- Eroare
-
- XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character
Luni, 10 Ianuarie 2022 11:59
Începând de ast?zi, 10 ianuarie 2022, v? prezent?m pove?tile câ?tig?toare ale concursului
"Vreau s? povestesc" - edi?ia I
Legenda unui tân?r numit Zakaria
Soarele str?lucea pe bolta cerului azuriu ?i senin. Pi?igoii vâsleau cu aripile lor pl?pânde pe întinsul lac albastru – cerul.
Convoiul de t?tari înarma?i pân?-n din?i, m?r??luia pe plaiurile Moldovei, pustiind satele bravilor români. Printre ace?tia, era un tân?r t?tar milos din fire, care nu reu?ea s? câ?tige încrederea nim?nui. Tat?l s?u, fusese un renumit lupt?tor, dar, murise chiar de mâna lui Vod? ?tefan. Singurele lucruri pe care le mai mo?tenise de la t?tâne-s?u, erau: o armur? de zale, un coif t?t?resc, ?i o sabie încovoiat? ruginie.
Conduc?torul cetei t?t?re?ti se numea Sagaidak. Acel barbar teribil masacra orice fiin?? i se împotrivea. Era cel mai neînfricat dintre c?peteniile du?mane, ce atacau adesea.
Trec?nd printr-un c?tun de munte Sagaidak gr?i c?tre Zakaria a?a:
– Prad? si ucide pe cei din satul acesta, ia to?i banii ?i toat? mâncarea, apoi incendiaz? bordeiele ??ranilor.
Tân?rul z?bovii o clip?…
– N-ai auzit? url? c?petenia ?i î?i mân? calul; strig? “Dup? mine!” iar convoiul porni. Zakaria cânt?ri situa?ia iar apoi merse la trap în mijlocul satului.
– Oameni buni, începu t?tarul, lua?i-v? lucrurile ?i animalele, fugi?i departe la cetatea cea mare s? o ap?ra?i. C?petenia mea mi-a poruncit s? jefuiesc satul ?i s?-l ard, dar sunt prea milos ca s? pot face aceast? fapt?.
Uimi?i, s?tenii pornir? spre cetatea pe care va trebui s? o apere. Tân?rul incendie un bordei pentru a-l face pe Sagaidak s? cread? c? a îndeplinit porunca.
Înc?lecând pe cal se gândi ce s? îi duc? c?peteniei sale, dar fu tulburat s? aud? un strig?t de jale; d?du fuga s? vad? ce se petrece. Un mic prunc de 5-6 ani?ori se tânguia, ne?tiind vreo cale de a sc?pa din cercul de fl?c?ri. Imediat, Zakaria lu? pruncul speriat în bra?e ?i î?i cl?di o nou? misiune: aceea de a duce copilul mamei sale, ce se va afla în cetate, iar când va fi acolo, îi va spune M?riei Sale, ?tefan, cum s? scape de t?tarii cei n?v?litori. Porni la drum, cu speran?a de a ajunge la cetatea de scaun, înaintea barbarilor.
?i s-a?ternu la drum, prin v?i ?i vâlcele, p?duri umbroase, mun?i b?trâni… dar într-un final, ajunse la Cetatea Sucevei: ‘nalt? ?i maiestoas?, cu ziduri trainice ?i groase, turnuri falnice ce se-n?l?au spre cerul albastru. Observ? c? moldovenii î?i duceau traiul lini?ti?i, treb?luind prin cur?ile dichisite, ?i c?rând poveri felurite.
Î?i d?du seama c? fiind îmbr?cat în haine tat?re?ti, nu avea cum s? intre în cetate, a?a c?, f?când rost de o ie ?i ni?te opinci, intr? pe poarta cea mare a falnicei cet??i ?inând copila?ul în bra?e.
Doi str?jeri îl privir? b?nuitori dar îl l?sar? s? treac?, crezând c?-i vreun s?rman ce cat? ajutor la ?tefan. Zakaria str?b?tu curtea ?i, intrând în Sala mare, unde îl g?si pe domnitor la Marele Sfat, gr?i:
– Cinstite Doamne, spuse Zakaria r?spicat, nu am venit pentru a te ruga ceva, ci a-?i spune c? eu sunt t?tar. Sagaidak, c?petenia o?tilor noastre î?i mân? calul spre Suceava cu cinci mii de oameni, pentru a-?i pr?da ?ara… Nou? sate de bravi români, au fost nimicite pân? la ultimul om, r?mânând în via?? doar câteva fete cu p?rul b?lai, care vor fi silite s? se m?rite cu t?tarii. Îmi doresc s? î?i dezv?lui cum îi po?i înfrânge pe cei de neam cu mine…
Pe por?i n?v?lir? cincizeci de ??rani îngrozi?i strigând:
– Vin ??tarii, preg?ti?i-v? de lupt?!!!!!!!!!
Atunci, voievodul îi spuse tân?rului t?tar s?-i m?rturiseasc? tainele n?v?litorilor. Dup? aceea, la semnul lui, santinelele sunar? din gorn a lupt?. ??ranii se strânser? în spa?ioasa curte, punându-?i c?m??ile de zale argintie. Arca?ii st?teau cu arcurile-ntinse, a?teptând semnalul.
Lupta a fost grea ?i sângeroas?. Acum românii ?tiau punctele slabe ale t?tarilor. Acei n?v?litori, ce intraser? cu fal? mare-n Moldova, z?ceau întin?i în fa?a cet??ii. Ultimele cuvinte al lui Sagaidak au fost:
– Blestemat s? fi tu Iudo!
Zakaria nu lu? în seam? cuvintele c?peteniei ?i înapoie copila?ul mamei, ce crezuse c? acesta era sfâr?it demult ?i îi spuse Marioarei - mamei b?ie?a?ului, a?a:
– Am avut grij? de el ca de ochii din cap, l-am hr?nit si l-am purtat în goana calului al?turi de mine…
Tânarul fu primit cu bucurie între c?pitanii o?tilor române, iar el, de câte ori se-ncingea o b?t?lie î?i mâna suta de oameni spre victorie în lupta cu du?manii.
?i a?a s-a întâmplat, ca un t?tar ce a primit numele de Bucur, s? treac? de partea românilor. Povestea continu?, desigur, dar ce se-ntâmpl? în continuare, n-ar avea loc s? fie scris, nici pe-o sut? de mii de pagini!!!
Tudor Filip, Premiul I
Clasa a IV-a A, ?coala:Gimnazial? ,,Academician Marin Voiculescu”, Giurgiu, jude?ul Giurgiu
Link-uri utile
- REGULAMENT DE ORGANIZARE ?I FUNC?IONARE
- REGULAMENT INTERN
- CONTRACT COLECTIV DE MUNC?
- ORGANIGRAMA MUZEULUI JUDE?EAN DE ISTORIE ?I ARHEOLOGIE PRAHOVA
- CODUL DE CONDUIT?
- OFERTA CULTURAL-EDUCATIV? PENTRU ANUL 2023
- TAXE ?I SERVICII CULTURALE - 2023
- BILETE UNICE DE VIZITARE A MUZEELOR DIN JUDE?UL PRAHOVA
- BILETE ONLINE
- TURURI VIRTUALE
- ANUN? - Concurs angajare arheologi