VERNISAJ EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Miercuri, 15 iunie 2016, ora 11.00, la sediul Muzeului ”Foișorul Bellu” din Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, va fi vernisată expoziția temporară ”Șase milenii de istorie - comunitatea eneolitică de la Urlați”.


Expoziția valorifică pentru publicul larg rezultatele cercetărilor arheologice derulate de arheologii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova pe șantierul arheologic Urlați (jud. Prahova). Sunt expuse piese datând din epoca eneolitică și atribuite culturii Gumelnița, cea mai reprezentativă manifestare arheologică pentru sudul României (4500-4200 î. Chr.).
Situl a fost descoperit în anul 2002, iar cercetările arheologice au fost realizate în două etape, respectiv între anii 2003-2005 și 2013-prezent. Au fost descoperite și cercetate locuințe ce au sfârșit în urma unor incendii, dar și alte complexe arheologice. Materialele arheologice descoperite, constând în ceramică, unelte din silex, piatră, os, corn, reprezentări antropomorfe și zoomorfe din lut, arată o comunitate stabilă și bine ancorată în schimburi și relații culturale cu alte comunități umane contemporane aflate în apropiere și pe valea Dunării sau spre nord-est, respectiv spațiul ce definește provincia actuală Moldova.
Aceste descoperiri în care ceramica atât uzuală, cât și reprezentările ce par să aibă o conotație ritualică, respectiv vase askos pentru libații, statuetele antropomorfe și zoomorfe, podoabele, aduc la suprafață imaginea unei comunități în care viața de zi cu zi era completată de acte ritualice aflate la limita dintre magic și religios, ce asigurau unitatea și conștiința comună a acestui grup uman, stabilit în acest areal acum mai bine de șase milenii. De asemenea, uneltele realizate din silex, piatră, os și corn, marchează prezența unor meșteșuguri și meșteri ce au prosperat în această așezare. Agricultura era o preocupare constantă, descoperirea în interiorul locuințelor a unor vase de provizii de mari dimensiuni indică gestionarea surselor de hrană generate de această îndeletnicire. Prezența unor oase de animale sălbatice, dar și a unor arme arată practicarea intensă a vânătorii ce asigura comunității o sursă suplimentară de hrană.