Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

V? invit?m la pove?ti!

Noaptea vitejilor

Anul trecut, împreun? cu familia mea, am mers la Cetatea Poenari. Citisem despre ispr?vile lui Vlad ?epe? în povestirile istorice scrise de Dumitru Alma?, a?a c? am primit cu bucurie vestea acestei excursii. Puteam s? v?d locurile descrise în c?r?i.
În timp ce urcam spre cetate, am z?rit lâng? al doilea panou de informare cu privire la num?rul de sc?ri parcurse, ceva care str?lucea. M-am aplecat s? v?d ce era ?i am descoperit un inel cu o piatr? ro?ie. M-am întrebat dac? era posibil s? fi fost rubin, dar nu am z?bovit prea mult asupra acestui gând. Inelul p?rea foarte vechi ?i era plin de ??rân?, a?a c? l-am pus în buzunar ?i mi-am continuat drumul. Cetatea semea?? m-a impresionat. Mi-a pl?cut c? ghidul ne-a povestit cu am?nunte multe întâmpl?ri petrecute între zidurile ?i în împrejurimile cet??ii, iar în timp ce vorbea, parc? a? fi fost martor la toate scenele.
Ajun?i acas?, mi-am amintit de inel ?i l-am cur??at. Apoi, dup? ce s-a zvântat, l-am pus pe deget. Când am atins piatra str?lucitoare, s-a întâmplat ceva nea?teptat: a început s? bat? vântul, un vânt care aducea cu sine timpuri de mult apuse. Apoi s-a auzit o voce tun?toare:
- Copile, alege o întâmplare vitejeasc? ce a schimbat destinul ?arii tale.
- Cine a vorbit? am întrebat cu team?.
- Eu, Inelul Trecutului! Ai atins rubinul meu. De mult a?teptam pe cineva dornic s? c?l?toreasc? printre vremuri.
- Ooo, sigur c? mi-ar pl?cea! Dar unde vrei s? m? duci?
- Oriunde dore?ti tu, în istoria na?iei tale.
- Dar p?rin?ii mei, sora mea, bunicii, ce se va întâmpla cu ei? Nu se vor speria dac? eu lipsesc?
- Nu, fii f?r? grij?! Datorit? puterilor mele, timpul s-a oprit în lumea ta.
- Atunci s? nu mai a?tept?m! am zis plin de entuziasm ?i numaidecât am auzit inelul gr?ind din nou.
- Prin fa?a ochilor t?i trec nenum?rate imagini desprinse din vie?i de domnitori ?i de domni?e. Alege una ?i vei fi acolo!
Degetul meu se opri pe o imagine cu o noapte întunecat?, o noapte de pomin?! ?i numaidecât m-am reg?sit în chipul c?pitanului Ion.
Era noapte. F?cliile ardeau în sala cea mare, iar pe tron era el, domnitorul aspru pe care îl ?tiam din c?r?i. Era Vlad ?epe? în carne ?i oase.
El a gr?it cu voce puternic?:
- Românii mei, turcii vor iar??i s? ne cotropeasc? ?ara! Nu am vrut s?-i d?m copiii ??rii tribut, iar acum sultanul Mahomed vine asupra noastr?. Armatele lui sunt numeroase ca frunza ?i ca iarba. Dar nu vom fugi ca iepurii în fa?a lupului. Vom lupta pentru libertatea noastr?! C?pitane Ion!
- Da, M?ria ta! am r?spuns eu.
- Strânge armata cea mare! Fiecare ob?te s? dea voinicii s?i, c?ci vom lupta pentru glia str?mo?easc?!
Am înc?lecat îndat? pe Negru, calul meu cel f?r? de seam?n, ?i am mers din sat în sat, din târg în târg ridicându-i pe to?i sub steagul de lupt? al domnitorului.
- Veni?i cu to?ii lâng? Vod?! S? sc?p?m ?ara de n?v?litorii cei lacomi!
Armata ??rii se m?rea. Voinicii ?i-au l?sat ogoarele ?i oile, ?i-au luat s?biile, au înc?lecat pe cai ?i au venit în urma mea la locul hot?rât de domnitor.
- Bravo, c?pitane! Ai adus voinici tot unul ?i unul! a zis Vod?. Dar s? ?tii c? turcii sunt mul?i încât nu mai încap la num?r?toare.
- ?i ce facem, M?ria ta? S? fugim din fa?a lor?
- Nu, c?pitane, am ticluit un plan. Doar ?tii c? eu am tr?it de copil printre turci, c?ci tat?l meu a fost silit s? m? trimit? acolo. Am înv??at toate rânduielile oastei lor. Iat? cum vom face: alege dou? sute de viteji, cei mai voinici dintre voinici. Îi vom îmbr?ca în hainele pe care le-am luat de la cetele de turci pe care i-am prins la jaf. Vom a?tepta s? se lase întunericul peste tab?ra lor. Apoi, cei care ?tim turce?te, vom amu?i str?jile. Vom intra în tab?ra lor ?i îi vom lovi unde nu se a?teapt?. Vom da foc corturilor, iar apoi îi vom l?sa s? se omoare unii pe ceilal?i. Ai în?eles?
- Da, M?ria ta!
În diminea?a urm?toare, ceata voinicilor lui Vod? a pornit la drum. Au l?sat caii la loc ferit ?i spre sear? au ajuns aproape de tab?ra turcilor. Domnul le-a poruncit s? se ascund? ?i s? a?tepte.
Dup? ce a trecut de miezul nop?ii, Vod? a gr?it în ?oapt?:
- C?pitane Ion!
- Aici sunt, M?ria ta!
- Acum e timpul!
Vlad-Vod? ?tia turce?te. A ademenit str?jile turce, pe care împreun? cu câ?iva voinici le-am biruit f?r? zgomot.
- Acum s? atac?m! zise Vod? îndârjit.
La semnul domnitorului, ceata de voinici români, îmbr?ca?i ca ni?te solda?i turci, a intrat f?r? zgomot în tab?ra turceasc?, ca lupii între oi. I-au lovit cu t?rie pe turcii care erau pe jum?tate adormi?i ?i de-abia se mi?cau. Apoi au dat foc corturilor.
Împreun? cu Vlad-Vod? am ajuns pân? la cortul sultanului. Dar acesta nu a fost de g?sit.
Parc? intrase în p?mânt. Dup? ce am dat foc ?i acelui cort, domnul mi-a spus:
- Acum … retragerea!
Am încordat arcul ?i am dat semnalul de retragere: o s?geat? arzând a zburat c?tre înaltul cerului întunecat.
Împreun? cu Vod? ?i ceilal?i o?teni am ie?it din focul luptei. În spate se vedeau corturile ce ardeau ?i se auzeau urletele de groaz? ale turcilor care, buim?ci?i de somn ?i speria?i, se t?iau cu s?biile unii pe al?ii, crezând c? se ap?r? de ceata de români.
C?l?ream în urma lui Vod? ?i când întorceam capul, vedeam în dep?rtare luminile focurilor ce ardeau ro?iatic în tab?ra turcilor.
Chiar atunci m-am trezit, privind c?tre Inelului Trecutului care str?lucea ?i el ro?iatic.
Nu se mai vedea mantia de pe spatele lui Vod?, iar eu nu mai eram c?pitanul Ion.
- Bine! am auzit vocea tun?toare a inelului. Copile, spune-mi acum ce ai înv??at din ceea ce ai v?zut!
- Eu am înv??at c?: „Buturuga mic? r?stoarn? carul mare.” dac? e?ti în?elept ?i neînfricat.
- Bravo, copile! Acum po?i merge acas?.
Într-o clipit? eram în patul meu ?i m? întrebam dac? am visat sau am tr?it cu adev?rat acea întâmplare. Inelul era îns? tot pe degetul meu. L-am pus cu grij? în cuf?rul meu secret, iar atunci când îmi voi mai dori o aventur?, îl voi pune din nou pe deget. A?a c? am s? v? povestesc cu alt? ocazie întâmpl?rile de seam? prin care acest inel m? va purta.

Ni?u Andrei Teodor, Premiul special al juriului
Clasa a III-a D, ?coala Gimnazial? ,,Sfântul Vasile”, Ploie?ti, jude?ul Prahova