Activitatea cultural-educativă a secţiei noastre se desfăşoară având următoarele coordonate:

1)Evocări în memoria domnitorilor Matei Basarab (1632-1654) şi Constantin Brâncoveanu(1688-1714), ctitori ai Complexului Arhitectural Brebu, manifestări anuale desfăşurate în lunile aprilie şi octombrie.

-referate de specialitate prezentate de cadre didactice şi muzeografi;
-concursuri interactive respectând tematica acţiunii;
-premierea elevilor câştigători.

2)Expoziţii temporare anuale: 20 aprilie „Duminica Floriilor” şi 20 iulie Sărbătoarea religioasă Sf. Ilie.

-luna aprilie: Expoziţia de icoane pe lemn şi sticlă, realizate de elevi ai Şcolii nr.1 Brebu, Clubul Elevilor Câmpina, Muzeul memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina.
-luna iulie/20: Expoziţia temporară din patrimoniul M.J.I.A.Ph..

3)Serată muzeală „Noaptea Muzeelor”, desfăşurată anual sub egida ICOM, în colaborare cu Şcoala nr.1 Brebu, director prof. Viorel Codarcea şi colectivul de cadre didactice.

-spectacol de balet, cerc coregrafic coordonat de prof. Fumea Doina;
-concert de vioară şi orgă;
-dansuri populare;
-concurs de cântece şi poezie;
-montaje literar-artistice inspirate din literatura română sau universală;
-vizitarea expoziţiilor la lumina lumânărilor.

4)Lecţii deschise organizate la sediul muzeului, în conformitate cu programa şcolară, la disciplinele istorie şi limba şi literartura română.

-grupa micilor istorici şi grupa istoricilor lui Herodot, coordonator prof. N. Cârmaci , Şcoala nr. 1 Brebu;
-lecţii tip excursie cu participarea elevilor şi cadrelor didactice din municipiile Ploieşti- Câmpina-Sinaia-Buşteni sau zonele limitrofe; sunt incluse şi montaje literar artistice.
-lecţii deschise la limba şi literatura română: Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” Breaza, prof. Lambru Steliana Mihaela. Aici putem aminti tema desfăşurată în semestrul I 2008 „Dimensiunea religioasă a existenţei”. -lecţii desfăşurate în incinta muzeului, inclusiv utilizarea video- proiectorului, vizitarea expoziţiilor în scopul documentării şi delectării elevilor.

5)Programe de educaţie muzeală organizate de agenţii de turism din Bucureşti intitulate „Doriţi să cunoaşteţi patrimoniul cultural naţional?”

-excursii cu oferte tip surpriză -în incinta muzeului au loc concursuri interactive
-excursii în zonele limitrofe : Pietriceaua, Telega, Valea Doftanei, barajul Paltinu.

CERCERARE

„Obiecte de podoabă din expoziţia permanentă a muzeului „Casa Domnească” Brebu”
rezumat lucrare de cercetare

Expoziţia permanentă a muzeului „Casa Domnească” Brebu intitulată „Arta feudală din Ţările Române secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea”, prezintă diverse exponate originale, printre care şi obiecte de podoabă medievale, reprezentând patrimoniul M.J.I.A.Ph.

Expoziţia ne introduce în arta de prelucrare a metalelor preţioase, ce a fost cunoscută pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri, dovadă cuvintele argintar – de origine latină şi zlătar – de origine slavă, de la zlat care înseamnă aur. Termenul de giuvaier este relativ nou, de origine turcească.

Descoperirile arheologice sunt relevante pentru preţuirea pe care domnitorii şi boierii români o acordau podoabelor realizate din materiale scumpe. Sunt etalate obiecte de patrimoniu precum: inele sigilare sau inele pecete decorate cu steme, blazoane sau scuturi, o brăţară din zale de argint semirotunde şi petrecute, cordon cu fir metalic, cercei din argint, chihlimbar şi cornaline, paftale din argint, sidef şi pietre preţioase sau semipreţioase, oglindă şi ac de păr realizate din argint.

Obiectele au fost comandate în ateliere din Transilvania, Ţara Românească sau Balcani. Tehnicile profesate sunt: relieful „au repousse”, turnarea, filigranarea, emailarea, cu efecte policrome datorate smalţului opac şi a pietrelor preţioase sau chiar sticle colorate, decorul fiind variat: motive florale şi vegetale, avimorfe sau reprezentări aulice.

Podoabele vestimentare şi bijuteriile s-au purtat din belşug în veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, preţuindu-se în cel mai înalt grad fastul ornamental, fiind executate din: argint aurit, perle, tucoaze, alemandine, în filigran şi ajur. Paftalele sunt produse în atelierele balcanice şi influenţa artei islamice se face simţită în primul rând în forma de „sâmbure de migdală” a celor două piese care se îmbină. Tot filigranul şi ajurul sunt tehnicile dominante, dar există şi piese în componenţa cărora intră perlele, pietrele colorate şi broderia de fir metalizat. Paftaua de argint filigranat este o adevărată dantelă, influenţa balcanică fiind profund vizibilă.

Expoziţia se remarcă prin originalitatea şi frumuseţea pieselor de patrimoniu, fiind adresată unui public avizat şi nu numai, în scopul documentării şi delectării vizitatorilor de pretutindeni.

muzeograf,
Radu Răzvan