ICOANA DE HAGIU

„Icoana de hagiu”, lucrată în ulei pe pânză, reprezintă o piesă decorativă deosebită, aflată în patrimoniul Muzeului “Casă de târgoveț din secolele al XVIII-lea –al XIX-lea” și este expusă la loc de cinste în sufrageria casei. Ea a trecut printr-un amplu proces de restaurare, în timpul căruia a fost identificat pe verso înscrisul „1819” considerat a fi datarea lucrării.
Negustorul Ivan Prodan, proprietarul casei în care în prezent funcționeazâ Muzeul „Casă de targovet din secolele al XVIII - lea - al XIX-lea”, a adus icoana, împreună cu un sfeșnic din lemn cu intarsie de sidef, de la Ierusalim, la întoarcerea dintr-un pelerinaj (hagealâc). În urma acestui pelerinaj și a intrării în posesia unor „arme de hagiu” - care, la vremea respectivă erau reprezentate de icoane mari, sfeșnice, mătănii, fenicul, aduse de la Ierusalim, negustorul a primit titlul de hagiu. Icoana esre compusă, din mai multe scene biblice grupate în jurul vieții Maicii Domnului și a Mântuitorului Isus Hristos iar rama este sculptată în relief plat din lemn de cedru, cu ornamente florale, realizată de meșteri iscusiți din Tryavna (Bulgaria).
În compoziție apar două „tablouri” ample, având ca scene centrale Maica Domnului Împărățită cu Pruncul în stânga, și Isus (Răsplata lui Hristos?) în dreapta, încadrate de o serie de scene și medalioane. Între cele două tablouri, central, apar numeroase scene din Noul Testament, marea lor majoritate nefiind separate. De jur împrejurul întregii compoziții sunt 59 de medalioane cu scene din Vechiul Testament, izolate de restul ecranului pictural prin anse de tip baroc executate în foiță de aur și subliniate cu negru.
(imagini și descriere în detaliu,realizate de expertul restaurator Octavian Ciocșan)