Astăzi, 30 iunie 2020, se împlinesc 111 ani de când a văzut lumina zilei, muzicianul Paul Constantinescu-compozitor, profesor universitar, dirijor, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române.

Cu acest prilej, începând cu ora 11.00, în fața bustului monumental dedicat compozitorului, bust aflat în curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” - secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, au fost depuse flori de către reprezentanții muzeului ce-i poartă numele.

În galeria marilor personalități, pe care le-a dat acest spațiu de istorie și civilizație, compozitorul Paul Constantinescu ocupă unul din locurile de frunte, prin ceea ce a făcut, ca și prin ceea ce a rămas. Numele său este inseparabil legat de Municipiul Ploiești, în care a văzut lumina zilei la 30 iunie 1909. A absolvit școala primară și studiile secundare la Liceul „Sf.Petru și Pavel” din orașul natal. Dovedind un real talent muzical, Paul Constantinescu se înscrie la Conservatorul din București unde are ca profesori între alții pe: Faust Niculescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie și pedagogia muzicii), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziție) etc. Între anii 1933- 1935 urmează cursuri de perfecționare la Conservatorul din Viena și apoi la București (1936-1937) cu Mihail Jora.

Paul Constantinescu se dedică în primul rând nobilei activități didactice - inițial ca profesor de armonie, contrapunct și compoziție religioasă la Academia de Muzică Religioasă din capitală, iar din 1941 și până în ultimele clipe ale vieții (20 decembrie 1963) - profesor de armonie la Conservatorul bucureștean. Mulți dintre studenții săi au devenit cadre didactice de renume, soliști concertiști, compozitori, muzicologi care au contribuit la afirmarea valorilor perene ale muzicii românești în țară și peste hotare.

A ocupat deasemenea funcţiile de consilier muzical la Radiodifuziunea Română, apoi la Ministerul Propagandei Naţionale, secţia Cinematografie, apoi din nou la Radiodifuziunea Română. A susţinut prelegeri, a scris articole, a întreprins studii de muzicologie. A făcut parte din jurii internaţionale şi a întreprins călătorii de documentare în Franţa, Austria, Bulgaria, URSS, Germania, Anglia, Turcia.

Înzestrat cu posibilităţi variate de manifestare muzicală, Paul Constantinescu se află printre primii artişti formaţi în ţară; este făuritorul unei revoluţii în muzica românească prin stilul modal ce caracterizează creaţia sa folclorică şi bisericească. „Cântecul nostru popular - menționa compozitorul Paul Constantinescu - este vast, bogat în aspecte și original în expresie; de la cântecul bătrânesc până la cel modern, de la colind, cântec de leagăn , sau bocet până la jocurile cu ritmuri pătrunzătoare este o infinitate de valori și care toate se oferă compozitorului. Compozitorul trebuie să știe să aleagă cântecele populare, să le mânuiască în așa fel, încât să crească potența, să le ducă la forme înalte, păstrându-le în același timp caracterul și savoarea lor originală… și apusul tot de aici a pornit din cântecul popular pe de o parte pastorale, musette etc. și din cântecul bisericesc pe de altă parte, sonate cântate etc., ajungând să fie separate de ele, pentru ca apoi din când în când să se adape tot la izvorul lor, așa cum Chopin, Liszt, Grieg, Dvorak și chiar Beethoven și Bach cum au simțit-o”. (articolul Pentru muzica noastră – Paul Constantinescu).

A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.

Opera sa cuprinde 63 de opusuri (muzică de teatru, muzică simfonică și vocal simfonică, muzică concertantă, muzică de cameră, muzică pentru voce și pian, muzică corală și de film) care fac parte din patrimoniul muzicii românești, al culturii române. Cel puțin în domeniul componisticii, Paul este considerat unanim ca fiind a doua mare personalitate a muzicii românești, după George Enescu. Stau mărturie lucrări ca: cele două oratorii bizantine - Oratoriul Bizantin de Paști „Patimile și Învierea Domnului” și Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului”, comedia muzicală „O Noapte furtunoasă”, Concertul pentru orchestra de coarde, Concertele pentru vioară, pian, harpă și Balada haiducească pentru violoncel, liedul „ Gornistul”, balada „Miorița”, Toccata pentru pian, Simfonia Ploieșteană (scrisă în 1961, concepută ca o odă sonoră destinată orașului Ploiești) și nu în ultimul rând – „Triplul concert pentru vioară, pian, violoncel și orchestră” - numit de presa de specialitate Cântecul de lebădă al muzicianului.

Recunoaşterea talentului său a survenit de timpuriu: în 1932 şi 1938 a fost distins cu premiile Enescu pentru compoziţie (Premiul II, în 1932; Menţiunea a II-a, în 1934 şi Premiul I, în 1938), anul 1937 i-a adus Premiul Anhauch, iar Premiul de Stat îi revine de două ori la rând în anii 1954 şi 1955. În 1955 devine Maestru Emerit al Artei, în 1956 Academia Română îi oferă premiul său, iar în 1959 i se decernează Ordinul Muncii clasa a II-a. În anul 1962, devine membru corespondent al Academiei Române, valoarea creaţiei sale fiind recunoscută şi în plan european.

Multitudinea talentelor lui Paul Constantinescu este cunoscută, a cântat la vioară, violoncel, pian, ori a dirijat coruri si orchestre, usurinţa de a crea rime, cât si uluitorul dar de desenator si caricaturist, toate au adăugat note şi accente la portretul său de artist complex.

Pentru eternizarea vieții și operei sale, forurile culturale ale județului Prahova au decis, în 1993, ca prima instituție muzicală de concerte să-i poarte numele: Filarmonica de Stat Ploiești, la 20 decembrie 1993, inaugurarea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” - secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, cu ocazia comemorării a trei decenii de la trecerea prematură și fulgerătoare în lumea cea veșnică a acestui muzician de geniu, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române. În anul 2001, cu sprijinul direct al Consiliului Județean Prahova și al Primăriei Municipiului Ploiești s-a realizat și dezvelit în fața clădirii muzeului un bust monumental în bronz, opera sculptorului Dumitru George.

Printre manifestările organizate de către Muzeul Memorial„Paul Constantinescu” un loc special revine Concursului Național de Interpretare și Creație Muzicală aflat în acest an la cea de-a XXVI-a ediție.

„Muzica poate fi o sublimă inutilitate în palatul bogatului, ca și o imperioasă necesitate în bordeiul săracului”. • PAUL CONSTANTINESCU

Conservator Mihaela Ștefănescu