IMAGO MUNDI - un tezaur cartografic prahovean din Epoca Luminilor

Marţi, 07 Iulie 2020 07:30

Imaginea sau reprezentarea lumii în care trăim, a planetei noastre cu componentele ei geografice, a constituit o veche şi constantă preocupare a intelectului uman asociată unui instinct natural de a delimita şi cunoaşte cât mai precis propriul habitat. Astfel au apărut primele hărţi confecţionate pe materiale precum piatră, lemn şi piei de animal, ori desenate pe pereţii peşterilor în care locuiau oamenii. Elaborarea hărţilor a evoluat de-a lungul timpului în strictă legătură cu propriile reprezentări mentale despre lumea înconjurătoare rezultate fie din imaginaţie, fie din călătorii şi descoperirea unor noi teritorii, fie din dezvoltarea tehnologică şi ştiinţifică.

Demersul nostru constă în a oferi publicului o reprezentare a planetei noastre într-o lucrare de referinţă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ,,Secolul Luminilor”, o perioadă remarcabil de înfloritoare în realizări cartografice, atât sub aspect artistic, precum şi tehnico-ştiinţific. În acea epocă principalul instrument de acumulare şi diseminare a informaţiilor geografice standardizate despre forma şi scara lumii şi a regiunilor sale a devenit atlasul.
„Kleiner Atlas Scholasticus von Achtzehen Kharten” sau „Micul Atlas Şcolar cu 18 Hărţi” a fost editat pentru prima oară la Nürnberg în jurul anului 1710 de către savantul şi cartograful Johann Baptist Homann împreună cu renumitul pedagog al epocii, Johann Hübner. Atlasul a cunoscut multiple reeditări în următoarea jumătate de secol şi a devenit un preţios instrument de lucru pentru tinerii elevi şi studenţi pasionaţi de geografie, un obiect râvnit de clasele înstărite ale societăţii germane de atunci care-l percepeau ca pe un etalon al înaltei educaţii şi al ascensiunii sociale şi un mijloc destul de precis de informare pentru suveranii şi oamenii politici preocupaţi de cunoaşterea detaliată şi administrarea eficientă a problemelor de politică externă şi internă.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova deţine în patrimoniu o ediţie aproape completă din acest atlas, restaurat în cadrul instituţiei. Ediţia datată probabil în deceniul şapte al secolului al XVIII-lea, conţine 19 hărţi ce reprezintă planiglobul terestru, cele patru continente cunoscute atunci împreună cu principalele state din Europa. Hărţile sunt semnate de savanţi renumiţi ai epocii: Johann Baptist Homann (1664-1724), Johann Matthias Hase (1684-1742), Tobias Mayer (1723-1762) şi Johann Hübner (1668-1731), toţi reuniţi sub egida casei de editură Homann din Nürnberg în colaborare cu editura condusă de Johann Friedrich Gleiditsch (1653-1716) din Leipzig. În ordinea plasării lor în atlas hărţile prezintă planiglobul terestru cu emisferele cereşti, apoi continentele Europa, Asia, Africa şi Americile. După aceea urmează hărţile fizice şi politico-administrative ale statelor europene : Regatele Spaniei şi Portugaliei, Regatul Franţei, Marea Britanie, Ţările de Jos Spaniole (Belgia de azi), Provinciile Unite ale Olandei (împreună cu teritoriile deţinute în America de Nord şi Asia), Confederaţia Elveţiană, Italia, Imperiul Romano-German, Regatul Danemarcei, Scandinavia (cu regatele Norvegiei şi Suediei), teritoriile riverane Dunării (Ungaria, Ţările Române, Imperiul Otoman-partea europeană), Imperiul Rusiei şi Regatul Prusiei.

Personalitate recunoscută în lumea cartografiei, Johann Baptist Homann a exercitat iniţial profesia de notar public. În paralel însă colecţiona intens plăci gravate cu hărţi confecţionate de autori celebri şi era fascinat de geografie şi astronomie. Şi-a schimbat rapid ocupaţia iniţială, apoi s-a reorientat spre gravarea şi imprimarea vastului său depozit de hărţi pe care le-a actualizat cu ajutorul noilor tehnologii din epocă.

În 1702 şi-a întemeiat propria editură, cunoscută dupa moartea sa sub numele de ,,HOMANNIANI HEREDES'' sau ,,HOMANNS ERBEN''(succesorii lui Homann), care a funcţionat la Nürnberg până în anul 1848 cu deosebit renume. În anul 1715 a devenit cartograful privilegiat al împăratului romano-german Carol al VI-lea (1711-1740), de care-l lega o veche colaborare profesională desfăşurată în timpul Războiului de Succesiune la tronul Spaniei (1701-1714), şi apoi a devenit membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin la invitaţia ,,regelui-sergent” al Prusiei, Frederic Wilhelm I (1713-1740). Opera care l-a făcut renumit a fost ,,Marele Atlas al Lumii” (1707), care s-a reeditat în 126 de ediţii în decursul a trei sferturi de secol. Şi-a folosit din plin erudiţia ştiinţifică îmbinată cu talentul şi inspiraţia în afaceri, urmând modelul de succes creat de familia olandeză Blaeu.

Şi-a asociat colaboratori valoroşi din elita ştiinţifică a epocii precum pedagogul Johann Hübner, astronomii şi matematicienii Johann Matthias Hase şi Tobias Mayer, editorul Johann Friedrich Gleiditsch sau gravorii Christoph Weigel cel Bătrân şi Gottlieb Boehm.

 

Hărţile imprimate de firma Homann s-au afirmat în epocă prin precizie şi o remarcabilă calitate artistică. Gravate pe plăci de cupru, colorate manual şi imprimate cu ajutorul tehnicii tiparului înalt şi-au câştigat reputaţia printr-o impresionantă execuţie artistică a cartuşelor care conţineau decoraţiuni florale, zoomorfe şi umane îmbinate inspirat într-un ansamblu de imagini cu motive renascentiste baroce şi rococo.
Muzeograf Doru MAREŞ

 

Link-uri utile