Expoziție temporară

Începând de vineri, 3 octombrie 2014, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova găzduieşte în holul central al instituţiei expoziţia temporară C. T. Grigorescu - un revoluţionar piteştean, primar al Ploieştiului, organizată cu prilejul aniversării a 190 de ani de la naşterea acestuia.

 

Constantin Teodor Grigorescu s-a născut în Piteşti, la 3 octombrie 1824, şi nicidecum în Ploieşti, cum au afirmat, cu excepţia profesorului Nicolae Simache, toţi cei care au scris despre activitatea sa. Informaţiile despre tinereţea lui sunt lacunare. Părinţii săi i-ar fi lăsat moştenire câteva zeci de hectare de pădure în apropierea oraşului Piteşti, pe locul în care avea să fie înfiinţat mai târziu parcul Trivale. Participă la revoluţia paşoptistă din Ţara Românească, când avea să-i cunoască şi să li se alăture fraţilor Brătianu şi lui C. A Rosetti, fiind unul dintre adepţii politici ai celui din urmă, de a cărui prietenie şi consideraţie s-a bucurat până la sfârşitul vieţii acestuia. După 1848 se stabileşte definitiv la Ploieşti, unde va îndeplini, la început, funcţia de grefier al Tribunalului, ulterior devenind avocat. Adept şi susţinător al unirii Principatelor Române, reintră în lupta politică şi, în 1857, este trimis de alegătorii oraşului Ploieşti în Divanul Ad-Hoc al Munteniei, iar doi ani mai târziu şi în Adunarea Electivă, unde va susţine alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei acestuia a sprijinit toate acţiunile grupării liberale, pentru ca din 1866 activitatea sa politică să se dezvolte, aşa cum am menţionat şi anterior, sub influenţa lui C. A. Rosetti. La alegerile din martie 1869, aflat în fruntea liberalilor ploieşteni, obţine câştigarea acestora în pofida ingerinţelor guvernului conservator. Un an mai târziu îl găsim printre cei care au luat parte la mişcarea antidinastică din 8 august. Avea să fie arestat, alături de ceilalţi conspiratori, şi, în urma procesului desfăşurat la Târgovişte, este achitat, ca toţi ceilalţi acuzaţi.

C. T. Grigorescu a făcut parte din legislaturile din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea în calitate de deputat liberal. A luat parte şi la conducerea oraşului Ploieşti, atât din funcţia de consilier comunal cât şi din cea de primar (1866-1869; 1877-1883). Din această ultimă demnitate va iniţia ridicarea Statuii Libertăţii (ca simbol al luptei liberalilor ploieşteni pentru câştigarea alegerilor din 1869) şi va demara lucrările pentru realizarea Bulevardului, principala arteră ce lega Gara de centrul oraşului.

Grigorescu s-a ocupat şi de gazetărie. În 1873 a fondat ziarul Democratul, care a apărut până în 1903.

Om modest, simplu, apreciat şi simpatizat de cetăţenii oraşului, moare sărac la 13 ianuarie 1903. A fost înmormântat pe cheltuiala Primăriei, iar pe epitaful mormântului său din cimitirul Viişoara, se putea citi: Lui C.T. Grigorescu, cel mai cinstit primar al oraşului Ploieşti.

Expoziţia reuneşte un număr de 17 piese muzeale - fotografii şi documente. Dintre acestea, menţionăm un carnet de însemnări al lui C. T. Grigorescu din perioada anilor 1860-1861, o scrisoare a sa către Ştefan Dimitrie Greceanu, din 1864, dar şi două cărţi de vizită ale lui C. A. Rosetti cu urări adresate lui C. T. Grigorescu.

Expoziţia poate fi vizitată până în data de 19 decembrie 2014, de marţi până duminică, în intervalul orar 09.00 - 17.00.

muzeograf Adrian STAN