Regina Maria a României, suverana cea mai iubită de poporul său

Astăzi, 18 iulie 2020, se împlinesc 82 de ani de la trecerea în eternitate a reginei Maria a României.
Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha, prinţesă a Marii Britanii şi a Irlandei, s-a născut la 29 octombrie 1875 în Eastwell-Park, comitatul Kent. A fost fiica lui Alfred duce de Edinburg, fiul reginei Victoria a Angliei, şi a Mariei Alexandrovna Romanov, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea.
În 1891, Maria îl cunoaşte pe Ferdinand Victor Albert Meinrad, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, principele moştenitor și viitorul Rege al României (1914-1927), iar pe 10 ianuarie 1893, la Castelul Sigmaringen, cei doi se căsătoreau.
Regina Maria a fost o femeie frumoasă, elegantă, inteligentă, plină de curaj, eficientă și cea mai influentă regină a României. A rămas în istoria neamului românesc drept una dintre cele mai importante personalități feminine din prima parte a secolului al XX-lea, datorită devotamentului ei faţă de ţară şi faţă de poporul ei. Ajunsă în România prin căsătorie, a știut să se identifice cu interesele și aspirațiile poporului român, rămânând nemuritoare în inimile românilor. Răsfoindu-i autobiografia ,,Povestea vieții mele’’, descoperi un suflet sensibil, devotat poporului român, pe care a învățat să-l iubească și pe care l-a iubit foarte mult, până la sfârșitul vieții.
Datorită acţiunilor sale din perioada Primului Război Mondial a fost supranumită de popor Mama Regina, Mama răniţilor, Regina soldat. Pe lângă acţiunile caritabile din perioada războiului, Regina Maria a susţinut şi activităţi diplomatice pentru recunoaşterea Marii Uniri.
La Conferinţa de pace de la Paris din 1919, a avut rolul ei, evident neoficial, deoarece Constituţia nu-i acorda nicio putere politică. În calitatea sa de Regină a românilor şi sfetnic al regelui Ferdinand I, Maria a pledat, la Paris, pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaţilor occidentali sacrificiul enorm al armatei române. Prin vizitele oficiale făcute suveranului englez la Londra, ori întrevederile cu conducătorii politici ai Franţei şi S.U.A. la Paris, ori articole publicate în diferite ziare şi reviste europene, s-a străduit să prezinte cât mai bine interesele României.„După ce a cucerit un număr mare de oameni politici și de afaceri, Regina Maria a fost sfătuită să părăsească Parisul în culmea succesului... Când trenul ieșea din gară, se spunea deja că Regina Maria «pusese România pe hartă» la Conferința de pace – o apreciere măgulitoare la care Regina însăși contribuise din toată inima”.
De la venirea pe meleagurile românești, Regina Maria și-a mărturisit dragostea față de România și poporul său, prin fapte, însemnări, articole și cărți, dar a făcut-o și printr-o ultimă scrisoare adresată poporului român, aceasta fiind testamentul său, scris încă din anul 1933:
„Ţării mele şi Poporului meu,
[…] Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută […]”.
Prețuirea de care s-a bucurat Regina Maria din partea poporului său, a rămas statornică până la trecerea în eternitate, la data de 18 iulie 1938. Mărturie sunt și versurile lăsate de G. C. Baisan, unul din eroii Războiului de Întregire Națională:

,,Majestății sale Reginei Maria a României

Te-ai stins din viață, bună Mamă,
Cu lacrimi grele țara plânge;
Plâng clopotele de aramă
Și soarele-i scăldat în sânge.

În vremuri grele de război
Ne-ai fost un Înger de lumină
Când coborai din zbor la noi
În haina zilei de hermină.

Iar când în șanțuri ne priveai
Cu raza ochilor albastră,
În orice suflet pătrundeai
Ca o lumină prin fereastră.

Și-ai îndurat cu noi urgia
Subt vifor groaznic de obuz
Și ne-ai văzut și vitejia
În luptele de la Oituz.

Cu roua lacrimii în ploape
Ne-mbărbătai pe toți la rând
Și Te-am fi vrut cât mai aproape
Ca să murim cu Tine-n gând.

Te duci acum, Regină bună,
Zadarnic inima ne-o frângem;
Plâng clopotele de aramă
Și noi, ostașii Tăi, Te plângem.’’

 

 

Adresăm mulțumirile noastre pentru portretele Reginei Maria, elevilor:Delia Mande, Elena Șendroiu, Florin Daniel Radu, Lorena-Gabriela Diaconu, Andra Lorena Gălenciu, Oana Gabriela Sima, Cosmin Prăjescu, Patricia Zaroschi, Ioana Ionescu, Andreea Zamfir de la Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva’’, Ploiești, coordonați de doamnele profesoare Liliana Marin, Adriana Brăileanu, Rita Bădulescu, Cristina Galai, Mădălina Gheorghe Tănase și Iulia Ignat.

Muzeograf Monica CÎRSTEA

Link-uri utile