Miercuri, 19 August 2020 11:10
În anul 2014, în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - Ploieşti, au intrat circa 25.000 piese din donaţii, achiziţii, dăruriri, predări ale unor piese descoperite întâmplător ori materiale rezultate din cercetările arheologice, piese ce acoperă aproape toată gama de obiecte de patrimoniu: monede, medalii, documente, cărţi poştale, filatelie, fotografii, piese de etnografie, etc.
Printre piesele intrate în patrimoniul instituţiei, atenţia ne-a fost atrasă de un album fotografic din timpul celui de-al doliea război mondial, album achiziţionat de instituţia noastră de la domnul Denis Barna din Sebeş (jud. Alba), care face obiectul acestui articol.
Realizat din carton presat, având dimensiunile de 20 cm înălţime şi 40 cm lăţime, cu coperţile I şi IV de culoare roşiatică şi decorate în stil art-deco, cu un medalion cu chip de femeie și text în limba rusă: “Pentru Malyuvannya”, cu litere de culoare aurie, ambele pe coperta I.
Albumul are un număr de 17 pagini pe care sunt lipite 73 de cărţi poştale şi fotografii, alb-negru.
Fotografiile şi cărţile poştale sunt aranjate în ordine cronologică începând cu numărul 630 până la numărul 703, pe o perioadă de un an, respectiv 1941-1942. În dreptul fiecărei fotografii şi cărţi poştale, sunt date explicaţii legate de imaginea respectivă. De remarcat este faptul că, toate indicaţiile date în legatură cu cărţile poştale şi fotografiile din album (lună, an, text, număr) respectă, în mare parte, o ordine, ele prezentându-se astfel: luna şi anul sunt trecute în partea stângă a fotografiei ori a cărţii poştale, explicaţiile legate de imagine sunt, în general, situate la mijloc, iar numărul fotografiei este trecut în partea dreaptă. Informaţiile sunt scrise de mână, cu litere drepte și uşor ascuţite, egale ca înălţime, scrise cu cerneală de culoare albastră şi aşezate în partea inferioară a fotografiei, fiind scrise pe fila albumului. Într-o oarecare măsură, modul în care albumul a fost aranjat şi organizat, ne evidenţiază un individ atent la detalii, ordonat şi minuţios, calităţi rezultate, poate, în urma unei educaţii specific germane.
Un lucru extrem de interesant aveam să-l „descoperim” pe pagina a doua a albumului unde, presupusul proprietar la momentul respectiv, a lipit o fotografie cu un peisaj de iarnă și deasupra, cu litere de mână a scris: “ALBUM V, Emil Metzger, Onstmettingen/ Wurth 6 Kr. Balingen, Riedstr. 16” .
Plecând de la aceste informaţii, am încercat să aflăm mai multe detalii legate de Emil Metzger şi ceea ce presupuneam la momentul respectiv a fi albumul său. În acest sens am căutat să aflăm câteva informaţii cu privire la localitatea Onstmettingen, informaţii legate în special de instituţii care ar putea să ne ajute în demersul nostru (primărie, muzee, arhive) şi ulterior să încercăm să stabilim contacte cu acestea.
Astfel, în urma datelor găsite pe internet, în data de 9 aprilie 2015, am trimis un mail către Consiliul Local al localităţii Albstadt, oraş din care face parte astăzi Onstmettingen, în care solicitam câteva informaţii legate de Emil Metzger (data naşterii, familie, unitatea militară din care a făcut parte), cât şi despre fotografia mai sus menţionată (dacă mai există locaţia şi dacă una dintre casele din imagine, a aparţinut familiei lui Emil Metzger). Demersul nostru nu a rămas fără răspuns. În data de 27 mai 2015, aveam să primim o parte din informaţiile solicitate, informaţii pe care Consiliul Local al oraşului Albstadt, în special doamna Ingrid Maute, ni le-au pus la dispoziţie şi, bineînţeles, informaţii de care autorităţile oraşului Albstadt dispuneau.
Astfel, am aflat că soldatul Emil Metzger s-a născut în localitatea Onstmettingen, în data de 4 Martie 1921 şi conform registrelor oficiale ale oficiului de stare civilă din localitate, el a murit la vârsta de 24 ani, în data de 30 iunie 1945, ca prizonier de război. Nu a fost căsătorit şi nu a avut urmaşi.
Cât despre imaginea din fotografie şi adresa menţionată, tot din informaţiile oferite cu amabilitate de doamna Ingrid Maute, am aflat că locuinţa de pe Riedstrasse, nr. 16 există şi astăzi, este casa cu ferestre rotunde, din partea stângă a imaginii (vezi fig. 2) şi a fost casa în care s-a născut şi a locuit Emil Metzger alături de fratele său, Karl Erich Metzger, şi părinţii săi Berta şi Jakob Metzger. Din păcate, pentru că nici un membru al familiei ori rude apropiate ale familiei Metzger nu mai sunt în viaţă, alte informaţii nu s-au mai putut obţine.
Printre fotografiile şi cărţile poştale din album, am avut plăcuta surpriză să găsim şi câteva imagini din Ploieşti şi din jurul Ploieştiului, în special din zona petroliferă Băicoi. În aceste fotografii şi cărţi poştale am putut identifica, monumente de for public, unele dintre ele distruse sau afectate de bombardamentele din timpul războiului: Gara de Sud, Monumentul Vânătorilor (dedicat vânătorilor din Batalionul 2, realizat de sculptorul George Vasilescu şi inaugurat, în prezenţa regelui Carol I, în 12 octombrie 1897); Halele Centrale (arhitect Toma T Socolescu).
Este cunoscut faptul că, în timpul celui de-al doilea război mondial, Ploieştiul a avut un rol important, datorat în special zăcămintelor de petrol din zonă cât şi a rafinăriilor din jurul oraşului. Încă din primi ani ai războiului, Statul Major al armatei române în colaborare cu Misiunea Militară Germană, au pus la punct un plan privind apărarea zonei petrolifere, plan ce a culminat cu înfiinţarea în martie 1942 a Comandamentului local de artilerie antiaeriană Ploieşti. Astfel, zona limitrofă Ploieştiului a fost împânzită de piese de artilerie antiaeriana (fixe sau pe platforme de cale ferată), unităţi de pândă şi alarmă (unităţi dotate cu aparate de detecţie Freya şi Würtzburg), generatoare de fum şi baterii de proiectoare la acestea adăugându-se câteva aerodromuri pentru aviaţia de vânătoare. Unităţi militare din dispozitivul de apărare al Ploieştiului, puteau fi întâlnite în localităţile şi pe terenurile din jurul acestora: Tătărani, Câmpina, Floreşti, Moreni, Băicoi, Ţintea, Berceni, Corlăteşti, Brazi etc, situaţie surprinsă şi de către soldatul Emil Metzger, în trei din fotografiile sale.
Privind cu atenţie cele trei fotografii din album, se pot recunoaşte foarte uşor dealurile din zona Băicoi, localitate în apropierea Ploieştiului, zonă extrem de bogată în zacăminte petrolifere, şi unde a fost amplasată o baterie antiaeriană, baterie ce avea rol de apărare a rafinăriilor de petrol de la Ploieşti şi Câmpina dar şi a câmpurilor petrolifere din zonă. Ampla desfăşurare de forţe din jurul Ploieştiului şi a câmpurilor petrolifere adiacente, aşa cum am mai menționat, avea ca principal rol apărarea din punct de vedere anti-aerian a zonei şi trebuie privită în strânsă corelare cu tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul întregului război atât pe frontul de vest cât şi pe frontul de est. Zona, una extrem de sensibilă din punct de vedere militar, a cunoscut o creştere a intensităţii bombardamentelor începând cu anul 1943, moment ce coincide cu începutul marilor operaţiuni militare pe toate fronturile, aceste bombardamente având rolul de a împiedica, în special, furnizarea de combustibil necesar armatei germane cât şi blocarea deplasărilor de trupe.
Extrem de interesante sunt şi fotografiile în care ne sunt relevate câteva aspecte, cei drept puţine, ale vieţii cazone din armata germană. Astfel, în câteva din fotografiile lui Emil Metzger, sunt surprinse imagini din timpul unui raport, al pregătirilor pentru un marş, mai precis îmbarcarea pe un tren de transport trupe ori, cu certitudine cea mai interesantă fotografie, din timpul Crăciunului 1941, când uitând preţ de câteva clipe de gradul militar purtat şi de război, soldaţii germani încearcă să aducă, într-un loc străin lor, căldura unui cămin îndepărtat şi puţin din tradiţiile şi obiceiurile cunoscute.
Pe lângă fotografiile şi cărţile poştale cu Ploieştiul şi împrejurimile, în album se regăsesc cărţi poştale cu imagini din Viena (Opera, Parlamentul şi Universitatea),
dar și cu Bucureştiul interbelic (Palatul Regal, Parcul Carol), imagini ale unei lumi încă nezdruncinate de ororile războiului.
Ultimile 10 fotografii ale albumului surprind deplasarea trupelor germane spre estul Europei, situaţie evidenţiată de fotografia cu numărul 697 din album, fotografie unde a fost imortalizat un indicator cu destinaţia Kiev şi datată iulie 1942.
În întregul său, albumul numărul V al lui Emil Metzger, ne prezintă drumul parcurs de un soldat al Werhmachtului, dintr-o mică localitate situată în sud-vestul Germaniei, Onstmettingen, trecând prin Viena, Ploieşti, Bucureşti şi având ca punct final vastele câmpii ale Ucrainei, drum parcurs în timpul celui de-al doilea război mondial. Dincolo de cauza pentru care a luptat într-un război care nu a fost al lui, Emil Metzger a găsit răgazul să cumpere cărţi poştale şi să imortalizeze cu ajutorul aparatului de fotografiat, locuri familiare lui sau necunoscute, oameni, prieteni sau străini, în general imagini ale unor timpuri cunoscute de mulţi dintre noi, din cărţile şi manualele de istorie, din filme ori documentare.
Unitatea din care a făcut parte, gradul militar avut, când şi unde a căzut prizonier, cauzele decesului şi cel mai important, cum arăta Emil Metzger, sunt câteva din informaţiile pe care încă nu le deţinem, dar vom încerca să le obţinem, prin contactarea arhivelor militare germane.
În finalul articolului, aş dori să aduc mulţumirile mele domnului Denis Barna, coleţionarului pasionat, care ştie, cunoaşte şi înţelege importanţa unui obiect cu valoare istorică, doamnei Ingrid Maute şi Consiliului Local Albstadt, pentru informaţiile puse la dispoziţie cu atâta generozitate şi promtitudine şi nu în ultimul rând, doamnei profesor de limbă germană, Medina Stanciu, pentru ajutorul acordat cu extrem de multă bunăvoinţă, în traducerea corespondeţei avute cu doamna Ingrid Maute. Fără aceşti trei oameni, albumul nr. V al lui Emil Metzger, fotografiile şi cărţile poştale din el, informatiile vizuale pe care le oferă acest album, s-ar fi pierdut.
Bilbiografie:
Gavril Preda, Importanţa strategică a petrolului românesc 1939- 1947, Ed. PrintEuro, Ploieşti, 2001.
Eugen Stănescu, Iulia Stănescu, Gavriil Preda, Petrol şi bombe la Ploieşti, Ed. Imprimex Ploieşti, 1994.
Lucian Vasile, Oraşul sacrificat. Al doilea război mondial la Ploieşti, ed. Gutenberg, Bucuresti 2014.
Webografie:
http://tara-barsei.ro/tara-barsei-serie-noua-numarul-12-2013/
Arheolog Octav NEGREA