?ef birou: arheolog dr. Bogdan Ciuperc?

Poten?ialul arheologic al jude?ului Prahova a fost apreciat înc? de la începuturile arheologiei române?ti, fie c? a fost vorba de precursorii romantici ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele ?tiintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar în unele cazuri chiar de entuzia?ti: fra?ii Zagoritz (Alexandru, Constantin ?i Gheorghe) cu to?ii au fost atra?i de boga?ia ?i diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri.

În decursul timpului ?i-au legat numele de cercetarea arheologic? din Prahova o plead? de personalit??i ai ?colii arheologice române?ti care ?i-au adus contribu?ia la îmbog??irea cuno?tin?elor despre trecutul spa?iului br?zdat de Prahova ?i Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe ?tefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V. Rosetti ?i mul?i al?ii. Parterul cl?dirii Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova este dedicat expozi?iilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectueaz? cercet?ri.

S-a încercat în desf??urarea expozi?iilor aplicarea de metode noi în ceea ce prive?te prezentarea bogatului material arheologic, astfel încât vizitatorul s? se reg?seasc? nu doar ca spectator, ci ?i ca parte integrant? a istoriei noastre. V?ii Budureasca îi este rezervat? o întreag? sal?, care valorific? expozi?ional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei peste 60 de ani de cercet?ri sistematice.

Cercet?rile arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoa?terea civiliza?iei ge?ilor ?i a perioadei mileniului I d. Chr. S?p?turile au scos la lumin? locuin?e de suprafa?? construite din bârne de lemn ?i pere?i din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceast? perioad?, caracteristice sunt ceramica lucrat? cu mâna, la roat?, dar ?i de import, în special amfore. Prezen?a amforelor ?i monedelor emise de ora?ele grece?ti de la Marea Neagr? demonstreaz? existen?a unor importante leg?turi comerciale. La mijlocul mileniului I d. Chr. se schimb? comportamentul constructiv trecându-se de la suprafa??, la un nou tip de locuin?? s?pat? par?ial sau total în p?mânt. Comunit??ile umane din aceast? perioad? cuno?teau ?i metalurgia fierului, fiind descoperite cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Cu fierul astfel realizat erau produse cu?ite, topoare, seceri, dar ?i alte unelte.

Sala “Arheologie prahovean?“ este consacrat? cercet?rilor arheologice desf??urate pe teritoriul jude?ului Prahova, propunându-?i s? înf??i?eze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercet?ri, care fac dovada unei intense ?i continue locuiri a acestui spa?iu.

Situarea geografic? a jude?ului, traversat de dou? axe de comunica?ii pe direc?ia nord-sud, reprezentate de v?ile râurilor Prahova ?i Teleajen, precum ?i existen?a tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri ?i pân? ast?zi condi?ii prielnice de trai comunit??ilor umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de ?tiin?? înc? din secolul al XIX-lea.

Printre obiectivele arheologice semnalate ?i cercetate se afl? cele dou? castre romane de la Drajna de Sus ?i M?l?ie?ti.

Pe suprafa?a castrului de la Drajna a fost descoperit? ceramic? dacic? ?i roman?, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port ?i podoab?, c?r?mizi, piese de pavaj ?tampilate cu însemnele unit??ilor militare cantonate aici.

Cercet?rile din castrul de la M?l?ie?ti au scos la lumin? un bogat material arheologic alc?tuit din ceramic?, piese de armament, c?r?mizi, între care ?i una cu ?tampila Legiunii V Macedonica, ?i monede imperiale romane.

În castrul roman de la Drajna de Sus cercet?rile au fost continuate ?i aprofundate de c?tre Cristian Vl?descu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade ?i Marinela Pene?, iar în cel de la M?l?ie?ti cercet?rile au fost ini?iate de c?tre Constantin Zagoritz, fiind continuate de c?tre Grigore Florescu, Expectatus Bujor ?i Dan Lichiardopol.

În apropierea satului Apostolache, în anul 1974 s-a identificat o a?ezare de tip gumelni?ean neolitic?, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice apar?inând neoliticului mijlociu. La Homorâciu au fost g?site morminte de inhuma?ie în ciste din lespezi de piatr? specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comer? ?i comunica?ii al râului Teleajen au func?ionat dou? cet??i getice la Gura Vitioarei ?i Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O alt? dav? dacic? a func?ionat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramic? autohton? sau de import, fusaiole, piese de port ?i podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941 la Ploie?ti, în punctul Triaj s-a întreprins o s?p?tur? de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmat? apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematic? a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoc? a fierului ?i sarmatice, precum ?i o a?ezare datat? în secolele al III-lea – al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercet?ri arheologice de salvare soldate cu descoperirea a dou? a?ez?ri, una datat? în secolele al II-lea - al III-lea d. Chr. ?i a dou? din secolele al V-lea - al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cire?anu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o a?ezare din secolele al IV-lea - al V-lea ?i morminte de inhuma?ie datate în secolele al IX-lea - al X-lea. La ?irna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului ?i mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Bolde?ti- Gr?di?tea a fost identificat? o necropol? biritual? specific? secolului al IV-lea d. Chr., având un inventar bogat format din obiecte de podoab? ?i ceramic?. Cetatea medieval? de la Tabla Bu?ii se înscrie în rândul fortifica?iilor de plan poligonal construite în secolul al XIV-lea, aceasta func?ionând ca punct vamal pân? în secolul al XVIII-lea. Târgul medieval de la Gherghi?a este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea ?i a func?ionat pân? în secolul al XVIII-lea.

Descoperirilor din situl arheologic de la Târg?oru Vechi le-au fost rezervate dou? s?li pentru a putea valorifica vizual ?i ?tiin?ific cele mai importante piese:Târg?orul Vechi ?i Târg?orul Medieval.

Expuse în ordinea cronologiei istorice, descoperirile de la Târg?oru Vechi ne poart? prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând pân? în epoca medieval?.

În perimetrul de peste 17 ha. al rezerva?iei au fost identificate ?i cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribu?ii privind în?elegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târg?oru Vechi fiind considerat în anul 1991, de c?tre “Comisia Na?ional? a Monumentelor, Ansamblurilor ?i Siturilor Istorice”- “Rezerva?ie de interes public na?ional”, ce a scos la lumin? urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic ?i pân? în secolul al XIX-lea.

Epoca roman? este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezerva?ii arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru ?i ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia.

Perioada post-roman? este foarte bine reprezentat? în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la T?rg?oru Vechi fiind studiate trei a?ez?ri suprapuse, apar?inand secolelor al-II-lea - al III-lea, al V-lea - al VII-lea ?i al VIII-lea - al X-lea d. Chr., constituind singura suprapunere de acest tip cunoscut? pân? în prezent pe teritoriul Munteniei.

Necropola din secolele al III-lea - al IV-lea d. Chr. descoperit? ?i cercetat? la Târg?oru Vechi, se afl? situat? la est ?i sud-est de incinta Cur?ii Domne?ti, însumând pân? în prezent un num?r de 470 de morminte. Din cercet?rile întreprinse în aceast? necropol? a putut fi observat? existen?a a dou? orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatic?, al doilea fiind reprezentat de necropola biritual? de tip Cerneahov, datat? în secolele al III-lea - al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat pân? în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târg?oru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel B?trân bra?ovenilor. La începutul secolului al XV-lea Târg?orul este men?ionat în documente sub numele de Novum Forum.

Curtea Domneasc? ridicat? în cadrul Târgului medieval de la Târg?or, din care se p?streaz? curtina, funda?iile caselor domne?ti ?i a celorlalte construc?ii din interiorul acesteia, precum ?i biserica ridicat? în timpul domnitorului Antonie Vod? din Pope?ti (1669-1672).

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova este posesorul unei valoroase colec?ii de piese din piatr? (de elemente de lapidarium), în mare parte datorat? str?daniilor lui Alexandru Zagoritz ?i Nicolae Simache.

Aceast? colec?ie este structurat? pe dou? paliere: piese apar?inând perioadei romane a Daciei ?i epocii medievale.
Liticii romane îi apar?in piese de tipul stelelor funerare, lei funerari, postamente de statui etc. apar?inând secolelor al II-lea - al III-lea ?i provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia.

Dintre piesele litice medievale se remarc? cele provenind de la conacul cantacuzin de la M?rgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de u?i ?i ferestre), monument de arhitectur?, care prefigureaz? repertoriul decorativ al artei brâncovene?ti. Al?turi de acestea mai pot fi v?zute diverse monumente funerare ?i pietre tombale, în mare parte datorate ?colii de me?teri pietrari de la Parepa.

arhg. dr. Bogdan Ciuperc?

• Galerie Foto