spunse. M-am trezit, c?ci venise diminea?a. Am g?sit un dic?ionar, am c?utat termenii ?i am în?eles puterea cuvântului „ag?”.
A ?asea noapte, visul m-a dus la Constantinopol ?i l-am v?zut pe Brâncoveanu semnând un document. Nu ?tiu cum, dar am reu?it s? în?eleg ?i singur c? eram în anul 1681. Se întâmpla ceva foarte ciudat. Brâncoveanu purta discu?ii cu doi indivizi. Se numeau Ladislau Csaki ?i Cristofor Pasko. Î?i asumau o semn?tur? de restabilire a legii române?ti în Transilvania. ,,Lege româneasc??” am întrebat eu. ,,Ortodoxismul” a r?spuns bunicul.
Visul celei de a ?aptea a durat cel mai mult. Negocieri cu împ?ratul Leopold, un tribut de 75000 de taleri în schimbul a 6000 de solda?i, un jur?mânt de credin?? în fa?a solilor, cucerirea Lipovei ?i, în sfâr?it, o încercare de aderen?? a ??rii Române?ti la partida cre?tin?. Priveam uimit la rapiditatea cu care se desf??urau evenimentele sub ochii mei ?i îmi doream s? nu m? pot trezi.
În a opta noapte, am fost p?rta? la moartea domnului ?erban Cantacuzino. Se întâmpla în toamna anului 1688. ,,?tii, se spune c? Brâncoveanu a fost implicat în asasinarea lui. Au existat zvonuri, dar nu a fost adev?rat”, îmi spuse bunicul, care m? ?inea strâns de mân?. ,,Chiar ?i Iorga a dezmin?it”. Iar eu i-am dat dreptate.
În urm?toarea, a noua, am urm?rit din dreptul u?ii, urcarea sa pe tronul ??rii Române?ti. Chipul îi p?rea trist ?i m? gândeam la povara de pe umerii s?i.
Veni ?i a zecea noapte. Se întâmpla în 30 ianuarie 1689. Domnitorul reconfirma mandatul solilor trimi?i la Viena. ?ara Româneasc? renun?a la toate leg?turile cu Poarta ?i reînnoda atârnarea fa?? de împ?ratul Austriei. Dar, la sfâr?itul anului, ducele de Baden a invadat ?ara Rom?neasc?. Brâncoveanu s-a conformat ?i a pl?tit tribut ?i pentru vechiul acord încheiat de ?erban Cantacuzino. ?i pentru c? a fost nevoit s? accepte iernarea în ?ar? a dou?sprezece regimente ?i s? predea armatei austriece 1500 de cai, domnul Brâncoveanu i-a chemat pe turci ?i pe t?tari în ajutor. Ace?tia din urm? au obligat armata austriac? s? se retrag?.
-Bunicule, ?tii ce în?eleg eu? C? Brâncoveanu s-a f?cut frate cu du?manul.
-Ha, ha! Ai în?eles, râse bunicul pe care nu-l mai auzisem demult râzând. ?i dac? stau s? m? gândesc mai bine, era prima dat? când îl auzeam aievea ?i nu în vis.
M-am trezit fericit. Doamne, câte evenimente! Trebuie s?-i povestesc bunicii. Mai bine nu! O s-o-ntristez!
Cinci nop?i a mai durat povestea mea.
Cu ochii pironi?i ca la cinematograf, am privit lupte sângeroase. Am urm?rit b?t?lia de la Z?rne?ti a domnitorului ajutat de turci în care generalul Heissler a fost luat prizonier, iar Emeric Tokoli a fost încoronat principe al Transilvaniei. ?i uite a?a, conflictul dintre turci ?i austrieci a dus la mutarea frontului la nord de Dun?re, iar ?ara Româneasc? a mai sc?pat de greut??i.
Au urmat Tratatul de la Karlowitz, b?t?lii peste b?t?lii, conflicte, urzeli, alte învestiri ?i reînvestiri pe tron, amenin??ri cu invazii ale Ardealului de c?tre turci ?i t?tari... comploturi, maziliri, cre?terea haraciului, reconfirmarea lui Brâncoveanu la domnie... toate se învârteau în jurul meu de parc? m? aflam în mijlocul unui uragan... ?i când totul s-a oprit, am ridicat privirea ?i l-am vazut pe Mustafa Pa?a Taltaban, un vizir crud ?i lacom ce avea s?-i provoace sfâr?itul lui Constantin Brâncoveanu. M-a îngrozit privirea lui.
Înc? trei nop?i trecuser? ?i eram foarte speriat. A?teptam îns? cu ner?bdare s? se termine istoria.
În a paisprezecea noapte, u?a s-a deschis din nou. ,,M-am trezit” în Palatul Mogo?oaia, iar el se afla în fa?a mea. De?i p?rea impun?tor, rosti cu blânde?e:
-M? urm?re?ti demult, copile. Cât? r?bdare ai avut! Dar ?tii tu oare câte mai erau de spus? Hai s?-?i ar?t!
Întinse mâna ?i-mi ar?t?, de parc? nu fusese de ajuns, o serie de zile ?i ani ce se derulau în fa?a mea ca în diafilmele bunicilor.
1682 ?i evanghelia ferecat?
1688 ?i biblia de la Bucure?ti
1692 – Emiterea Patentei leopoldine
1693 – Sfin?irea bisericii Mân?stirii Hurezi
1702 – Tip?rirea cuvântului panageric întocmai cu apostolii… mul?i ani ?i perioade importante.
-De ce erai numit Altin Bey? am întrebat eu curios.
-Pentru c? am fost bogat, am b?tut monede în aur, r?spunse el. Am fost important în trecutul ??rii Române?ti. Am dus b?t?lii ?i m-am luptat pentru religia cre?tin?.
-Ce a fost cel mai important în via?a ta?
-Of, nu r?zboaiele, nu domnia a?a cum ai putea crede, ci familia. Anii cei mai importan?i sunt ai na?terii copiilor mei. Trebuie s? plec!
-Stai, nu, nu pleca!
Dar visul se opri.
În ultima noapte s-a ispr?vit totul. Se înf??i?au to?i înaintea mea. Tortura nu mi-a fost permis s-o urm?resc. Nici nu cred c? a? fi rezistat, ?tiind c? nu puteam s? intervin ?i s? schimb cursul istoriei. Acuzat pentru avere, pentru instrumente muzicale rare, pentru monede b?tute în aur, coresponden?? scris? cu Austria, Moscova, Polonia ?i Vene?ia în defavoarea lor, turcii l-au condamnat la moarte împreun? cu fiii lui. Constantin, ?tefan, Matei ?i Radu au fost decapita?i pe rând, îns? nu înainte ca turcii s?-l întrebe pe Brâncoveanu dac? se converte?te la religia musulman?. „Niciodat?! Sunt ?i voi muri cre?tin”!
-?i a?a a murit, dar d?inuie peste timp, în ve?nicie, c?ci a devenit martir al neamului Românesc, ?opti bunicul tr?gând cortina cu mâna ?i s?rutându-m? în vis.
Se termin? povestea. Dar poate mâine noapte o s? „m? trezesc” din nou!

Lungu ?tefan Rare?, Premiul special al juriului
Clasa a VII-a, ?coala Gimnazial? „Alexandru Ioan Cuza”, Municipiul Câmpina, jude?ul Prahova