Vă invităm la poveşti!

Domnitorul celor desculți

Era o zi de primăvară liniștită. Crengile liliacului parfumau văzduhul, grădinile erau pline de flori și de culoare, iar soarele iubitor mângâia pământul. Alexandru Ioan Cuza stătea în biroul său și citea.
Deodată ridică privirea din paginile cărții și îi păru rău că afară se irosește atâta frumusețe fără să fie în mijlocul ei, așa că se îmbrăcă în haine de orășean, își luă bicicleta și plecă să cutreiere cele mai întunecoase străzi ale orașului.
Departe de palat a găsit un copil desculț care plângea de foame. Bătea un vânticel rece, iar copilul nu avea decât o cămașă care îi rămase mică. Picioarele i se învinețiseră de frig.
-Vino cu mine, i-a zis în timp ce îi ștergea lacrimile cu batista brodată cu fir de aur! Să nu te temi!
L-a așezat pe portbagaj, i-a pus casca pe cap și l-a adus la palat.
-Vei sta cu mine la masă, dragul meu! Poate nu ai mâncat azi.
Domnitorul l-a servit cu mâna lui și l-a privit cu maximă fericire, cât de mulțumit este.
-Cine sunteți dumneavoastră, domnule, de m-ați luat de pe stradă să mă ospătați?
-Sunt domnitorul celor desculți, dragul meu! Așteaptă-mă o clipă aici, te rog!
Domnitorul s-a întors având în mâinile sale o pereche de pantofi din piele, o camașă albă și un costum de catifea albastră, ornat cu fir de aur.
-Ai casă, dragul meu copil?
-Avem o căsuță sărăcăcioasă. Tata a murit, iar mama ne crește singură. Suntem cinci copii. Aș putea să plec, să nu se îngrijoreze mama? M-ați găsit plângând, fiindcă astăzi nu am găsit nimic de lucru și nu pot să le duc pâine pe masă.
-Uite, te trimit acasă cu trăsura mea! Nu uita să te cauți în buzunare și să iei și sacul acesta plin cu mâncare. Voi mai veni să te văd pe strada aceea. Să mă aștepți. Acum nu mai sunteți singuri. Aveți în mine un tată adevărat.
Copilul întoarse capul din trăsură și îl văzu pe Cuza cum îi făcea cu ochiul de la geam. În buzunarul costumului său frumos găsi o pungă cu galbeni.
Lumea se făcea puțin mai frumoasă și mai bună!

Cârstea Robert Nicolae, Mențiune
Clasa a V-a C, Colegiul „Ferdinand I”, Măneciu, județul Prahova