Miercuri, 01 Iulie 2020 08:25
În anul 1914 confruntarea dintre Puterile Centrale (Germania şi Austro-Ungaria) pe de o parte şi Tripla Înţelegere (Franţa, Rusia şi Marea Britanie) pe de alta a devenit cât se poate de serioasă. Oamenii politici contribuiseră la un mecanism diplomatic din cauza căruia crizele erau din ce în ce mai greu de soluţionat. La rândul lor, conducătorii militari reduseseră masiv şansele soluţionării paşnice a conflictelor prin conceperea unor planuri strategice care comprimau timpul alocat luării deciziilor. Spre a înrăutăţi lucrurile, generalii nu le explicaseră deloc şefilor de state şi de guverne adevăratele consecinţe ale planurilor pe care le concepuseră.
Primele gloanţe ale conflictului au fost trase la 28 iunie 1914 de tânărul terorist sârb Gavrilo Princip şi le-au căzut victime moştenitorul coroanelor Habsburgilor, arhiducele Franz Ferdinand împreună cu soţia sa, Sofia, ducesă de Hohenberg. Atentatul a provocat indignare şi consternare în Europa şi Austria, încurajată de Germania, a formulat un ultimatum dur guvernului Serbiei, suspectat de complicitate în organizarea atentatului.
Ceea ce a început aproape ca un accident s-a transformat într-o catastrofă mondială. De la un conflict local austro-sârb s-a ajuns, din aproape în aproape, într-o perioadă de şase săptămâni, la un război general. Iniţial au intrat în scenă diplomaţii şi şefii de state ale căror limite în exercitarea funcţiilor s-au arătat repede. Şansele de soluţionare paşnică au dispărut complet când au apărut generalii cu planurile de soluţionare elaborate dinainte.
Caruselul ultimatumurilor şi mobilizărilor generale a declanşat o adevărată Maşinărie a Judecăţii de Apoi, după cum inspirat avea să numească acest fenomen politologul american Henry Kissinger. În perioada 28 iulie - 4 august 1914 aveau să intre în conflict pe rând Austro-Ungaria, Serbia, Muntenegru, Rusia, Germania, Franţa, Belgia şi Marea Britanie.
Conflictul, cel mai devastator de până atunci, a durat patru ani şi patru luni şi a provocat 20 de milioane de morţi şi pagube materiale incalculabile. A determinat dispariţia a patru imperii (Austro-Ungaria, Rusia, Turcia şi Germania), apariţia unor noi state în Centrul şi Sud-Estul Europei şi, în general, modificări substanţiale pe harta lumii. De asemenea, a deschis o adevărată Cutie a Pandorei în istoria secolului al XX-lea, fiindcă a determinat în mare măsură cauzele economice, ascensiunea la putere a extremiştilor de dreapta şi de stânga precum şi izbucnirea unui conflict mondial mai devastator în perioada 1939-1945.
Muzeograf Doru MAREŞ