6 iulie 1600 – Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei

 

Acum 420 de ani, pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov "domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei".
 
Ploieştiul îşi datorează existenţa urbană deciziei de întemeietor a lui Mihai Viteazul. Oricâte evoluţii s-au petrecut de atunci, în această vatră de istorie, cultul pentru marele voievod a rămas neştirbit, luând proporţii şi forme variate, de la scrierea unor cărţi, în memoria sa, şi atribuirea numelui unor zone, străzi, instituţii şcolare sau organizaţii culturale, până la ridicarea unor impunătoare monumente. Epocă de epocă şi-a adus obolul ei în favoarea nemuririi eroului unirii şi a faptelor sale inegalabile.
Odată cu înfiinţarea Muzeului de Istorie, ca instituţie de profil specializată, s-a început o campanie susţinută de identificare, strângere şi punere în valoare a unor piese şi elemente patrimoniale, care pot ilustra perioada ploieşteană a domnitorului, dar şi realizările lui, în plan mai general. An după an, s-a putut aduna un bogat material muzeistic, pe care specialiştii acestei instituţii au reuşit să-l etaleze parţial într-un spaţiu expoziţional de permanenţă, aflat la îndemâna publicului.

Alături de vestigiile arheologice descoperite în Ploieşti, pe strada Mihai Bravu, unde se află Biserica „Sf. Nicolae Vechi”, care a fost restaurată în urma punerii în valoare a pieselor şi amplasamentului, scoase la iveală prin investigaţi ştiinţifice de către specialişti ai Muzeului de Istorie şi Arheologie, între anii 1986-1990, sunt expuse aici şi o serie de documente emise de Mihai Viteazul în Ploieşti, unele extrem de interesante şi de preţioase.
Este, mai întâi, o scrisoare a domnitorului, către comisarii imperiali din Transilvania, care avertizează asupra pericolului năvălirii tătarilor şi despre greutăţile întreţinerii, fără bani, a unei oşti de lefegii. Documentul a fost emis la data de 6 iulie 1598 „Ex curia nostra Ploiest” (din curţile noastre de la Ploieşti). Se mai află expuse o stampă, cu chipul lui „Michael Wallachia Waywoda”, de A. Böner, precum şi câteva medalii comemorative, Mihai Viteazul 1600, 1905. De asemenea, există o replică după amprenta sigilară, din timpul lui Mihai Viteazul, şi Medalia bătăliei de la Târgovişte, 1595.
În expoziţie mai figurează piese din tezaurul monetar, descoperit la Vălenii de Munte, şi anume: tripli groşi: Ştefan Bathory şi Sigismund al III-lea Vasa şi ½ de taler, Rudolf al II-lea, sfârşitil secolului al XVI-lea.
Interesul cu totul deosebit al cercurilor oficiale europene şi al opiniei publice pentru faptele şi personalitatea voievodului român se regăseşte şi în tabloul lui F. Francken, unde Mihai Viteazul este chiar în mijlocul imaginii, alături de împăratul Rudolf al II-lea. Tabloul se intitulează „Cresus arătându-şi bogăţiile înţeleptului Solon”.
Într-o vitrină centrală, se află expusă o lucrare de valoare excepţională, editată în 1618, unde sunt menţionate evenimente din o parte a Europei acelor timpuri: Hieronimus Ortelius – „Cronologia sau descrierea istorică a tuturor evenimentelor războinice (...), care s-au produs în Ungaria Superioară şi Inferioară, precum şi în Transilvania, cu turcii, din anul 1395, până la vremea de astăzi (...)”. În câteva pagini, însoţite de portretul lui Mihai Viteazul, sunt relatate faptele şi vitejia marelui bărbat.

Expoziţia despre care vorbim mai cuprinde armuri occidentale, de la sfârşitul secolului al XVI-lea (coif, mănuşi, cuirasă, sabie cu teacă), arme orientale (coif, scut, cotiere, proiectile de bombarde, buzdugan, secure).
Nu lipsită de importanţă şi interes este o hartă electronică, reprezentând ţările române unite sub steagul lui Mihai Viteazul, alături de simbolul acestui eveniment crucial – sigiliul.
Expoziţia, organizată în Sala „Mihai Viteazul”, de la parterul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, este o sinteză a epocii, care îl are în prim-plan pe cel care a fost considerat, câţiva ani buni, drept „Eroul creştinătăţii”, căruia oraşul nostru îi datorează devenirea.

 Arheolog Nina GRIGORE